9,827 matches
-
care izolează un vocativ, să propună (din afara textului) două locuțiuni care conțin cuvîntul inimă, să ilustreze prin două enunțuri omonimia cuvîntului unde, să transcrie "două structuri lexicale care conțin imagini artistice vizuale" (lucru cam greu, căci aproape toate imaginile sînt abstracte), să explice "semnificația unei figuri de stil identificate în strofa a doua", dar și semnificația titlului (deloc ușor; titlul e ți-am împletit..., după începutul primului vers: "ți-am împletit suprema cunună de tristețe"), să justifice "încadrarea textului în lirismul
Păcate ale școlii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8426_a_9751]
-
mai întîi, autoreflexivitatea, adică întoarcerea limbajului către sine însuși, instrumentarea imaginii ca scop și nu ca mijloc și, în al doilea rînd, vocația etică și angajamentul moral, sondarea existenței și sancționarea istoriei. Dar, fie că este vorba de imaginea pură, abstractă, de narcisismul absolut al limbajului, fie că este vorba despre regresul umanității pînă la limita sălbăticiei și a disoluției, evenimente care devin, cumva, spectacole cvasificționale, pîndite de riscul pierderii substanței lor reale și al deposedării de dramatism, filmele prezentate își
Muzeul Florean în 2008 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7770_a_9095]
-
către fiul meu este o carte scrisă pe două voci: a inimii și a minții. În permanență se face simțită tentația teoretizării, ispita topirii particularului în general, dorința de a da trăirilor și senzațiilor concrete dimensiunea existențialului. Coexistența concretului cu abstractul, a beției simțurilor și sentimentelor cu luciditatea, efortul de a da semnificații (chiar rămase în suspensie) unor întâmplări aparent banale dau înțelepciune acestei cărți, îi oferă aerul unui Pateric laic, sui-generis. Învățăturile lui Gabriel Liiceanu către fiul său Stephen devin
Rațiunile inimii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7787_a_9112]
-
privirea sapă mlaștini de fum, roți ruginite printre turnuri/ ochii alintați cu invidie, molestați cu lacrimi supersonice/ bătuți cu trandafiri sălbatici sfâșiați cu cornul de terebentină/ în auzul remorcat de vuietul cerului/ șoapte printre cortine de sânge, trompete prin sfere abstracte// iubirea noastră se împiedică de acțiuni intranzitive/ de căderi impersonale de meteoriți/ găsește adăpost sub lupele cangrenate/ în toamna cu o singură zăpadă - hârtii plutind ca îngerii arși/ și iubirea noastră - dezlănțuire de lăcuste albe tremurând/ pe tulpinile gemene/ printre
Aproape departe by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8009_a_9334]
-
mai mult, să caute această apropiere, între pictor și ideologia artistică oficială se stabilește o relație strînsă prin același mecanism psihologic, bizar și complicat, pe care l-am sugerat și în cazul lui Ressu. într-o perioadă în care pictura abstractă și, în general, tot ce ținea de expresia experimentală, erau sancționate drastic (de la denunțul public și pînă la interdicția, impusă artiștilor, de a picta), în care culoarea însăși, utilizată într-o perspectivă retiniană, de descendență impresionistă, suporta acuza gravă de
Realismul socialist la o nouă lectură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8019_a_9344]
-
1989 le-a adus în viața publică românească a fost și redobîndirea posibilității de a vizita Balcicul. Un loc atît de des invocat și atît de puțin cunoscut, atît de prezent și de concret ca imagine mitico-simbolică și atît de abstract, de ficțional, ca realitate peisagistico-turistică, ocolit cu grijă de propaganda comunistă și invocat patetic de către cei care l-au mai apucat pînă prin anii '40, anticul Dionysopolis, adică actualul Balcic, părea nu doar interzis românilor din motive obscure, ci și
Turism și mitologie la Balcic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6915_a_8240]
-
Prima, declamativa, livresca, polemică și mascat ironică, îl ține în preajma colegilor săi de generație. Despre ea scrie inteligent Radu G. Țeposu în Istoria tragică & grotesca a întunecatului deceniu literar nouă, făcându-l pe Pântea cap de serie al capitolului Fantezismul abstract și ermetic, înaintea altor autori, parte semnificativi, parte uitați: Matei Vișniec, Ion Stratan, Ioan Moldovan, Augustin Pop, Ion Cristofor, Dan Ciachir, Nicolae Băciuț, Miruna Runcan, Petru Ilieșu, Călin Vlasie, Constantin Severin, Ion Bala, Tudor Cristian Roșca. Cea de-a doua
Retori și limbuți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6924_a_8249]
-
CERCUL, de unde denumirea familiară Cerchiștii, folosită între prietenii singurei și importantei instituții de cultură transilvane, românești. Cred că Ion Negoițescu a fost nașul acestei ziceri. O dată cu descinderea lui în București. Prin 1960, dacă nu mă înșel. Cercul era și prea abstract. Eu, cerchist, n-am fost niciodată. Dar țineam la cerchiști, avându-mă cu ei ca frații. Primul pe care l-am cunoscut, în București, a fost Ștefan Augustin Doinaș. E drept că numele lui mi se păruse la început al
Sibiul și cerchiștii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6930_a_8255]
-
literatura modernă. Și arta modernă este abordată. Într-un material video de anul acesta al artistului, sunt prezentați călugări în robe stând în bănci și lucrând. Nu transcriu însă texte religioase, ci fac copii după ilustrații de carte: o pictură abstractă de Kazimir Malevich, "un grilaj" de Piet Mondrian, o fotografie de Joseph Beuys. Toți acești trei artiști sunt celebri pentru utopismul lor, arta lor are statutul de scriere sfântă. Este de prisos de menționat că modul în care Mureșan îi
Artistul român Ciprian Mureşan, apreciat într-o cronică din The New York Times () [Corola-journal/Journalistic/69380_a_70705]
-
occidentală; dincolo de pierderea contactului cu "cultura înaltă" occidentală, este evocată tema substratului, a concordanțelor româno-albaneze, cea a puținătății elementului germanic și mai ales cea a caracterului constitutiv, decisiv, al contactului cu slavii (ilustrat de analiza unor cîmpuri semantice esențiale: lexicul abstract, al sentimentelor etc.). Profesorul Nicu-lescu are darul rar de a asocia pasiunea ideilor cu rigoarea filologică. Volumul acesta îmbină, ca și celelalte cărți ale sale, o perspectivă foarte de sus, capabilă să separe esențialul de nonesențial, cu o atenție către
"Cealaltă latinitate" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8120_a_9445]
-
Dar ortodoxia, măreția, adâncimile spirituale ale acesteia, sunt date și de surse. Mă refer la sursele iudeo-creștine. Asta ne face să fim foarte bogați. Spiritual, ritual, inclusiv muzical. Sunt aspecte ce pot fi regăsite inclusiv în muzica mea cea mai abstractă. Este o anume sevă. Care vine de acolo. D. Av. - Să spunem că acum te-ai situa la vârsta unei anume înțelepciuni? H. R. - Să o spunem. După anii '90 parcurg perioada unei maturități. Simt acest lucru. Mă refer, spre
Horațiu Rădulescu în dialog cu Dumitru Avakian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8150_a_9475]
-
situa la vârsta unei anume înțelepciuni? H. R. - Să o spunem. După anii '90 parcurg perioada unei maturități. Simt acest lucru. Mă refer, spre exemplu, la ultimele trei cvartete de coarde. Sunt lucrări grele. Sunt intens elaborate. Par a fi abstracte. Sunt totuși accesibile. Deși sunt foarte dificil de cântat. Celebrul Cvartet "Arditi" nu a reușit să mi-l facă pe cel de-al 6-lea. L-au cântat însă muzicieni din Sidney, din Amsterdam, din Belgia. Totuși muzicienii din "Arditi
Horațiu Rădulescu în dialog cu Dumitru Avakian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8150_a_9475]
-
loarfe", "mătpân", dar literele se reordonează singure: "lumină", "floare", "pământ". Îmi este impusă în actul scrisului, de către actul scrisului, o nedorită productivitate, care mă transformă într-un simplu instrument. Așa cum stă stiloul în mâna mea, așa stau eu între degetele abstracte ale unui mecanism lingvistic autoritar. Începând cu acel articol pe care a doua zi nu l-am recunoscut, nu mi-am mai învățat pe de rost textele. Am pierdut controlul asupra a ceea ce scriu. Parcă s-a rupt un răgaz
Despre scris by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8157_a_9482]
-
comentator sedus de dogme și totuși nedogmatic este, totuși, una clar (de)limitată. E critica placată pe particular. "Nu pretindea el șT. S. Eliotț, vorbind despre funcția criticii, un simț foarte dezvoltat al faptului concret?" (130) Ca urmare, mefientă la abstract și general, la idei, critica își fixează, într-un sens conservator, dar deschis, chiar și o limitare filosofică. Ideea revizuirii, ca sintaxă periodic transformată a istoriei, este atrasă tot de la T. S. Eliot: "Din când în când, e necesar să
Între crize și profeții by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8163_a_9488]
-
manualul bilingv de conversație este citit, firește, umoristic. Poate și mai neașteptat e faptul că un reflector al conștiinței este un adept al particularului și concretului și în teorie. N. Balotă remarcă faptul că Anthony Trollope are "oroare de teorii abstracte" (277). Și ideea este o formă a concretului, nu o expresie a contemplării inapte să palpeze viața. Analiză, da, dar cu măsură, regenerând și nu mortificând, trezind și nu adormind interesul cu "analize fastidioase", cum constată la lectura romanului lui
Între crize și profeții by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8163_a_9488]
-
acest Alexandru Trifu a cărui aniversare trebuie consemnată ca un eveniment în viața noastră artistică și a cărui evoluție ar trebui judecată în funcție de cum acceptă sau refuză înscrierea în scheme de comportament și în tipologii mai mult sau mai puțin abstracte, iată o întrebare pe care, în mod sigur, și-o vor pune mulți cititori. Răspunsul este simplu și complicat în același timp, după binecunoscuta mărturisire augustiniană: dacă nu întreabă nimeni, este simplu, dar dacă întrebarea chiar este pusă, lucrurile devin
Un artist revoltat: Alexandru Trifu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7048_a_8373]
-
lui Cézanne, sinteză ideală a reprezentării naturaliste, marchează cu pregnanță evoluția artei moderne, al cărei limbaj o revoluționează în direcția unor experiențe neașteptate. Pictura lui Cézanne a avut un uriaș impact asupra artei secolului al XX-lea, incluzând și arta abstractă. Chiar din timpul vieții sale, contemporanii încearcă să-i fructifice experiența. Mult îi datorează Van Gogh și Gauguin. Acesta din urmă îi cumpără de altfel numeroase lucrări. simboliștii, prin Maurice Denis, văd și ei în Cézanne pe unul din maeștrii
Google aniversează 172 de ani de la naşterea pictorului francez Paul Cézanne () [Corola-journal/Journalistic/70759_a_72084]
-
în afara autorilor lor, nu e dispus să le bage în seamă. Că acest balast e alcătuit din cărți moarte din fașă sau din scăpărări de inteligență speculativă este un detaliu care nu schimbă cu nimic înfățișarea fenomenului: valuri de literatură abstractă măturînd plaja culturală dispar cu aceeași repeziciune cu care au apărut. În comparație cu tracasările profesionale ale practicanților oficiali, viața unui trăitor pe cont propriu a filozofiei e cu mult mai ușoară, și asta fiindcă nu cere, drept condiție de existență, decît
Malefica proliferare lexicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7078_a_8403]
-
de manifestare în acele momente în care nevoia de exprimare și de mărturisire este apanajul exclusiv al conștiințelor pure, fie că acestea se regăsesc în lumea copilăriei individuale sau în aceea a umanității care n-a ajuns încă la gîndirea abstractă și la expresia noțională. În acest fel, criza profundă pe care tridimensionalul o trăiește permanent în spațiul cultural răsăritean și-a găsit o nouă rezolvare. Nevoia irepresibilă de a crea forme spațiale, de a transmite mesaje prin discursuri care implică
Silvia Radu sau a treia cale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8083_a_9408]
-
său cotidian: fiind profesor de filozofie la Universitatea din Cluj, obișnuia să-și înceapă cursurile printr-un scurt preambul ritualic: îngenunchea în fața studenților și rostea cu glas tare "Tatăl nostru", după care, reintrînd în pielea dascălului, își vedea liniștit de perorațiile abstracte ale discursului speculativ. Viața lui are ceva din tensiunea picarescă pe care numai biografiile din prima jumătate a secolului XX o au: răsturnări drastice pe un fundal istoric plin de rupturi sociale. Între 1916 și 1918 participă la Primul Război
O victimă a credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8089_a_9414]
-
1989 le-a adus în viața publică românescă a fost și redobîndirea posibilității de a vizita Balcicul. Un loc atît de des invocat și atît de puțin cunoscut, atît de prezent și de concret ca imagine mitico-simbolică și atît de abstract, de ficțional, ca realitate peisagistico-turistică, ocolit cu grijă de propaganda comunistă și invocat patetic de către cei care l-au mai apucat pînă prin anii '40, anticul Dionysopolis, adică actualul Balcic, părea nu doar interzis românilor din motive obscure, ci și
Balcicul, între mitologie și turism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8104_a_9429]
-
culturii, deși are aparențe filologice și tehnice. Cred că am putut demonstra un lucru cu totul nou: tendințele către concret, către experiența reală și imediată a spiritului indian. Urmăresc pe bază de texte reacțiunea maselor preariene din India contra temelor abstracte ale brahmanismului și ale "filozofiei" sanscrite. Lucrez de cinci ani încheiați la această demonstrație și m-am folosit de toate instrumentele de cunoaștere științifică: filologie, etnografie, istoria religiilor, istoria filozofiei, psihologie. Eu cred foarte mult în valoarea acestei cărți - prima
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
alături de colegii săi din atelierul lui Jean-Paul Laurens (C. Ressu, J. Al. Steriadi, S. Mutzner, N. Dărăscu, J. Cosmovici, C. Petrescu și alții), se dezvoltă în climatul artistic al momentului care este unul sever formalizat, interesat mai curînd de măreții abstracte decît de viața nemijlocită și care cultivă excesiv obediența față de normele și canoanele academiste, în disprețul fățiș față de libertatea gestului și de tentațiile spontaneității. La Academia Julian, de pildă, adolescentul Stoenescu dă un examen strălucit cu un bătrîn pictor academist
Eustațiu Stoenescu, rememorarea unui caz by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6980_a_8305]
-
consolatoare, clandestine, nocive... (șirul continuă)“, explică Irina Ulieriu, editorul șef al „Acasă magazin“. Preț: 3,00 lei. l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm Secretul atroce Pe fondul unei istorii a școlii americane de pictură abstract expresioniste, romanul spune povestea unui artist armean, Rabo Karabekian, veteran al celui de-al doilea război mondial. Rabo este prins într-o lume haotică, formată din frânturi de imagini și coincidențe stranii. Kurt Vonnegut spune, de fapt, povestea unei societăți
Agenda2006-07-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284757_a_286086]
-
această artă a scăzut încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, odată cu apariția fotografiei. În pictura secolului XX portretul se regăsește integrat în compoziție (ex: Van Gogh, Paul Gauguin, Henri Matisse, Pablo Picasso „Domnișoarele din Avignon“), uneori pulverizat în compoziții abstracte, însă există și noi abordări ale portretisticii (ex: Chuck Close în Școala Americană sau Lucian Freud, Francis Bacon în Anglia)“. Prin „24 PORTRAIT PROJECT“, artiștii Sorin Scurtulescu și Arhiri Simion au dorit să readucă în prim-plan această artă tot
Agenda2006-11-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284847_a_286176]