42,390 matches
-
statului, care ridică din umeri, și nici măcar opiniei publice, pentru că-ți pierzi locul de muncă. Puținele gesturi disperate care au existat în presă s-au terminat cu eliminarea ,,revoluționarilor". Cum ai acces la informații? Identificarea unui subiect interesant, planul de abordare a acestuia și, la capătul celălalt al procesului publicistic, felul în care este scris, ilustrat, paginat - toate acestea se află în responsabilitatea firească a redactorilor și redacțiilor, măsurînd competența acestora. În schimb, accesul la informații este o problemă de noroc
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
morală", altfel spus tocmai anularea mesajului etic al lui E. Lovinescu, componentă de căpetenie a legatului său. Dar importantul critic e contestat și fățiș, în numele unei cruciade antiimpresioniste, recte antiestetice. O voce, prestigioasă, de altminteri, în planul său specializat, de abordare teoretică a literaturii, n-a ezitat a-l declara a fi, împreună cu G. Călinescu, o primejdie a criticii românești, invadată, vezi Doamne, de ,,literatură", subordonată scriitorilor. Aci nu mai operează bizantinismul adaptării falacioase, ci o univocă mărginire, o dificultate de-
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
un mijloc de a povesti lumea contemporană, dar și o modalitate de a interoga această lume și de a-i pune sub semnul întrebării câteva dintre supozițiile și certitudinile la care ea se raliază. Orientarea speculativă este caracteristică unei asemenea abordări a romanului, care, prin anecdotă, prin personaje sau prin punerea în scenă, încearcă să răspundă unor chestiuni de ordin mai general, cum ar fi sensul vieții, modul cum trăim și cum ne raportăm la realitate ori felul cum ne ocrotim
Un satan postmodern by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/15749_a_17074]
-
din spectacolele prezentate la Casandra cu absolvenții domniei sale, Secția actorie. Am crezut că și-l va exploata mai ales aici, în sensul unor subtilități regizorale sau nuanțe în jocul actorilor. Mi s-a părut că va fi una din mizele abordării textului, oricum, un ax al mizanscenei. M-am înșelat. E o greșeală că am gîndit un scenariu de acasă și nu l-am lepădat la poarta teatrului. Atmosfera bucolică de pe scenă încurcă și mai tare borcanele și nu insuflă nici o
Viața satului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15788_a_17113]
-
C. Rogozanu Ceea ce surprinde în primul rînd la Andrei Bodiu, în cartea sa Direcția optzeci în poezia română, este tonul extrem de serios al abordării. Deși este vorba despre teme critice diferite, se impune o comparație cu Trafic de frontieră de Adrian Oțoiu. Ambii sînt scriitori foarte buni (Bodiu în poezie, Oțoiu în proză), ambii s-au lansat în primul rînd prin literatura lor. Amîndoi
Poezia optzecistă în stil academic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15797_a_17122]
-
a găsit o singură soluție: locul Casandrei, care a rămas doar o prelungire, un apendice față de reședința principală), și asta este poate cel mai grav lucru care afectează miza montării. Și costumele mi s-au părut că poartă pecetea unei abordări în sine și nu al unui studiu de personaj. Alina Herescu este lipsită de experiență, nu de bune intenții. Mai are nevoie de timp ca să descopere ce materiale merg pe scenă și ce materiale sînt respinse ș.a.m.d. În
Electra în 2001 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16162_a_17487]
-
a dat pe mîna lui pînă la capăt. De devotament, și chiar mai mult decît atît, s-a bucurat peste tot pe unde a trecut. Și totuși, cele mai multe montări din ultimul timp par eboșe, încercări, tatonări, n-au greutatea unei abordări complexe. Faptul că am văzut două spectacole - Machinal și Don Perimplin - ale lui Hausvater unul după celălalt, la interval de trei zile, mi-a dat timpul unei reflecții mai adînci și mai îndelungate. Am avut senzația că regizorul nu mai
Iubirea mașinală a lui Don Perimplin by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16193_a_17518]
-
atmosfera, sosul acestui music-hall, pînă la urmă. Sigur că inevitabil un aer de Casandra (de astăzi) ajunge și pe scena Amfiteatru a Naționalului bucureștean. Regizorul poartă o vină în faptul că nu a lucrat cu actorii pentru eliminarea superficialității în abordarea personajului, a trăirismului și patetismelor de tot felul, a unui soi de aroganță de care unii actori tineri nu se pot despărți pe scenă. În apariția colectivă pe al cărei dinamism Hausvater contează evident trebuie să-i numim pe: Carmen
Iubirea mașinală a lui Don Perimplin by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16193_a_17518]
-
Gheorghe Grigurcu Matrice a unei psihii colective, satul e o temă majoră a poeziei românești. Date fiind numeroasele-i abordări, lumea rurală n-ar mai putea fi tratată eficient estetic de către poeții contemporani decît în circumstanțele unei diferențieri nu tocmai lesne de atins. Altminteri nu se obțin decît pastișe, ecouri mai mult ori mai puțin sonore a ceea ce s-a
Un univers erotizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16205_a_17530]
-
imposibilă, dar problemele fundamentale cu care se ocupă religia rămân. L.V.: În The British Museum Is Falling Down, chiar mai mult în Out of the Shelter (1970), tema Americii revenind la originile ei englezești, la Europa de fapt, e evidentă. Abordarea e opusă celei din Henry James. Americanii sunt ridiculizați. Ați predat și dvs. la Berkeley. Trilogia dvs., Changing Places, ne arată că știți bine viața universitară americană. Priviți această temă a superiorității americane cu aceeași ironie relaxată, cu preocuparea sociologului
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]
-
gen de critică la care țineți mai mult? Ce fel de critici nu vă sunt pe plac (ca o categorie)? Ce ar trebui să facă un critic ideal în fața textelor dvs.? După mine, criticul Desperado e acela care folosește toate abordările pe care le știe, decis să înțeleagă textul dar respingând orice procedeu care ar putea deveni un obstacol în calea comunicării (v. Deconstructivismul, pe care l-a deconstruit Bradbury cu geniu în Mensonge). Ca și romancierul Desperado, criticul Desperado revine
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]
-
subterane ale tînjirii mistice din Orient și aluviunile fertile ale pragmatismului occidental. Că el sancționează, cu melancolie și cu amărăciune în același timp, insuficiența și exclusivismul ambelor direcții, este o altă problemă, una chiar foarte serioasă, care ar merita o abordare mai detaliată și un tip de analiză care să privească și dincolo de țarcul grațios al purei contemplații artistice.
Icoane ferecate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16286_a_17611]
-
literaturii stă în evidentă legătură, nu în ultimul rînd, cu instituționalizarea într-o tot mai strînsă coabitare a criticii și a istoriei literare, ca discipline academice. Linia de ruptură între explicarea �culturală" a literaturii de către istoricul literar, la Universitate, și abordarea �estetică" a criticului literar, în presă, în cenaclu etc., pe care Lovinescu încă o mai postula apăsat și, probabil, un pic resentimentar, s-a șters aproape cu totul. Abilitățile și deprinderile criticului par astăzi a nu mai putea lipsi din
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
apăra" dînd jos crustele care acoperă în timp ființa vie a unei creații culturale ș.a.m.d. Nici unul dintre cele două "gesturi" nu se justifică prin sine însuși, ci prin felul cum e îndeplinit. Revenind la confuzia dintre unghiurile de abordare, mă opresc asupra unui singur exemplu, în care consecințele ei nefaste se văd extrem de clar: ideologia eminesciană. Sînt două mari întrebări, diferite ca natură, legate de aceasta: ce înseamnă ea, în România de azi, și ce a însemnat, în contextul
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
nuanțele. E drept că banana și un fruct extrem de asemănător cunoscut în engleză ca plantain sînt, din perspectiva botanicii, aproape unul și același lucru. Dar din punct de vedere culinar difrențele sînt însemnate. Volumul e atît de axat pe o abordare științifică, încît pierde din vedere tocmai profilul temei alese: o istorie culinară. E limpede că, în comparație cu alte istorii asemănătoare, a lui Revel fără îndoială, dar și cea publicată anul trecut de Oxford, volumul scos de Cambridge va face mai curînd
Istorii culinare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16305_a_17630]
-
cu conștiințele creatoare afine. Așadar e o autoproiecție vitală a subiectului critic, pornind, așa cum s-a spus, din impulsul panteistic al contopirii cu universul (în cazul comentariului critic, cu universul unei opere). Să recunoaștem că e o cale perenă de abordare a plăsmuirii artistice, o cale însă "nespecializată", fapt ce impune o condiție prealabilă a reușitei întreprinderii: aceea ca textele avute în vedere să posede o calitate specifică (estetică) recunoscută. De regulă, lecturile vaste și gustul rafinat al fostului monah de la
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
însă (lui Mircea Nedelciu) că doftoricește cu antibiotice răceli benigne, că trage cu tunurile artileriei grele în obiective mărunte, că bombardează din avion sărmane șubrede căsuțe. Se cuvenea să se mărginească la procedeele tradiționalei literaturi spirituale ori să aibă curajul abordării fățișe a unor subiecte nespus mai grave și mai virulente. Schițele alcătuitoare ale volumului său nu duc deloc lipsă de nostimadă și putere atractivă - în sine. Înveșmîntate, totuși, în faldurile (mai exact ar fi: în spasmele) unei metodologii caustice la
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
de bănuit, chiar de canon estetic. Confruntarea nemijlocită a propriilor lucrări făcute cu treizeci de ani în urmă cu lucrările realizate astăzi, își propune să răspundă la întrebarea dacă acest parcurs a modificat fundamental discursul artistic, dacă vîrstele diferite presupun abordări ireconciliabile sau, dimpotrivă, totul se înscrie într-o anumită logică internă a procesului de creație și continuitatea gîndirii artistice constituie o valoare mult mai puternică și mai sigură. Așteptarea celor șapte artiști, pe jumătate explicită și chiar enunțată programatic, pe
Tradimensione la Roma by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16339_a_17664]
-
profund spațiului central european, Julius Podlipny înțelege desenul ca pe un act fundamental în ceremonialul creației, ca separație aproape magică a imaginii de neant și nicidecum ca un exercițiu frugal de încălzire a mîinii, ca gimnastică expeditivă în vederea unei serioase abordări ulterioare. Și tot asemenea lui Corneliu Baba, prin subteranele întregii picturi, dar și prin atmosfera ei vizibilă, el își plasează propriul chip, atît ca o garanție explicită a unei prezențe personalizate, cît și ca un comentariu metafizic pe marginea solidarității
Amintiri din Mitteleuropa by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16379_a_17704]
-
a psihanalizei - anume dacă există o incompatibilitate necesară între teorie și practică în cariera psihanalistului. Mai concret: poate fi un bun clinician și un teoretician cel puțin la fel de bun? Rezolvarea lui Kafka este una subtilă și, desigur, nu tranșantă: calitatea abordărilor terapeutice depinde ea însăși, de la un anumit nivel, de receptivitatea analistului la problemele teoretice. Primul capitol este axat pe relevanța clinică a considerațiilor despre "timp, temporizare și perspectiva temporală". Această situare - preferabilă, în opinia lui Kafka, celor spațializante - își află
Un Kafka al psihanalizei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16388_a_17713]
-
cum va fi "Vârsta electronică" și care coincide cu ceea ce am numit "Galaxia comunicării", Slama-Cazacu 1993). Probabil că nu s-a observat suficient aceasta șí din cauză că prea puțini privesc problema C din perspectivă umanistă și pe un plan interdisciplinar, singurele abordări care pot conduce pe calea adecvată funcțiilor pe care trebuie să le aibă C și prin care este posibil de găsit soluțiile practice. Abordând existența și funcționarea C printr-o prismă umanistă (de fapt, cea justificată pentru existența acestei invenții
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
concepția despre semn, în Semiotică: semnul ar trebui întotdeauna înțeles ca o creație umană, căci orice proces, obiect etc. este un "semn" pentru că așa îl consideră o ființă umană sau un animal - vezi Slama-Cazacu, 1984 -, de aci necesitatea unor anumite abordări care au în vedere șí psihicul uman). Tocmai de aceea o cunoaștere, dacă nu șí o formație sau cel puțin încadrarea într-o perspectivă inter- sau multidisciplinară sunt necesare. Această necesitate pare să devină din ce în ce mai vădit esențială. Dacă urmărim evoluția
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
acestei trăiri în spațiile zise "virtuale" din C, de pe "sticla" lui, poate fi chiar devastator asupra psihicului unor adolescenți atrași treptat de mirajul unui "mediu" (mijloc de comunicare) devenit un drog. "Umanizarea" C, pe care am preconizat-o, ca necesară abordare a C de către tehnicieni, spre a-i avea în vedere finalitatea lui ca unealtă a beneficiarului-om, este altceva decât această falsă umanizare, prin care C devine o ființă virtuală, un partener uman cu care utilizatorul se însingurează într-o
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
într-o zisă lume "virtuală". Observăm că în unele țări - sau mai degrabă în grupuri de cercetători sau prin câteva persoane - a început să se manifeste înțelegerea necesității unei perspective umaniste în domeniul C. Dar există încă numeroase dovezi că abordarea menționată nu este nici adoptată, nici înțeleasă, poate că nici cunoscută chiar de către mulți exponenți ai științelor umaniste prin excelență și - de ce nu, chiar de scriitorii care vor să compună textele lor literare cu ajutorul C -, care să formuleze pretențiile lor
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
un exemplu arbitrar, nu-mi sînt cunoscute studii de poetică întreprinse de noul istorism), cu siguranță va aplica într-un fel sau altul un anumit tip de sensibilitate lirică la explicarea lumii în care aceste sonete au fost produse. Această abordare a literaturii e rezultatul unei adevărate revelații disciplinare și metodologice, inspirată de antropologia modernă, și în particular de Clifford Geertz. În faimosul său volum din 1973, The Interpretation of Cultures, Geertz descoperea critica literară ca metodă de investigație a mai
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]