18,258 matches
-
Nu. Fotografia reprezintă un oraș românesc de pe malul Dunării, Călărași, văzut de un mare fotograf contemporan cu noi, Nae Riglea. Susținut de primarul localității, Nicolae Dragu, artistul a realizat un întreg calendar de perete, pentru 2008, cu imagini dintr-o așezare care pare multora insignifiantă și ternă. Nae Riglea știe însă să descopere unghiuri surprinzătoare și să valorifice, cu ajutorul luminii, resursele secrete de frumusețe ale lumii înconjurătoare. El nu mistifică realitatea, ci o face să se dezvăluie, să devină expresivă, să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8997_a_10322]
-
nu e cea cronologică, nu e ordinea în care le-am scris. Ele își au un loc al lor acolo, fac parte dintr-un organism care a fost în mine și pe care l-am născut bucată cu bucată. Iar așezarea lor, de obicei, este sub forma curbei lui Gauss, adică începe cu ceva, crește și există un deznodământ. În general, în cărțile mele - și asta nimeni n-a observat - eu am un fir epic. D.P.: Scriai mai greu la început
MARTA PETREU - "Făcutul unei cărți este o activitate senzuală" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8988_a_10313]
-
printr-un oraș subteran pe care-l dărâmam și-l reclădeam neîncetat și-l populam cu mii de figuri familiare și necunoscute. Trebuia într-un târziu să ies eu și să ordonez la infinit ruinele, lanurile de blocuri și casele, așezările scurse ca o lavă întărită și prăfuită peste marginile Platformei Industriale, străzile transformându-se în șosele și parcurile transformându-se în păduri, lacurile și grădinile și terenurile virane." (pp. 70-71). Fuga eroului prin lumea de deasupra e, desigur, mult mai
Orașul subteran by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9028_a_10353]
-
doctorului Gh. Paschia, din pildele lui Iordache Golescu, apărută în Biblioteca Eminescu, în 1975. Tema care le reunește este aceea a bunei-cuviinți: Povățuiri pentru buna-cuviință. Buna-cuviință înseamnă, aici, și les usages du monde, și un soi de bunăstare sufletească, o așezare în timpul și în locul care ți se potrivește. Toate ale vieții se găsesc, printre rânduri, în Povățuiri i cuvinte adevărate, reordonate după alfabetul românesc. E prima parte a culegerii, și cea mai întinsă, urmată, într-un fel de addenda, de Asemănări
Cuvinte din bătrâni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9172_a_10497]
-
lucrau la stat, meseriași pe banii lor, niște zidari, plini de copii, cu muieri frumoase și parșive, un negustor care ridicase odăi de zid și deschisese cârciumă la rampă, un frizer, un croitor cu atelier mecanic și ucenic; semăna a așezare, nu-i mai era frică iarna când cădeau viscolele" (fragment tot din capitolul introductiv). Grigore are filosofia sadoveniană a trecerii timpului, materializat în anotimpuri, dar ceea ce vede el nu e o natură somptuoasă, cu fenomene ritualice, ci o lume pestriță
Viața ca o panoramă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9253_a_10578]
-
în Cuțarida ceferiștii plini de copii, precupeții olteni ocupați cu grădinăritul, chivuțele care adună sticle și cârpe, apoi tramvaiștii, zidarii. După marea plebe vin frizerul, croitorul, brutarul etc., când cârciumarul Stere prinsese bine cheag. În sfârșit, preotul și biserica aduc așezării un oarecare echilibru. Numai Stere și paznicul de început își mai amintesc "câmpul gol", de la origini. Ei pot depune mărturie cum "se mișcă lumea". Universul mahalalei e descris promițător de către prozator. Urmează alte decupaje, animație, conflicte. Oamenii Cuțaridei trăiesc, iubesc
Viața ca o panoramă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9253_a_10578]
-
cu avionul - mijloc, prin renume, civilizat - e imersiunea perfectă în lumea românească pe care spațiul mic o concentrează în esențe tari, nu neapărat din cele mai bine mirositoare... Carevasăzică: spre România se călătorește în grup. Grupuri mari, despărțite de rigorile așezării în avion. Care, trebuie să spun, ne-au făcut și pe noi, deși cerusem vecinătate, să recurgem la bunăvoința tipică neamului - cu alții nu ne-am fi permis... - și să schimbăm. Ca să putem comenta mai ușor, firește, distracție la care
Frumoasa viață liniștită by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9281_a_10606]
-
2006) sînt numeroase citate care vorbesc de la sine, dar definițiile rămîn foarte generale și prudente "a ajunge (și a se așeza) într-un loc pentru un timp limitat sau pentru totdeauna", "a statornici și a întemeia o țară nouă, o așezare etc.; p. ext. a coloniza". Citatul cu descălecarea turcilor nu prea își găsește locul nici aici... Evident, toată familia de cuvinte împărtășește aceeași soartă, astfel încît descălecătorul e "întemeietor (de țară)". În schimb, în Dicționarul Enciclopedic ilustrat "Cartea Românească", din
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
urban trebuie să pornească, inevitabil, de la circumscrierea și definirea celui din urmă. Pentru că Orașul este cu totul altceva decît supradimensionarea simplă și mecanică a unei forme de locuire preexistente. Altfel spus, Orașul nu este doar un sat mai mare, o așezare cu o mai accentuată desfășurare pe verticală, în care apa și căldura vin (dacă vin!) pe țevi și în ale cărei canale sug aurolacii din pungă, ci este infinit mai mult decît atît, iar în structurarea, în dinamica, în expresia
Artistul și Orașul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9318_a_10643]
-
de problematica specială a criticii", adică evită discuțiile asupra obiectului și metodelor criticii. "Anestetică" și "afilosofică", critica franceză își relevă în schimb cu prisosință latura moralistă. în centrul său se află în permanență imaginea omului în sine ca și-n așezarea sa în contextul social, imagine scrutată cu sentimentul unei misiuni imprescriptibile, în sensul unei insațiabile dispoziții de cunoaștere. Inaugurat la un mod briant de Sainte-Beuve, "lanțul de moraliști" se continuă prin Faguet, Lemaître, France, care au aprofundat în paginile lor
Tradiția criticii franceze by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9399_a_10724]
-
Vama Veche, și care îngrădesc obținerea de beneficii din turism. În ceea ce privește constrângerile de mediu, merită menționat că atât accesul în zonă, cât mai ales infrastructura turistică erau deficitare. Cele două comunități aveau, și continuă să aibă până în prezent statutul unor așezări rurale. După cum spunea Dan Vușdea: „Pe vremea aia condițiile de locuit erau pur țărănești. Mai mult, trebuia să mergem undeva în capătul satului după apă potabilă, pentru că apa din puțurile lor nici la cafea nu mergea” (Vasile, 2011, p. 35
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
de 9 - 10 ani să se formeze deprinderile de alergare corectă, deoarece în această perioadă se încheie ultima etapă de coordonare a actelor motrice. Și tot în această perioadă (a vârstei școlare mici) apar unele greșeli de alergare: - alergare tropotită; - așezarea piciorului pe călcâie; - alergare îngenunchiată; - încrucișarea picioarelor; - răsucirea în afară a labei piciorului și orientarea către exterior a genunchiului în momentul sprijinului pe sol; - oscilații ale trunchiului în plan lateral. Este necesar să perseverăm în formarea deprinderii corecte de alergare
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
pe care îl așează întrun cerc desenat la distanța menționată. Se întoarce, ia alt cub de pe linia de plecare, aleargă, îl pune în cerc, iar se întoarce în alergare, ia ultimul cub, aleargă și-l așează în cerc. În momentul așezării ultimului cub se oprește cronometrul. 2. "Cursa pe numere" 3. "Crabii și creveții" Jocurile 2 și 3 sunt prezentate la B.a.II. 4. „Roșu și negru” A.a.II. Jocuri dinamice specifice alergării de rezistență 1. „Urmărirea” 2. „Cursa
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
în echilibru și predarea ștafetei la următorul. Același lucru executat cu transport de greutăți (cl. a III a; a IV - a). 4. Deplasarea cu pas adăugat până la un punct fix, cu latura dreaptă spre direcția de deplasare, predarea ștafetei și așezarea la coada șirului. Același exercițiu executat cu pas încrucișat, pas fandat spre direcția de deplasare (cl. a III - a; a IV - a). B.b.II. Ștafete specifice însușirii alergării 1. Alergare până la un punct fix, întoarcere în alergare, predarea ștafetei
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
pas încrucișat, pas fandat spre direcția de deplasare (cl. a III - a; a IV - a). B.b.II. Ștafete specifice însușirii alergării 1. Alergare până la un punct fix, întoarcere în alergare, predarea ștafetei la următorul elev care continuă acțiunea și așezare la coada șirului. (I - III). 2. Alergare cu joc de gleznă până la un punct fix, întoarcere în alergare normală, predarea ștafetei și așezare la coada șirului (I - III). 3. Alergare cu genunchii sus până la un punct fix, retragere cu spatele
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
Alergare până la un punct fix, întoarcere în alergare, predarea ștafetei la următorul elev care continuă acțiunea și așezare la coada șirului. (I - III). 2. Alergare cu joc de gleznă până la un punct fix, întoarcere în alergare normală, predarea ștafetei și așezare la coada șirului (I - III). 3. Alergare cu genunchii sus până la un punct fix, retragere cu spatele până la jumătatea distanței, întoarcere, alergare de viteză, predarea ștafetei, așezare la coada șirului (cl. a IV a). 4. Alergare cu transportarea unei mingi
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
de gleznă până la un punct fix, întoarcere în alergare normală, predarea ștafetei și așezare la coada șirului (I - III). 3. Alergare cu genunchii sus până la un punct fix, retragere cu spatele până la jumătatea distanței, întoarcere, alergare de viteză, predarea ștafetei, așezare la coada șirului (cl. a IV a). 4. Alergare cu transportarea unei mingi medicinale de 1 kg până la un punct fix, unde este așezat un cerc. Se așează mingea în cerc, după care se întoarce în alergare de viteză, predă
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
coada șirului, acțiunea fiind continuată de următorul elev. 2. Mers pe partea îngustă a băncii de gimnastică până la mijloc, întoarcere 360o, se continuă mersul până la capăt, coborâre de pe bancă, alergare până la un punct fix, întoarcere în alergare pe lângă bancă și așezare la coada șirului. Acțiunea este continuată de următorul, până când primul elev ajunge din nou în față. 3. Mers în echilibru pe partea lată a băncii de gimnastică, cu spatele spre direcția de deplasare. Același exercițiu cu pas adăugat. C.II
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
partea lată a băncii de gimnastică, cu spatele spre direcția de deplasare. Același exercițiu cu pas adăugat. C.II. Parcursuri aplicative pentru însușirea deprinderii de târâre 1. Mers în patru labe până la un punct fix, ridicare, întoarcere în alergare cu așezare la coada șirului. Acțiunea este continuată de următorul. 2. Târâre cu împingerea unei mingi cu capul până la o linie trasată pe sol, ridicare, întoarcere în alergare și predarea mingii la următorul care continuă acțiunea. 3. Târâre cu trecere printr-un
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
bancă până sus, coborâre pe scara fixă, alergare la coada șirului de la care a plecat. C.V. Parcursuri aplicative specifice însușirii procedeului de escaladare 1. Alergare, escaladarea lăzii de gimnastică, alergare până la un punct fix, întoarcere în alergare pe lângă ladă și așezarea la coada șirului. 2. Alergare, escaladarea lăzii, trecerea printre picioarele caprei de gimnastică, escaladarea a două bănci așezate una peste alta, alergare până la un punct fix, întoarcere în alergare pe lângă aparate, așezare la coada șirului. 3. Târâre până la lada de
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
punct fix, întoarcere în alergare pe lângă ladă și așezarea la coada șirului. 2. Alergare, escaladarea lăzii, trecerea printre picioarele caprei de gimnastică, escaladarea a două bănci așezate una peste alta, alergare până la un punct fix, întoarcere în alergare pe lângă aparate, așezare la coada șirului. 3. Târâre până la lada de gimnastică, escaladarea ei, alergare până la scara fixă, cățărare, întoarcere în alergare la coada șirului. CONCLUZII 1. Jocurile de mișcare sunt utilizate cu precădere în ciclul primar, având în vedere particularitățile de vârstă
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
Ungaria, reprezentând 20% din suprafața țării, Regiunea Vest ocupând 13% din teritoriul României. Dintre cele două regiuni, județul Timiș are cea mai mare suprafață, iar județul Csongrád este cel mai mic județ din punct de vedere al suprafeței. Relief Conform așezării sale geografice Regiunea Dél-Alföld aparține Bazinului Panonic, iar Regiunea Vest aparține atât Bazinului Panonic cât și Regiunii Carpatice. Regiunea Dél-Alföld este aproape în întregime o câmpie, ieșind în evidență doar dealurile din Kiskunság, cel mai înalt punct reprezentând muntele Ólom
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
pentru statistică, dintre care 10 în județul Bács-Kiskun, 8 în județul Békés, 7 în județul Csongrád; microregiunile fiind denumite după localitatea centrală. Între cele două regiuni, diferențe semnificative apar atât în privința sistemului de organizare teritorială, cât și în ceea ce privește structura localităților. Așezările regiunii din Ungaria sunt reprezentate de orașe și de sate, având de regulă hotar și populație semnificativă, independente din punct de vedere administrativ. Un element tipic al acestor localități este cătunul, caracteristic mai ales zonei de vest a regiunii Dél-Alföld
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
localități și a distribuirii populației în funcție de tipul localităților. În continuare se poate observa faptul că, în cazul ambelor regiuni, aproape 60% din populație trăiește în localitățile cu peste 1000 de locuitori, reprezentând mai puțin de 9% din numărul așezărilor. În regiunea Dél-Alföld se găsesc mai multe localități mici, cele cu o populație sub o mie de persoane reprezentând cu puțin peste 24%, locuitorii acestor așezări reprezentând cca. 3% din populația regiunii. În Regiunea Vest, comunele cu o populație sub
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
în localitățile cu peste 1000 de locuitori, reprezentând mai puțin de 9% din numărul așezărilor. În regiunea Dél-Alföld se găsesc mai multe localități mici, cele cu o populație sub o mie de persoane reprezentând cu puțin peste 24%, locuitorii acestor așezări reprezentând cca. 3% din populația regiunii. În Regiunea Vest, comunele cu o populație sub 1000 de locuitori reprezintă 8% din totalul 10 localităților, iar locuitorii acestor așezări reprezintă doar 1% din populația regiunii. (În ceea ce privește mărimea populației satelor - care nu sunt
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]