1,387 matches
-
în Parlamentul de la Londra, de către ministrul de finanțe englez 361. Îngrijorat de posibilitatea ca, prin evenimentele de la București, să fie afectată integritatea Imperiului Otoman și drepturile sale, executivul englez pleda în favoarea unei analize atente asupra oportunității menținerii statului român după abdicarea lui Cuza, invocând mai ales firmanul otoman din 1861, prin care se condiționa existența Unirii Principatelor pentru perioada vieții lui Cuza. Anglia își manifesta dorința ca Moldovei să i se ofere posibilitatea de a-și exprima liber opțiunea în privința continuității
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
fie înlăturat Alexandru Ioan Cuza contribuiau la amânarea înfăptuirii actului de la 11 februarie 1866. Noul regim politic era supus, încă din primele sale zile de existență, unor adevărate provocări. Prima dintre ele o reprezenta convingerea guvernelor europene în privința faptului că abdicarea "domnului unirii" nu trebuia interpretată ca un gest revoluționar ce ar fi putut contamina și popoarele din jur, el fiind mai degrabă un act care continua, la alt nivel, momentul de la 24 ianuarie 1859. Profitând de existența unor tensiuni în cadrul
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
guvern format după 11 februarie, condus de Lascăr Catargiu, să identifice soluțiile necesare depășirii crizei economice și sociale în care se afla România. Pe un alt palier, dar la fel de acut se resimțea criza politică, una care nu lua sfârșit prin abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza. Cunoscând starea de spirit existentă la nivelul populației din Moldova, una din preocupările celor implicați în îndepărtarea lui Cuza era, încă din momentul asocierii lor în cadrul grupării care a rămas în istorie cunoscută sub denumirea de
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
unei adevărate simpatii a populației față de un lider politic sau altul. Încă de la începutul existenței sale, noul regim trata cu toată atenția mesajele primite din Moldova în general, din Iași în mod special. Îngrijorarea era oarecum explicabilă: destule zvonuri ulterioare abdicării acreditau ideea potrivit căreia moldovenii îl așteptau pe fostul șef al statului la graniță pentru a-l alege domn al Moldovei 458. Solicitarea formulată de prefect către primarul și consilierii locali din Iași pentru a participa împreună cu el la ceremoniile
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
La fel de categoric devenea acum și I. Heliade Rădulescu, ce reamintea de vechile angajamente luate la Islaz, când se optase pentru un prinț pământean pe cinci ani515. În tot acest timp, având imaginea completă asupra ecoului extern pe care-l produsese abdicarea lui Cuza și a consecințelor pe care le putea genera o greșită gestionare a situației apărute, I.C. Brătianu recomanda autorităților înlocuirea deputaților absenți de la ședințele Camerei 516 și arestarea "răzvrătitorilor"517. Toate acestea sunt sugestii care ne îndreptățesc să credem
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
nu dispăruseră cu totul 542. Un adevărat compliment la adresa moldovenilor putea fi considerată declarația pe care o rostea suveranul, la 1 mai același an la București, când afirma că datorită modului în care fusese primit "dincolo de Milcov" renunțase la ideea abdicării 543. Capitolul IV Problema evreiască în Principatele Române (1848-1866) Între voință politică și eșec social După depășirea tensiunilor provocate de mișcarea separatistă, o altă problemă care solicita o rezolvare de urgență apărea pe agenda celor care reprezentau regimul politic instalat
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
de apartenența la confesiunea ortodoxă era expresia frustrărilor acumulate în societatea românească, dar contribuia în același timp la generarea altora și la apariția unor momente cel puțin delicate pentru un stat care dorea să facă parte din rândul monarhiilor europene. Abdicarea "domnului unirii" la 11 februarie 1866 și proclamarea lui Filip de Flandra ca domnitor al României generau în întreaga țară o serie de ample manifestări entuziaste 600 care trădau, dincolo de posibila implicare a autorităților locale în organizarea lor, un nivel
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Dezbaterile, reacționau și arătau că motivele pentru care se îndepărtaseră de fostul domnitor erau generate de percepeția lor asupra acestuia ca fiind un om politic corupt și tiranic 664. Abordarea pe care o avuseseră toți cei implicați în actul de abdicare de la 11 februarie crease un nivel de așteptare ridicat, și aceasta și datorită ipostazierii celor mai mulți dintre actorii implicați în rolul de oameni politici de a căror prezență în prima linie depindea chiar evoluția viitoare a întregii societăți românești 665. Nedorind
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
tuturor că și moldovenii, deși fuseseră mai apropiați de fostul domnitor, înțelegeau pericolul pe care îl reprezenta în viziunea celor dintâi păstrarea la tron a lui Al.I. Cuza. Pentru liberali, tot ce se întâmpla în zilele ce au urmat abdicării lui Cuza avea o explicație rațională. Actul de la 10/11 februarie era o nouă acțiune revoluționară plasată în continuarea celei începute la 1821 și continuată cu 1848667. Cu toate acestea, I.C. Brătianu dar și C.A. Rosetti, adică cei care
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
mai moderate pe scena politică românească a momentului 669. În tot acest timp, din Moldova soseau informații, publicate cu rapiditate în Monitorul Oficial și Românul, despre existența și în această parte a țării a unui număr important de susținători ai abdicării lui Cuza. Exista în felul acesta șansa ca numărul celor care puteau interpreta actul din 11 februarie 1866 ca expresie a voinței doar a unui grup de oameni politici din București să fie unul restrâns. Ziarul liberalilor, Românul, remarca cu
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
faptul că destule grupări politice depuneau eforturi consistente pentru a explica simpatizanților proprii (dar nu numai lor) că Alexandru Ioan Cuza săvârșise câteva greșeli politice, impardonabile din punctul lor de vedere care îi determinaseră să se unească pentru a provoca abdicarea lui. Ceea ce devenea foarte important în acest moment era convingerea alegătorilor în privința faptului că îndepărtarea lui Cuza nu avusese drept obiectiv accederea unora sau altora în diferite structuri de putere, motiv pentru care cel puțin liberalii încercau să arate că
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
care beneficiaseră ca urmare a originii lor și care le permiseseră să joace rolul de revoluționari în spațiul public. Pornind de aici putem înțelege că nu doar acceptarea reformelor în egală măsură chiar dacă în trepte diferite îi apropia pe actorii abdicării lui Cuza, ci și originea socială asemănătoare a celor mai mulți dintre ei685. Toate acestea le-au permis ca, în ciuda desființării în perioada 1848-1866 a privilegiilor moștenite, să supraviețuiască și să devină, datorită mecanismelor politice permise de modernitate, a renunțării la privilegii
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
a unei constituții moderne. Pentru simpatizanții și susținătorii lui I.C. Brătianu și C.A. Rosetti, realizarea unui pact fundamental pe baza unor principii liberale și continuarea reformelor inițiate în timpul domniei lui Cuza deveneau ținte prioritare ale acțiunilor politice desfășurate după abdicarea fostului domnitor. Printre reformele preconizate a fi puse în aplicare se aflau reforma electorală cu vot universal, organizarea rapidă a puterii militare, desființarea Senatului, descentralizarea administrativă și reducerea atribuțiilor puterii guvernamentale, simplificarea impozitelor, reducerea cheltuielilor, răspunderea tuturor funcționarilor și dreptul
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
bariere comunicaționale între el și restul monarhilor europeni contribuiau din plin la scurtarea mandatului său. Existența unei raportări negative la adresa "domnului unirii" la 1865 și 1866 fusese generată și de o puternică criză economică, fapt care făcea ca, în momentul abdicării, să nu existe practic o acțiune de solidaritate cu acela în care fuseseră investite numeroase speranțe la 1859. Indecizia concernului european de a avea o reacție comună în raport cu abdicarea lui Al.I. Cuza și convingerea lui Carol I de a
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
de o puternică criză economică, fapt care făcea ca, în momentul abdicării, să nu existe practic o acțiune de solidaritate cu acela în care fuseseră investite numeroase speranțe la 1859. Indecizia concernului european de a avea o reacție comună în raport cu abdicarea lui Al.I. Cuza și convingerea lui Carol I de a prelua tronul Principatelor Române erau considerate de către liderii politici de la București contexte favorabile pentru neabaterea câtuși de puțin de la planul lor, potrivit căruia sosise vremea ca și România să
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
vol. VII. Popescu, Candiano, Al., Amintiri din viața-mi, vol. I, București, Editura Universul, 1944. Popescu, I.M., Originile politice și juridice ale liberalismului la români, București, Analele Universității București, Secția Sociologie, Anul 21, 1972. Radu, Vasile, I., "Implicațiile militare ale abdicării lui Al.I. Cuza oglindite în documente de arhivă", în Revista Arhivelor, Anul LXVI, vol. I, nr. 1, 1989. Rădulescu-Zoner, Șerban, Cliveti, Gheorghe, Onișoru, Gheorghe, Șandru, Dumitru, Stan, Apostol, Istoria Partidului Național Liberal, București, Editura All, 2000. Răutu, Constantin, I. C
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Dumitru Ivănescu, în lucrarea Alexandru Ioan Cuza în conștiința posterității, Iași, Editura Junimea, 2001, se raportează la actul de la 11 februarie ca la o altă etapă a proiectului de la 1857, iar Gheorghe Cliveti în România și crizele internaționale 1853-1913 consideră abdicarea lui Cuza ca o nouă aplicare a politicii faptului împlinit, Grigore Chiriță, în mai multe articole publicate în Revista de Istorie, din care l-am aminti aici pe cel intitulat Preludiile și cauzele detronării lui Cuza Vodă, tom 29, nr.
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
rivalități politice sau un rezultat al unor conflicte între diverse grupări sociale, ci mai degrabă ca expresie a voinței unei mari părți a clasei politice românești de a trece la o nouă etapă. Nici pentru Iorga mai "apropiat" de eveniment, abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza nu apărea altceva decât ca "un act de urâtă trădare", în Istoria românilor, vol. IX, Unificatorii, București, Biblioteca Academiei Române, 1938, p. 393. 274 D.A. Sturdza, "Însemnătatea europeană a realizării definitive a dorințelor rostite de divanurile ad-hoc
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
pp. 321, 328. 300 D.A. Sturdza, Domnia Regelui Carol I. Fapte. Cuvântări. Documente, 1866-1876, tom I, București, Editura Academiei, 1906, p. 9; Monitorul Oficial, 3 februarie, p. 219. 301 Constantin Răutu, op. cit., p. 8; Radu I. Vasile, "Implicațiile militare ale abdicării lui Al.I. Cuza oglindite în documente de arhivă", în Revista Arhivelor, anul LXVI, vol. I, nr. 1, 1989, p. 35; V. Russu, Viața politică în România (1866-1871). De la domnia pământeană la prințul străin, Iași, Editura Universității "Al.I. Cuza
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
deci cele două guvernări Constantin Sănătescu și pe cea a lui Nicolae Rădescu. Pe cale de consecință, etapa "coaliției de fațadă" începută cu instaurarea guvernului Groza s-a încheiat abrupt în 30 decembrie 1947, data abolirii monarhiei române prin actul de abdicare semnat de regele Mihai datorită injoncțiunilor conjugate ale comuniștilor locali dirijați de Moscova. În aceeași zi începe, prin intrarea în existență a Republicii Populare România (RPR), ultima etapă a cuceririi puterii, aceea a unui "regim monolitic", integral comunist (King: 1980
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
propășirea și bunăstarea națiunii, de a asigura clădirea noii orânduiri sociale corespunzător condițiilor istorice specifice și voinței propriului popor. Ignorarea salvgardării independenței naționale, acceptarea încălcării suveranității poporului căruia îi aparține clasa muncitoare, partidul comunist, sunt sinonime, în ultimă instanță, cu abdicarea de la principiile revoluționare marxist-leniniste, de la misiunea încredințată de istorie comuniștilor, cu alunecare pe panta cosmopolitismului și nihilismului național. De aceea, în ciuda noilor teorii "burgheze" ale "mondializării" (Răducu, Deliman: 1983, 54) care relativizau importanța factorului național în procesele tot mai complexe
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
se adresează ex-ului cu maiestate, sire, vorbesc de regele Mihai al României, de alteța sa, prinț de România, un oarecare Duda, de principesa de România, Margareta, care a primit, la un 30 decembrie (1996 sau 1997?), întro ceremonie de aniversare a abdicării, unde a fost prezent și Petre Roman, succesiunea la tron și toate drepturile regale din mâna neînsemnatului ei tată. Supremă umilință pentru Țară: conform vechilor uzanțe, de pe vremea lui Carol I, rege prusac, dar rege adevărat, fetele nu aveau dreptul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
istoriei un tânăr care se ținea de fustele măsii și era timorat de personalitatea mareșalului Antonescu? Altceva trebuie spus: l-au prins și pe el evenimentele acolo, a semnat ce i s-a dat, după cum a semnat și actul de abdicare, la 30 decembrie 1947. Cred că prințesa româncă Bibescu (am avut prinții noștri, din familii domnitoare strălucite) a avut mare dreptate când a spus ca să se știe: „Mihăiță a început să vorbească la patru ani și de atunci n-a
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
pe urmașii Romanovilor, dacă ar îndrăzni să ceară numai, fie și Palatul de Iarnă? Asemenea urmași există. L-am apucat în viață pe prințul Iusupov, cel care l-a lichidat pe Rasputin. Unii zic că atunci când i s-a cerut abdicarea lui Mihai Hohenzollern, caracterizată de regină ca „un divorț elegant de monarhie”, cei veniți pentru așa o treabă erau înarmați. Eu, unul, nu cred. Adevăr grăit-a poporul: „pe cine nu lași să moară, nu te lasă să trăiești”. Ne-
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
dintre pământeni”. Acesta, prezentându-i profesorului Petrini pe cei din echipa de la deratizare, s-a oprit asupra unuia care ar fi trebuit să fie ofițer, însă el a fost singurul din Școala Militară care n-a fost de acord cu abdicarea lui Mihai Hohenzollern. ă De ce-a făcut-o, dom’profesor? de ce?, încercă Vintilă perspicacitatea profesorului, umblat destul prin meandrele conștiinței omenești. ă De prost, Vintilă, care, iluminat de admirație, întărește și el: De prost, dom’profesor! De prost! 19
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]