2,113 matches
-
se obișnuiau cu lumina, ieșeau la iveală tot felul de petice multicolore. Unele sclipeau, țevi înfipte pe jumătate, corniere rășchirate, table îndoite, tălpi încă lucioase de fiare de călcat, întoarse către cer ca potcoavele cailor morți. Altele absorbeau însă lumina, țigle sparte, mormane de cenușă ce mai păstrau urmele găleților în care se întăriseră, petice și cârpe de-a valma, pete gelatinoase ca niște meduze, pulberi din temeliile caselor, frunze uscate rămase de astă-toamnă și mucezite, cărți cu cotoarele răsucite, cauciucuri
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
artă înaltă. Mă-ntorc la popor. Ioanide găsi piatră cioplită și măsurată cubic chiar la fața locului prin împrejurarea că un proprietar, care vrusese să construiască un mare grajd pentru vite, renunțase și vindea materialul. Lemn de asemeni se afla. Țigla ce se aducea de la vale era scumpă și fărâmicioasă. Butoiescu dădu ideea - recunoscută ca excelentă - să se acopere casa cu draniță. Astfel totul avea să coste foarte puțin, afară de ciment și var, ce trebuiau transportate de la oraș. Arhitectul, după ce se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de altfel: odată cu aceste "case", ieșim din cercul autosubzistenței. Pentru construirea lor, s-a apelat la un specialist: zidarul. Fiecare are două serii de elemente care au fost "cumpărate": ușile și ferestrele sunt din lemn încrustat; acoperișul e făcut din "țigle de bambus". Să precizăm următorul aspect monetar: există două categorii de ferestre: de 250 franci și de 350 franci, și trei de uși: de 800, 1 000 sau 1 500 franci. De exemplu, ansamblul de uși și ferestre îl va
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sau 1 500 franci. De exemplu, ansamblul de uși și ferestre îl va costa 5 250 franci pe șeful teritoriului Mvouma. Cum în sat nu există tâmplar, oamenii din Okelataka se adresează unor "străini" din satele învecinate. Aceeași situație pentru țiglele din bambus: în toată regiunea, nu există decât un sat, Evoura, pe teritoriul căruia cresc bambuși adecvați; oamenii din acest sat, animați de un milițian pensionat, s-au specializat în fabricarea acestor țigle, care costă 5 franci fiecare; pentru a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
străini" din satele învecinate. Aceeași situație pentru țiglele din bambus: în toată regiunea, nu există decât un sat, Evoura, pe teritoriul căruia cresc bambuși adecvați; oamenii din acest sat, animați de un milițian pensionat, s-au specializat în fabricarea acestor țigle, care costă 5 franci fiecare; pentru a acoperi o casă este nevoie de 500 până la 700: adică între 2 500 franci și 3 500 franci acoperișul. Cât despre pereți, ei sunt făcuți fie din cărămizi de lut ars (patru cazuri
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
tâmplar, croitor); • activitatea specializată (zidărie), activitatea în sine efectuându-se în schimbul banilor. Primele două tipuri de schimb sunt, într-un fel, tolerate, în măsura în care vânzătorii se situează în afara satului (fermele izolate învecinate cu Okelataka sunt specializate în comerț, tâmplărie și fabricarea țiglelor de bambus). Dimpotrivă, retribuția monetară a activității este respinsă violent: să ne amintim de reprimarea lui Leboka și Ekania sau de scandalul stârnit de Lebende când a vrut să-și ridice casa cu un zidar străin. Ce este deci schimbul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de vară, bucătăria de iarnă, beciul și chimnița 1 Ca importanță economică, grajdul era a doua construcție, după casă. Construit pe furci și având pereții din vălătuci și acoperișul cu învelitoare din paie, coceni sau alte materiale impermeabile (stuf, draniță, țiglă, eternită sau tablă), grajdul adăpostea caii, vitele cornute și oile. Pe una din laturile sale se afla adăugat, ca o aplecătoare, cotețul de porci. Nu departe de acesta, tot în perimetrul curții, se afla costereața (cotineața) pentru păsări, ambele construcții
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
slăbirea puterii lor de muncă și îmbătrânirea, împuținarea familiilor tinere și tăvălugul greu al colectivizării au făcut din satele comunei noastre niște așezări îmbătrânite, fără perspective imediate de consolidare economică. LOCUINȚE-TEHNICI DE CONSTRUCȚIE Apariția unor categorii de materiale noi (tablă, țiglă, eternită) a conferit acoperișurilor caselor suplețe și eleganță. Temelia, stâlpii și centura de rezistență de sub acoperiș se toarnă din beton armat, iar pereții se zidesc din cărămidă, chirpici sau bolțari. Pentru a avea o imagine asupra structurii locuințelor din zonă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fals. Construcțiile actuale se deosebesc de cele anterioare datorită noilor materiale de construcție, care sunt superioare din punct de vedere calitativ celor tradiționale și pereților din vălătuci și acoperișul cu învelitoare din paie, coceni sau alte materiale impermeabile (stuf, draniță, țiglă, eternită sau tablă). Pe una din laturile gospodăriei tradiționale se afala adăugat,ca o aplecătoare,cotețul de porci. Nu departe de acesta, tot în perimetrul curții se afala costereața (cotineața) pentru păsări. Ambele construcții având pereți din vălătuci ridicați pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de fraierit, consumatorii de apă chioară prezidențială, de la București și din întreaga țară. Și acum, vă rog atenție la mine, asta are, asta n-are, care are? Întrebări, întrebări Hei vecine! Te văd că ai toți boii acasă și toate țiglele pe acaret, așa că te rog lămurește-mă și pe mine, ce l-a apucat pe ăla chelu' din capu' statului să se ia de om, ca râia de omul sănătos? Dacă era doar chelu' din capu' satului, mai treacă, meargă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
stațiunii balneare. "Șansa comunei Knokke ține în mare măsură de această alegere autoritară, de a nu fi acceptat decât case de o anumită calitate. Este suficient să te plimbi printre aceste vile uriașe (ziduri albe, șarpante verzi și acoperișuri de țiglă), pentru-ți da seama dintr-o privire de perfecta unitate a acestor locuri. Chiar și cazinoul este în sine un martor magnific al epocii sale, decorat de cei mai buni pictori ai timpului" [Vandemeulebroucke, Vanesse, 1996, p. 111]. Albert Frère
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
stins, însemnând locul unde trebuiau să oprească trenurile ce veneau rar, parcă în silă și plecau mai departe înainte de a se stinge ecoul scrâșnetelor prelungi, metalice, ale frânării. Cantonul pipernicit, străjuit de plopul secular, crescut asimetric spre acoperișul roșu de țiglă,, părea printre picăturile ploii parcă și mai mic și neînsemnat, ca o moviliță cenușie plantată aici aiurea și neconvingător, de mâna cine știe cărui vântură lume, la locul popasului de o clipă a marilor trenuri. Doi oameni, momâi negre înghesuite de ploaia
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Elenă, oare nu ar abdica și el? Unii spun că da, alții spun că nu, eu mă abțin. Dumneavoastră ce credeți? Ce l-o fi apucat dom’le? H ei vecine! Te văd că ai toți boii acasă și toate țiglele pe acaret, așa că te rog lămurește-mă și pe mine, ce l-a apucat pe ăla chelu’ din capu’ statului să se ia de om, ca râia de omul sănătos? Dacă era doar chelu’ din capu’ satului, mai treacă, meargă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
pentru unu, două minute într-o gară primitoare, curată și bine întreținută, deasupra căreia scria cu litere mari și negre pe un fond alb: GARA VALEA SEACĂ. Paralel cu calea ferată, se contura, văzut din tren, printre casele acoperite cu țiglă, sclipind în soare, un drum asfaltat ce lega comuna de capitală actualul drum european E 85. Bidaru era fericit că a ales această minunată comună. De acum încolo, va avea posibilitatea să se plimbe pe sub felinarele orașului și să respire
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
că au trecut ceva ani de când am plecat din sat. Între timp multe s-au schimbat. Ce a fost rău am uitat. Am rămas cu imaginea unui sat cu gospodării modeste însă curate; cu casele acoperite în majoritatea lor cu țiglă și văruite cu multă sineală, cel puțin odată pe an la Paști sau la Crăciun; cu oameni săraci dar primitori, gata să servească din puținul lor pe orice pământean care, chiar și întâmplător, ar fi trecut pragul vreo unei gospodării
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
din specia bovină, carnea de bovine, animale vii din specia porcină și câteva sortimente de carne de porc, păsări de curte și o serie de 11 Produsele industriale considerate sensibile la importul României din Republica Croația au inclus unele medicamente, țigla pentru acoperișuri, articole din sticlă, unele produse din fontă, oțel și aluminiu. Republica Croația a considerat ca fiind sensibile în cadrul importurilor de produse industriale care provin din România anumite îngrășăminte, unele produse textile, anumite produse siderurgice, unele piese de mobilier
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
poeții își citeau cărțile. Sau ei erau diminica și orașul nu știa nimic. În fiecare vers al lor era vocea altui oraș în care era o altă duminică. Numai un pumn de monede tulbura echilibrul veacului. Zornăitul lor cădea peste țiglele acoperișurilor, peste parcuri și terase, cafenele și odăi, până se făcea cenușă, pulbere. Și în volumele precedente fusese invocat ochiul; un Tratat despre Ochiul Orb (1996) reprezintă un fel de "dare de seamă" extinsă incluzând peste patruzeci de poeme. Funcția
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
avea un sâmbure de adevăr, că ar fi încă de pe vremea Regatului Vandana de tristă amintire.) Într-o frumoasă zi de vară, în vreme ce soarele săruta cu duioșie pământul, Julius Zimberlan ar fi venit acasă și ar fi văzut că o țiglă de pe acoperiș stătea să se desprindă din locul ei. Dacă i-ar fi căzut în cap, în mod sigur l-ar fi omorât. Julius Zimberlan n-a reușit să mai doarmă trei nopți. Într-altă zi, o dimineață mohorâtă de
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
ei. Dacă i-ar fi căzut în cap, în mod sigur l-ar fi omorât. Julius Zimberlan n-a reușit să mai doarmă trei nopți. Într-altă zi, o dimineață mohorâtă de toamnă, venind acasă, Julius Zimberlan a văzut că țigla aceea blestemată se afla tot acolo. Însă tot într-un echilibru extrem de fragil. Julius Zimberlan se înfricoșă și mai mult în legătură cu siguranța sa și în clipa aceea îi străfulgeră prin minte că țigla blestemată putea să cadă oricând oricând! pe
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
venind acasă, Julius Zimberlan a văzut că țigla aceea blestemată se afla tot acolo. Însă tot într-un echilibru extrem de fragil. Julius Zimberlan se înfricoșă și mai mult în legătură cu siguranța sa și în clipa aceea îi străfulgeră prin minte că țigla blestemată putea să cadă oricând oricând! pe fiul său. Are numai opt ani săracul!" se tot văieta el în fața tuturor celor dispuși să-l asculte. Pe urmă, cum țigla n-a căzut nici după o lună, lui Julius Zimberlan începu
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
siguranța sa și în clipa aceea îi străfulgeră prin minte că țigla blestemată putea să cadă oricând oricând! pe fiul său. Are numai opt ani săracul!" se tot văieta el în fața tuturor celor dispuși să-l asculte. Pe urmă, cum țigla n-a căzut nici după o lună, lui Julius Zimberlan începu să-i fie frică pentru întreaga sa familie, iar lumea se obișnui cu bietul țicnit. "Vă dați seama? De câte ori vin acasă, mi-e inima cât un purice de frică
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
de bătut de Dumnezeu? Tocmai eu, care n-am ucis, n-am furat, nici măcar n-am mințit!" Și era furios chiar și pe ai lui: ei o să moară și gata! Dar el? El va rămâne să sufere. Chiar și după ce țigla aceea a dispărut o fi căzut într-o noapte -, Julius Zimberlan suferea la fel de intens: Acela a fost un semn! Oricând se poate desprinde o altă țiglă! Oricând! Și atunci..." Julius Zimberlan era tot mai panicat. Suferea sincer: gândul că va
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
o să moară și gata! Dar el? El va rămâne să sufere. Chiar și după ce țigla aceea a dispărut o fi căzut într-o noapte -, Julius Zimberlan suferea la fel de intens: Acela a fost un semn! Oricând se poate desprinde o altă țiglă! Oricând! Și atunci..." Julius Zimberlan era tot mai panicat. Suferea sincer: gândul că va rămâne singur, doar pentru a-i jelui pe ai săi, îl înnebunea. "Și pentru ce?". Într-o frumoasă dimineață de primăvară, când păsărelele ciripeau de zor
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
doar pentru a-i jelui pe ai săi, îl înnebunea. "Și pentru ce?". Într-o frumoasă dimineață de primăvară, când păsărelele ciripeau de zor, hotărî să se răzbune pe toată lumea: aruncă o piatră bine țintită spre acoperiș și o altă țiglă aflată într-un echilibru fragil se despărți de suratele ei și-i căzu în cap. Julius Zimberlan muri împăcat: el n-apucă să mai sufere, acum ceilalți trebuiau să sufere pentru el! Suferi ca Julius Zimberlan!" spun vandanii în derâdere
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
avea un sâmbure de adevăr, că ar fi încă de pe vremea Regatului Vandana de tristă amintire.) Într-o frumoasă zi de vară, în vreme ce soarele săruta cu duioșie pământul, Julius Zimberlan ar fi venit acasă și ar fi văzut că o țiglă de pe acoperiș stătea să se desprindă din locul ei. Dacă i-ar fi căzut în cap, în mod sigur l-ar fi omorât. Julius Zimberlan n-a reușit să mai doarmă trei nopți. Într-altă zi, o dimineață mohorâtă de
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]