198,372 matches
-
Secretariatului General al Guvernului cele 48,5 miliarde de lei menite să finanțeze proiectarea și execuția sediului confiscat. Dacă imobilul tot nu se mai află în parohia lor, ce nevoie mai au de bani? În schimb, devine firească, nu e așa, "suplimentarea bugetului S. G. G." Cinismul Hotărîrii este stupefiant. Citind-o (de două ori, fiindcă nu-mi credeam ochilor), m-am gîndit la toate vorbele frumoase ce se vor fi rostit la Forum pe tema grijii statului față de cultură. Treisprezece
De ce n-am participat la Forumul Culturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14964_a_16289]
-
de două ori, fiindcă nu-mi credeam ochilor), m-am gîndit la toate vorbele frumoase ce se vor fi rostit la Forum pe tema grijii statului față de cultură. Treisprezece milioane de volume intră definitiv la apă, cartea românească se îneacă, așa dar, iar Guvernul se procopsește cu un sediu (mult prea mare, de altfel, pentru nevoile lui reale) pe banii culturii. Acum înțelegeți de ce n-am răspuns invitației de a participa la Forum?
De ce n-am participat la Forumul Culturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14964_a_16289]
-
o parte din drum alături de ea: "Aș încerca să scriu o poesie dar, Doamne, cît de greu e să scrii, să așezi cuvinte meșteșugit unul după altul, și chiar toate literele astea, toate a-urile, m-urile, r-urile și așa mai departe..." (Încerc să scriu o poesie - X). Căutarea poetului nu vizează însă cunoașterea care e "o marfă alterabilă" ("dacă afli ceea ce este un lucru, el nu o să mai fie ceea ce nu este - și astfel, poate, valoarea lui se pierde
Uimirea ca obișnuință by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14968_a_16293]
-
poezie - pe care o scriam oricum într-un fel de "sfîntă inerție". Dar eram sigură că de acum încolo, din perspectiva unei cariere literare, plecînd, voi rămîne anonimă pe tot restul vieții... și nu-mi păsa. Am avut, ca să zic așa, partea mea de glorie și faimă în România. Aveam "la activ" o "prestație" destul de bogată și deci nu prea îmi păsa ce o să se mai întîmple. Dar, s-a întîmplat un miracol pe care nu mi-l explic nici azi
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
asta șase cărți, ultima tradusă de mine în englezește. Numai că mi-au trebuit vreo doisprezece ani pînă să pot să scriu poezie și în englezește. R.B.: Ați făcut cam ce a făcut și Brodzky în felul lui? N.C.: Exact, așa este, asta am făcut și eu. Toată lumea îl critica și-l comenta negativ, mă refer la colegii poeți cu care am discutat. Spuneau că limba lui este o limbă anapoda, o limbă stranie, în care se traduce pe sine cînd
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
herculeană", pentru că una din cronici, de pildă, spune: Credeam întotdeauna că un poet nu poate să scrie decît în limba lui natală și nu poate într-o altă limbă... de adopțiune. Ei bine, iată că m-am înșelat." Și vedeți, așa s-a întîmplat... o înlănțuire de miracole! Am fost împinsă în acest nou destin în care mă aflu și azi. R.B.: În continuare scrieți și în românește și au fost publicate și volumele inițial scrise în englezește, în proprie traducere
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
de unde poetul nefericit s-a aruncat în apele rîului. Popasul făcut de Celan la București îi permite publicistului german să evoce perioada avangardei românești, atmosfera epocii și - dacă bine-mi amintesc - și casa d-voastră? N.C.: Nu, nu e chiar așa. Cartea mea de debut am publicat-o după plecarea lui Paul din România. Noi am fost însă prieteni. El a fost mai influențat și s-a situat mai mult pe orbita poeziei suprarealiste române, decît mine. Eu m-am plasat
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
de debut am publicat-o după plecarea lui Paul din România. Noi am fost însă prieteni. El a fost mai influențat și s-a situat mai mult pe orbita poeziei suprarealiste române, decît mine. Eu m-am plasat pe orbita așa-numitei poezii franceze fanteziste, în stilul lui Apollinaire. Recent i-am tradus în englezește lui Paul Celan cele opt poezii și cele opt poeme în proză pe care le-a scris în românește. Textele au apărut într-un magazin literar
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
franceze fanteziste, în stilul lui Apollinaire. Recent i-am tradus în englezește lui Paul Celan cele opt poezii și cele opt poeme în proză pe care le-a scris în românește. Textele au apărut într-un magazin literar extrem de prestigios. Așa a fost cu Paul. Volumul meu de debut a apărut în 1947, cînd Paul plecase deja din România. R.B.: Da, dar sunteți evocată în cartea acelui autor german. N.C.: Este adevărat că cu Paul Celan am împărțit aceeași atmosferă, precum și
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
aproape la propriu, Bucureștiul. Ploile îl acoperă, îl transformă acum, la sfîrșitul lui iulie, într-un monstru subacvatic. Prelungindu-și dimensiunile, nădușind libidinos, orașul se metamorfozează, la clipită, în-tr-un animal straniu, tenebros, ale cărui forme abia se disting de sub ape. Așa e și viața celor ce-l locuiesc, la extreme. Acum cîteva săptămîni străbăteam orașul fie cu mîinile pe un volan fierbinte, trăgînd foc pe nări, fie pe jos, abia recuperîndu-mi tocurile din asfaltul topit și ținîndu-mă de nas ca să nu
Invitație la castel by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14953_a_16278]
-
pe alese, vor dovedi prezența corupției, dar nu-i vor descoperi nici din greșală pe corupți. Numărați câți capi ai poliției sau judecători putrezi au fost măcar scoși din viloaie în campaniile de �curățire" anterioare și trageți singuri concluziile. Cam așa arată o fotografie în mișcare a unei guvernări cleptocrate ajunsă în faza în care nici măcar nu se mai străduie să-și nege hoțiile. Spre marele ei noroc, destinul a hărăzit-o cu niște supuși nu doar indiferenți la propria soartă
Feudalizarea, primul stadiu al federalizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14965_a_16290]
-
largi spații minuțios pregătite pentru delirul la ordin a admirat ca-n vis Ceaușescu arta de a acoperi cu cântece, jonglerii, marșuri și urale, imaginea realității. Poate că nu s-a crezut zeu, ci numai prea mare pentru o țară așa de mică, dar atunci a început construirea acelor vaste clădiri, mai late decât Cnossosul și Coloseul roman, printre care o Bibliotecă Națională în ale cărei caturi încap larg cele șaptezeci și șapte de ministere ale Apocalipsei. Atâta doar că numerele
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]
-
și cu repertoriu sec, îmbătrâniseră odată cu el, peste imagine se așternuse colbul, ca și pe imensele șantiere cu circuri ale foamei. O simplă suflare a șters praful, cu imagine cu tot. (Mulți o numesc Revoluție, i se poate spune și așa). Dacă, prin urmare, imaginea suferă de efemeritate, de precaritate adesea, iar regizorul trebuie să schimbe frecvent concepția spectacolului, nu mai puțin timpii unei imagini diferă, după intensitatea duratei, postulată de Bergson. Un sfert de veac a rezistat imaginea lui Ceaușescu
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]
-
în-tr-un regim de stânga, lucrul nu va produce consternare, poate nici chiar mirare: averile lor sunt de dreapta și asta creează un echilibru, primește noi alianțe electorale, în pregătire. Imaginea va fi, prin urmare, salvată. Iar dacă nu va fi așa, atunci, ce are să se întâmple?
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]
-
că nu există ca eveniment sportiv. Marile evenimente sînt vînzările de locuri în Divizia Națională, prețul jucătorilor, declarațiile agramate ale cîte unui jucător și conflictele dintre antrenori și cluburi. Turul Franței care ocupă zilnic ore bune pe canalul amintit trece așa dar neobservat în media românească. Și ce eveniment! Și ce spectacol! Săptămîna a doua a Turului a avut în centru o etapă excepțională, lungă de peste 200 km și care se sfîrșea cu o ascensiune de peste 20 km pe Muntele Ventoux
Muntele pleșuv by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14961_a_16286]
-
de putere searbădă, fără obiect. Au fost cîțiva scriitori de frunte ai romanului antenouăzecist care și-au încercat mîna și după marea schimbare. Și nu doar atît - unii au schimbat și tematica sau cel puțin aceasta a fost prima impresie. Așa s-a întîmplat cu Augustin Buzura care a aruncat pe piață romanul Recviem pentru nebuni și bestii, lucrare scrisă în bună parte înainte de '90 dar care avea o "ramă" actualizată. Personajul care se tot întoarce în timp a fost pur
Aceeași veche poveste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14950_a_16275]
-
este hipnotizată de bărbatul fatal: "Nu-nu, răspundea zâmbind Gabriela, ea nu cădea în această capcană: "ea îi iubea trupul, era mai bine-zis sclava ideii ei despre un "trup armonic, antic", o amețea ideea de a se culca cu o statuie!" Așa un bărbat adorat, mai rar se poate vedea în proza contemporană. Jocurile erotice sînt prilej de mare "subtilitate" pentru autor, de mare amuzament pentru cititori. Aceleași strategii superior-masculine fac din sex o filosofie secundară a voinței de putere. Mîrzea se
Aceeași veche poveste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14950_a_16275]
-
iarbă lingușitoare și insistente ce fac să explodeze cimentul sub care s-au strecurat". După cum se vede, lui Breban îi plac poemele în proză, metafora este punctul forte, se pare. Fraza lungă alambicată, ambiguități semantice, uneori greșeli semantice, toate aceste așa-numite atuuri au fost demontate cu acuratețe de Ion Negoițescu. Nu are rost să revenim... Este deja legendar stilul greoi brebanian, poticnit, fără strălucire. Cantitatea este totul. Sînt puține comparațiile între cele două lumi: cea de dinainte de '89 și cea
Aceeași veche poveste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14950_a_16275]
-
în umbră nici anarhistul oniric Țepeneag, singurul om de care Ceaușescu s-a speriat că se întoarce și i-a luat cetățenia! Ah, bieții scriitori români ce pleașcă a dat peste ei, sub comunism, și ce-au pierdut acum, cu așa-zisa libertate! Acum, da, acum îți trebuie geniu să te descurci, să faci cît-de-cît carieră, dar atunci!... Cum spunea Ițic, mi se pare, cînd vorbea cu Șloim de tinerețile lor: - Ah, Auschwitz, ci vremuri!..." Este bine expusă problema scriitorului român
Aceeași veche poveste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14950_a_16275]
-
că iau cunoștință de ele pentru prima oară. În plus, lucrurile deja știute, cărțile, articolele, sunt verificate până la cel mai mic amănunt, totul fiind reluat de la capăt, citit în altă cheie, a informației relevante, a diversității de cuprindere, a emulației. Așa s-a ajuns la îmbogățirea sumarului, prin identificări strict controlate, la revărsarea de viață prin introducerea textelor, unele total neștiute, din periodice, reacții spontane ale martorilor contemporani, fără să știe atunci când își așterneau amintirile sau când descriau scene la care
Integrala Caragiale (I) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14954_a_16279]
-
ministru a însărcinat pe un sectar politic și n-a primit cel puțin părerea ca profesorii din comisie să revizuiască istoria d-lui Vartic. Regret, căci se va face istorie sub aspectul sectarismului. Și mă tem că dacă va fi așa, atunci în loc să ne aduceți onoare în străinătate, o să redeșteptați recriminări din partea altor români, și precum ați introdus sfâșieri dincolo de Carpați, tot așa veți aduce înaintea lumii întregi sfâșierile de dincoace de Carpați. Iată sensul ce-l are interpelarea mea înaintea
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
lui Vartic. Regret, căci se va face istorie sub aspectul sectarismului. Și mă tem că dacă va fi așa, atunci în loc să ne aduceți onoare în străinătate, o să redeșteptați recriminări din partea altor români, și precum ați introdus sfâșieri dincolo de Carpați, tot așa veți aduce înaintea lumii întregi sfâșierile de dincoace de Carpați. Iată sensul ce-l are interpelarea mea înaintea Senatului și sper că această interpelare va avea folos. Sper că nu va lucra această parte gingașe a istoriei țării d. Colescu-Vartic
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
începutul carierei mele de observator o mare curiozitate pe care nici nu știam la ce aș fi putut să o folosesc... Lăsând la o parte ideea scrisului, pur teoretică. Pe urmă, încet, încet, foarte încet, încet de tot, ca să zic așa, căpătând o contra-densitate, cu timpul, o contragreutate în raport cu Praful-însuși, această curiozitate tânără, sălbatică, în felul unei jivine în plină vigoare, se înmuiase, dându-se după întâmplări. Așa încât, cu vremea, survenise o dezinteresare, ceva ca o descreștere treptată a forței presupusei
18 mai 1963 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14978_a_16303]
-
tot) pentru doamna învățătoare, a muncii voluntare în grădina de zarzavaturi a școlii care coincide cu grădina de zarzavaturi a directorului, cunosc obiceiul ca elevii să plătească și pentru profesorii ce-i însoțesc în tabere. Acestea au intrat, ca să zic așa, în obiceiul pământului. Dar ca floarea educației naționale să se transforme într-o avangardă a corupției, depășește orice imaginație. Dacă sistemul corupției pe față a pătruns în școală, nu mai e nimic de salvat din acest popor. Elevul știe de cum
Doi operatori ontologici: copy și paste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14990_a_16315]
-
Oricât de incoruptibil te-ai considera, e greu să-i dai loazei cu catalogul în cap, când astfel de procedee au devenit norma, nu excepția în mediul educațional românesc. S-a scris, mai lunile trecute, despre plagiatele ordinare dintr-o așa-zisă �istorie a patriei" apărută sub girul Academiei Române. Articolele împricinate au fost puse pe două coloane, s-a demonstrat că ne aflăm în fața unui furt la drumul mare, dar n-a căzut nici un cap. Autorii își păstrează în bibliografii textele
Doi operatori ontologici: copy și paste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14990_a_16315]