3,746 matches
-
nori și nu a chihlimbar iar orhideele, vai, bietele de ele nu pot, oricât s-ar strădui, să imite parfumul din canturile lui Maldoror; fiindcă vântul n-a învățat să șuiere pe o singură voce iar avalanșele, în văile de abrupt măcar odată nu s-a întâmplat să vuiască precum înflorirea liliacului; fiindcă părul tău nu-mi lasă pe obraz amintiri la fel de diafane că atingerea driadelor iar sânul nu ți-l pot simți sub palmă tot asa de rotund că zborul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
umane pe pământ sunt ascunse,“conservate”cumva, tocmai sub acest veșmânt :al “primei scrieri”... Cine s-a gândit vreodată, de exemplu, la felul în care fiul își privește, pe treptele vârstelor sale, mama ? Poetul Mircea Gordan - la pagina 11- devoalează abrupt :“N-am știut că ești femeie”. Câți dintre noi au văzut vreodată o prostituată prin ochii copiilor ei - ai celor hrăniți din practicarea degradantei ei prestații? Iată unul : autorul poeziei “Viața alături”. S-a mai “infiltrat” cineva în “imperiul negrului
IMPRESII PERSONALE DESPRE CARTEA „FĂRĂ VOIA MEA” DE MIRCEA GORDAN de CORNELIA COCIŞ în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368390_a_369719]
-
de munți înzăpeziți mai tot timpul se profilau pe cerul albastru, arbuști pitici se vedeau pe înălțimi, înlocuiți apoi, spre poalele munților, de păduri falnice de conifere, poieni pline de verdeață bogată erau străjuite de pereți din piatră, drepți și abrupți. Erau amenajate nenumărate pârtii pentru schi, care în acea perioadă erau acoperite de iarbă deasă, printre care, din loc în loc, răsăreau bolovani de piatră. Chiar dacă până la cei 27 ani, cât aveam atunci, mai cutreierasem câteva stațiuni de munte din țară
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
trăgând la răspundere pe cei vinovați de aceste stări nefericite, în aceste vremuri de răscruce: „Cine va da răspuns pentru multe sărăcii/ ce-mi zbuciumă neamul și îl duce?/ Suntem prea mici în marea bătălie,/ pe care alții o pornesc abrupt./ Ce se va-ntâmpla cu-această glie/ când azi dăm totul cu-mprumut?/ Nu mai avem nimic bun, totu-i putregai?/ Unii vând străinilor în disperare;/ Noi rămânem cu bruma noastră de mălai,/ plângând la mormântul lui Ștefan cel Mare
TRISTEŢEA DIN FLOAREA VIEŢII ADEVĂRATE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368481_a_369810]
-
traiul într-un broscoi bătrân, cu picioare crăcănate, articulații umflate, gura lungă, holbat, și cu multe dungi pe spate. Nici o sirenă nu se mai ferea de mine. Apoi m-a deranjat cântecul lor târziu și m-am mutat între prăpăstii abrupte, lângă un tău neștiut, întunecat și liniștit. De bine ce-mi era, uitasem de unde-am venit. Într-o zi... o femeie tare frumoasă a dorit să vadă, ce e liniștea absolută, alunecând, lăsându-se să cadă!? I-am adus repede
ÎNTRE APUS ŞI RĂSĂRIT de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 () [Corola-blog/BlogPost/367962_a_369291]
-
începi să-i simți fragilul rost? Ce tristă este clipa când te dezmeticești și îți dai seama de zădărnicie! La început par toate superbă veșnicie, ca brusc lângă sfârșit să te trezești. Sunt drumuri mult prea scurte ce se sfârșesc abrupt, iar timpul e un fulger, o scânteie. E întocmit destinul de fapt doar din crâmpeie și când e mai frumos e întrerupt. Întrebi, însă răspunsul nu îl primești nicicând și pleci fără să știi nici când, nici unde. Uitarea-n
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367969_a_369298]
-
Făt-Frumos. Alter ego Mă opresc privind mereu în urmă și revăd urcușul meu bizar, care chiar dacă-ntr-o zi se curmă, va sfârși făcând din pisc altar. A fost greu. Destinul n-a fost darnic. Pe poteci mi-a pus abrupte stânci. Deseori vedeam cât e de-amarnic zbuciumul din luptele pe brânci. Dar acum în urma mea sunt norii. Ceru-ntreg e un azur imens. Împlinirea îmi inundă porii și mă simt nucleu mustind de sens. Șipotele lacrimilor mele au secat
VINE... ALTER EGO de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368054_a_369383]
-
dar și pe o bună porțiune de aliniament stradal. Sonora, un orășel cochet, cam cât Rucărul meu natal, poate chiar mai populat decât e înscris pe indicator și în orice caz mai adunat, cu viluțe înălțate de la stradă până pe dealuri abrupte, cu cărărui unde pe o parte și pe alta locurile sunt ocupate de garaje, prăvălii, părculețe sau case cu unul două caturi, cu un centru în care oamenii se plimbă pe trotuare, cu lumini mai mult decât trebuie pentru nevoi
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
până la os a săgeților slobozite din arcuri întinse dinspre marginile răbdării. Și a răbdărilor...”prăjite”! Sub formă de „prafuri”, „găluști”, „gogoși” și alte ingrediente de „demagogie aplicată” la contextul electoral dat. Chiar „caii verzi” alergau nătrăvași în galop pe pereții abrupți ai imașurilor înșirate cu „lapte și miere” - cu niște sacerdoți ce-i tămâiau din răsputeri postamentul, însoțiți negreșit de stele de aceeași culoare, pe care le va vedea cel mai bine electoratul la urmă... Și-apoi, o uriașă sferă de
PAMFLET: TURNUL DE FILDEŞ AL UNUI MAHĂR SAU PSEUDO-CETATEA LUI A. de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367370_a_368699]
-
urcau până departe și, parcă mai repede decât în altă călătorie, unde s-a oprit pentru a-și verifica echipamentul de alpinist. Se cățără precaut, atent la fiecare pas, până la o stâncă mai mare, ieșită mult în relief față de peretele abrupt. Și-a asigurat stabilitatea, prinzând cordelele de pitonii pe care i-a înfipt cu mare grijă în peretele dur și a început să o examineze. Era extrem de contrariat. Nu își amintea să fi observat cât de particulară este această stâncă
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367551_a_368880]
-
contemplația asupra suprafeței de apă neclintite. Nicio adiere nu tulbura oglinda lacului. Iar broscuța țestoasă, pe care o văzusem anterior, parcă se răzgândise și nu mai ieșea la suprafața apei. În păduricea de pini din spatele nostru, așezată pe o pantă abruptă, începuse să se simtă mișcarea. Cucii ascunși printre ramurile pinilor, se chemau unul pe altul. Pe malul celălalt, neîmpădurit, era amenajată o gospodărie în toată regula, o casă cu acareturi pentru animale si păsări, un spațiu pentru închis oile pe timpul
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
amor, la firul ierbii verde, în mijlocul naturii. Când m-am așezat lânga ea, era numai în slip, întinsă comod și lasciv, ca o felină, pe pătura frumos aranjată la umbra pinilor. Parcă natura a creat acest platou în acea pantă abruptă a malului, special pentru dragostea în acest cadru, ferită de ochii curioșilor de ocazie. Îmi era dor de ea din nou, vroiam s-o simt în mâinile mele, să o miros, s-o gust, să-mi potolesc pofta de plăceri
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
au fost relatate, năvălesc asupră-mi că un torent. Au prea multa realitate în ele, o junglă a realității, frumoasa și dureroasă... Că într-un vis îmi imaginez secolele trecute...”; „Nu știu de ce, preferam totuși culoarea gri”); apoi lansarea expunerii: abrupt și frapant („Este ușor sau greu să te lupți cu somnul?”), sau sobru-informativ („Vavila Popovici este autoarea a numeroase volume de versuri și proza”), ori gnomic („Petru Lascău este un poet al fiorului religios”), sau printr-o introducere în atmosferă
RECENZIA UNUI VOLUM NEEDITAT (INCA) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366977_a_368306]
-
Avenue, Industrial Bd., Toll Plazza, College West, Delaware Street, Burlingam Av, Brodway Av și multe altele, mai întâi periferice și apoi centrale și din nou spre periferie, lungi de nu se mai termină, unduitoare pe verticală și în pante extrem de abrupte, măsurate în unghiuri imposibile, cu oameni pe străzi ca la noi , trotuare înțesate cu prăvălii și mărfuri expuse direct în stradă, pe străzile din apropierea debarcaderului sau muzeului marinei, birje trase de cai cu clopote-claxoane, cu birjari cu joben și trese
SEISME ŞI PODURI ÎN FRISCO ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366995_a_368324]
-
au luat cu ei merinde, vremea este bună. Dunărea curge în valuri încărcată cu poveri, ea transportă înspre mare șlepuri, barje și vapoare. Apa ei învolburată este galbenă, mâloasă, c-a plouat în Europa, nu a fost vreme frumoasă. Malul abrupt de argilă mărginit de sălcii ascunde-o micuță barcă cu vâslele roșii. Este cald, vor să se scalde, în grabă s-au dezbrăcat și în Dunărea gălbuie amândoi s-au aruncat. Ei înoată voinicește, apa vrea să-i ia la
VACANŢĂ LA DUNĂRE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367016_a_368345]
-
de munți înzăpeziți mai tot timpul se profilau pe cerul albastru, arbuști pitici se vedeau pe înălțimi, înlocuiți apoi, spre poalele munților, de păduri falnice de conifere, poieni pline de verdeață bogată erau străjuite de pereți din piatră, drepți și abrupți. Erau amenajate nenumărate pârtii pentru schi, care în acea perioadă erau acoperite de iarbă deasă, printre care, din loc în loc, răsăreau bolovani de piatră. Chiar dacă până la cei 27 ani, cât aveam atunci, mai cutreierasem câteva stațiuni de munte din țară
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366994_a_368323]
-
înseninările azurii ale cupolei celeste avionul parcă a scos un muget demult reținut, ceva ca un bang sonic dar mai înfundat și l-a împrăștiat reverberat peste întinderea alburiu-maronie a deșertului ce începuse să se întindă dintr-o dată la poalele abrupte a Munților Sierra Nevada, în extremitatea lor sud-estică și a culmei Spring Montain, ce se întinde paralel cu primii dar pe partea opusă, în ținutul Nevada. Nu ne dumirisem îndeajuns că au și apărut urmele unei așezări aparent obișnuite cum
LAS VEGAS-UL CU PĂCATELE LUI...ŞI NOI!? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367019_a_368348]
-
-se și balansând-se datorită denivelărilor s-a rostogolit la vale și a luat și caii cu viziteu cu tot. Dacă pâna atunci circulația pe aceste terenuri accidentate fusese privită cu neîncredere, iată această invenție care face posibilă traversarea dealurilor abrupte, apariția și apoi instituirea unui mijloc inedit de transport. De-a lungul ultimului deceniu al secolului pomenit, peste 8 companii de transport au produs 600 de astfel de mașini, pe 21 de rute pe care le străbăteau și care măsurau
HAI-HUI CU TRAMCARUL PRIN FRISCO... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367021_a_368350]
-
bruște de temperatură și circulație a curenților ne poate împiedica tocmai pe pod să ne schimbăm planurile. Trecem dincolo de “turnul Marin” (aici până și structurile podului sunt botezate!) dinspre promontoriul malului Marin al peninsulei cu același nume, suntem pe costișele abrupte care ne înscriu până la urmă pe autostrada 101, lângă Fort Baker, o cetate fortificată cu niște tunuri în față, soldați de plumb și bronz, singuri sau în grupuri statuare, așezați în poziții solemne, chiar bizare, etalând reverențe cazone la ocazii
GOLDEN GATE ŞI COYOŢII OCEANULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367254_a_368583]
-
intereacționează nici pe departe cu curenții oceanici greu de stăpânit ai oceanului, în pofida hulei cumplite pe care am văzut-o iscată în toamna târzie a anului două mii, în drum spre Toronto. Venind spre Frisco zărim downtown-ul cocoțat pe dealuri, pante abrupte, culmi mai acătării și el crucificat în azurul încețoșat, scămoșat ce “inundă” orașul dinspre ocean și din care țâșnesc birourile și sediile firmelor și concernelor cu profil financiar-bancar, tehnologic, industrial, etc. Mașina rulează aparent monoton, vântul în rafale încearcă îndemânarea
GOLDEN GATE ŞI COYOŢII OCEANULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367254_a_368583]
-
niște mici piese de puzzle, scurtele povestiri despre viața și relația sa cu mama - pe care din când în când i le mai relatase Dana - se rearanjară în mintea Arinei într-o imagine completă, o imagine a unui drum lung, abrupt și fără de izbândă, pe care după câte se părea, aceasta pornise de ani de zile, în încercarea de a cuceri imposibilul; iubirea mamei sale. Un gust amar și cunoscut îi invadă gura încleștată într-un surâs fad și întinse imediat
ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368588_a_369917]
-
află în Galileea de Jos, la o înălțime de 350 m. Împrejurimile: înconjurat în partea de est de Muntele Ksulot la a cărui poale e Natzeret Ilit (orașul de sus), la sud e Muntele Har Hakfitza (m-tele Prăpastiei)-semeț și abrupt, de unde avem o frumoasă privire spre Emek (valea) Izrael, dar și o vedere superbă a orașului Națeret. Tot de aici vedem m-tele Ghilboa, m-tele Tabor unde se află biserica ,,Schimbări'', m-tele Carmel și Valea Izrael. Înspre vest observăm urmele unei
NAZARET de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363671_a_365000]
-
vegetație și de apă. Intrările în grote lor erau strâmte, însă odată depășit acest prag se deschideau încăperi largi unde stăteau cu toții acolo împreună cu vitele, cu oile, grânele ori proviziile lor. Tot în aceste grote care înaintau mult sub versanții abrupți aveau săpate gropi care atingeau pânze de apă subterane și aveau deci mici izvoare captate în mici cuvete care le asigurau apa atât lor cât și animalelor. Puteau deci sta în aceste ascunzători mai mult timp, în vremuri de restriște
FRAGMENTUL AL NOUĂLEA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349495_a_350824]
-
într-o zonă de anini tineri. Ierburi înalte mărgineau poteca , din loc în loc scaieții ne atrăgeau atenția , iar lumânăricile și campanulele își ițeau florile din iarba deasă. După zona de anini , începea pădurea de fag și mesteacăn. Poteca urca apoi abrupt până într-o zonă cu tufișuri de afine , iar apoi ocolea brusc pe lângă o prăpastie. Dacă n-ai fi de-al locului , ai trece prin acea zonă fără să observi râpa de alături. În fața noastră se căsca un perete vertical
PE URMELE LEGENDELOR de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350265_a_351594]
-
treburi Dincolo... doar umbre...ceață... Bătrânii înțelepți cu meșterul cioplitor se-nțelegeau despre înălțarea cea sacră legendă? semn heraldic? Doar oameni cu faimă și obârșii - Bătrânii înțelepți cu meșterul cioplitor Pomeniri în cimitire vesele de țară Fără plaje cu maluri abrupte Forme de tot felul Forme stilizate Cu trăsături de om sau cu înfățișare de fiară așa cum se trece lumea Bătrânii înțelepți cu meșterul cioplitor Lipsit de culoare, ce-a mai rămas pământesc din careva cu pretenții înalte În noaptea trecută
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]