1,052 matches
-
În domeniul educație fizică și sport se poate vorbi despre următoarele categorii de modele: * în funcție de realitatea din care au fost extrase: modele reale, modele ideale; * în funcție de canalul de transmitere a informațiilor: modele vizuale, auditive, kinestezice; * în fucție de gradul de abstractizare: modele concrete, modele simbolice; * în funcție de particularitățile parametrilor: modele statice, modele dinamice (M. Stănescu, 2002, pag. 58). Orientarea subiectului către un model va depinde de: factori interni vârstă, motivație, interes, capacitate de autoapreciere; dar și de factori externi - nivelul de execuție
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
în construcții, machiori, stiliști. Disciplina educației plastice promovează direct conceptul de includere socială de succes pentru această categorie defavorizată. În cazurile fericite, acești elevi pot urma, după absolvirea gimnaziului, licee vocaționale sau ulterior chiar învățământ superior de artă. Deprinderile de abstractizare însușite prin intermediul practicii artelor vizuale se pot transfera cu succes și către celelalte discipline. De asemenea, probleme ridicate de alte discipline își pot găsi rezolvarea prin concretul desenului, modelajului, altor tehnici, unde acestea sunt analizate, descrise, problematizate, conversate, până la urmă
Auxiliar didactic de educa?ie plastic?, bazat pe adaptare curricular?, pentru elevii deficien?i by Irinel-Lucia Olteanu [Corola-publishinghouse/Science/84013_a_85338]
-
de lucru diferențiate; • însușirea de informații privind marile opere artistice; • facilitarea dezvoltării gândirii abstracte și - implicit și imperios - a capacității de a transfera noțiuni și concepte în alte zone decât cele artistice; • dezvoltarea creativității, a imaginației și a capacității de abstractizare - extrem de deficitară la această categorie de elevi; • dezvoltarea percepției spațiale, a spațiului bidimensional și tridimensional, precum și a redării spațiale în plan bi- și tridimensional; • promovarea reală și activă a conceptelor de interdisciplinaritate, pluridisciplinaritate și transdisciplinaritate, prin metodele abordabile la activitățile
Auxiliar didactic de educa?ie plastic?, bazat pe adaptare curricular?, pentru elevii deficien?i by Irinel-Lucia Olteanu [Corola-publishinghouse/Science/84013_a_85338]
-
dactileme, exprimare plastică, toate acestea înlesnind achiziția limbajului verbal. Astfel, unul dintre obiectivele generale de însușire a limbajului la acești copii, pe care se bazează întreaga metodologie didactică specială, este stimularea, exersarea proceselor intelectuale, exersarea operațiilor gândirii - analiză, sinteză, comparație, abstractizare, genetralizare, la care contribuie cu succes disciplina educației plastice, prin temele și tehnicile tratate în auxiliarul didactic, prin metodele și procedeele de stimulare a creativității propuse de acesta. Educatorii deficientului de auz au tendința de multe ori să-i dezvolte
Auxiliar didactic de educa?ie plastic?, bazat pe adaptare curricular?, pentru elevii deficien?i by Irinel-Lucia Olteanu [Corola-publishinghouse/Science/84013_a_85338]
-
noi în țară funcționează în prezent grădinițe, școli generale, profesionale și tehnice pentru deficienții de auz. Caracteristici ale funcțiilor și proceselor psihice la deficienții de auz Comparativ cu gândirea auzitorului cea a deficientului de auz are un conținut concret neevoluat, abstractizarea este mai puțin accesibilă. Unele forme ale deficientei de auz pot determina o întârziere intelectuală, ca o consecință a destructurării raportului dintre gândire și limbaj. Memoria are aproximativ aceleași caracteristici că la normalul auzitor, cea cognitiv-verbală se dezvoltă mai lent
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
limbajul. În general, categoriile verbale uzual folosite sunt pronunțate relativ ușor, preșcolarii întâmpinând dificultăți în utilizarea formelor gramaticale (fapt explicabil prin particularitățile limbii române și prin alte aspecte de factură psihică ce privesc, în esență, operațiile de analiză, generalizare și abstractizare - procese ce se realizează foarte greu până la 6- 7 ani). De la folosirea propozițiilor scurte, copilul de vârstă preșcolară își dezvoltă, treptat, vorbirea dialogată. Comunicarea gândirii se produce adesea fragmentat, uneori copilul pierde din vedere ansamblul iar vorbirea devine dezlânată, cu
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
nu pe prietenie sau pe vreun acord spontan și implicit al unor conștiințe individuale care Împărtășesc același sistem de reguli, credințe și valori, ci pe o convenție proclamată Între voințe raționale, conduse de interes și de dorința de eficientizare și abstractizare. S-au propus apoi și alte tipologii sau Împărțiri. Emile Durkheim va vorbi despre solidaritate mecanică și organică, Max Weber despre „comunalizare” (Vergemeinschaftung) și „sociație” (Vergesellschaftung), Georg Simmel despre similitudini generale sau particulare, Charles Colley despre o asociere primară și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
reflexe” decât cele la care se așteaptă mediul educativ din partea lor. Ei pot prefera, de exemplu, relațiile interpersonale bazate pe valori mai curând umane decât intelectuale sau pot aprecia mai mult elementele concrete decât pe cele care necesită o anumită abstractizare. Toate aceste diferențe sunt potențial generatoare de disonanță În raport cu Însușirea unei noi limbi și a unei noi culturi. Și În acest caz, demersul didactic Încearcă să utilizeze disonanța Însăși pentru a o reduce și a ajunge astfel să producă o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de orientare a gîndirii spre realitate. O asemenea orientare înseamnă, de cele mai multe ori, trecerea de la limbă la vorbire, concretizarea semnificației prin sens, care cuprinde actualizarea sub toate aspectele ei și realizarea referinței. Din punct de vedere sistematic, concretizarea este opusul abstractizării, iar actualizarea este opusă virtualității, încît perspectiva cognitivă este diferențiată în cele două situații. În a n a l i z a d i s c u r s u l u i , deși nu este întotdeauna identificată ca atare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
diferența apare atunci cînd cineva reușește să depășească impasul într-un mod adecvat. Structura dublei constrîngeri este următoarea: Dacă nu faci X, atunci Y. Dacă faci X, atunci Y. Așadar, mesajul transmis conține două ordine contradictorii aflate pe niveluri de abstractizare diferite, unul excluzîndu-l pe celălalt. Dubla contrîngere se poate manifesta patologic și terapeutic, conflictual-restrictiv și creativ. Cadrul general al apariției teoriei dublei constrîngeri îl constituie cercetările clinice de după 1950, cînd s-a făcut trecerea de la psihanaliza lui S. Freud la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pragmatice (injoncțiunile paradoxale - dubla constrîngere - și prescripțiile paradoxale). Paradoxurile logico-matematice se bazează pe celebra afirmație paradoxală: clasa tuturor claselor nu este membră a ei înseși. În teoria tipurilor logice se spune că acest enunț paradoxal rezultă din suprapunerea nivelurilor de abstractizare sau a nivelurilor logice, iar soluția pentru ieșirea din această contradicție logico-matematică se află în axioma: nici o clasă nu poate fi membră a ei înseși. Pornind de la celebra propoziție Sînt un mincinos, Rudolf Carnap și Alfred Tarski au enunțat teoria
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
te voi pedepsi sau Nu face x, sau te voi pedepsi; în acest caz, persoana damnată caută, mai degrabă, să evite pedeapsa, decît să primească o recompensă; b) a doua injoncțiune o contrazice pe prima la un alt nivel de abstractizare și este încărcată de semnale care amenință siguranța/supraviețuirea: i) mesajul este detectabil la nivel non-verbal; ii) acesta poate influența orice element al primei injoncțiuni și poate fi verbalizat astfel: Aceasta nu este o pedeapsă. / Eu nu sînt cel care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
starea de bine, siguranța, supraviețuirea; 5) individul supus dublei constrîngeri trăiește o experiență traumatizantă deja cunoscută; se manifestă, așadar, ca un model recurent în viața lui. Transcenderea dublei constrîngeri se poate realiza doar recurgînd la metacomunicare, prin schimbarea nivelului de abstractizare la care se comunică. Pașii care trebuie urmați pentru a ieși dintr-o dublă contrîngere sînt: 1) reducerea intensității sau schimbarea naturii relației dublu constrîngătoare: pentru aceasta, individul trebuie să preia responsabilitatea asupra lui și să caute referințe interne pentru
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și confuz. Vreau să am mai multă încredere în mine); 2) detectarea injoncțiunilor contradictorii este necesară pentru a putea recunoaște dubla constrîngere: atenția trebuie îndreptată către indiciile verbale, paraverbale și nonverbale semnalate în primele două ordine și, în funcție de nivelul de abstractizare la care se situează acestea, să se emită un mesaj nou, eliberator (Tu nu ai înțeles ordinul dat - mesajul este transmis la nivelul identității; Tu nu ai înțeles ordinul dat - mesajul se află la nivelul abilităților; Tu nu ai înțeles
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o normă instituită prin tradiția folosirii limbii și prin tendințele ei manifestate într-un anumit moment, care, fără a fi prescrise de cineva, instituie maniera de funcționare a limbii. În 1934, Louis Hjelmslev considera norma un al doilea nivel de abstractizare în raport cu uzul, acesta reprezentînd ceea ce este comun în practica (individuală a) limbii în vorbire. Norma cuprinde ceea ce este obișnuință în uz, fără a genera neînțelegerea, iar, în interiorul ei, se distinge o zonă redusă în care elementele sînt stabilizate prin relații
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
individuală a) limbii în vorbire. Norma cuprinde ceea ce este obișnuință în uz, fără a genera neînțelegerea, iar, în interiorul ei, se distinge o zonă redusă în care elementele sînt stabilizate prin relații mutuale, alcătuind sistemul, cel de-al treilea nivel de abstractizare. Prin urmare, norma este, după L. Hjelmslev, o realizare socială dată a limbii, dar independentă de manifestarea ei. Într-o perspectivă similară, Eugen Coșeriu consideră că, în cadrul limbii în general, al sistemului ei, există reguli care pot privi limba în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
diferit în etape deosebite ale limbii sau în diviziunile geografice și sociale ale limbii, fiindcă ea conține ceea ce în vorbirea concretă este repetare a modelelor anterioare, adică ceea ce este stabil în vorbire și reprezintă în raport cu aceasta o primă treaptă de abstractizare. Din punctul de vedere al a n a l i z e i d i s c u r s u l u i are importanță identificarea normei și aprecierea ei, identificînd tipul de normă dominant, măsura în care este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
discursive pur științifice sau de cercetare la un alt tip de destinatar, care deține o cunoaștere de specialitate limitată și care nu poate completa și nici interpreta adecvat informația care i se oferă. De aceea, gradul de codificare și de abstractizare crește treptat în funcție de tipul de discurs științific, de la minim, în cel de vulgarizare, crescînd în cel didactic și atingînd un maxim, în discursul de cercetare sau specializat. Privită prin prisma clasificării semnelor pe criterii funcționale pentru stabilirea raportului dintre determinările
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de receptare ale destinatarului comunicării. Orice tip de comunicare specializată a științei trebuie să fie centrată în jurul conceptelor și informațiilor transmise, în vederea centrării asupra caracterului denotativ și a păstrării expresiei lingvistice neutre, clare și concise. Gradul de codificare și de abstractizare este minim în subtipul de discurs științific de vulgarizare, crescând în cel didactic și atingând un maxim, în discursul științific pur sau de cercetare. Ca instanțiere, discursul vulgarizator scris sau oral se regăsește sub diverse forme, în spații speciale destinate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și indiciile, cunoscute autorului și cîteodată chiar și detectivului ficțional, sînt ascunse cititorului. Astfel de informații ascunse sînt des întîlnite și în literatura „înaltă”, bunăoară identitatea binefăcătorului lui Pip în Marile speranțe sau a părinților lui Esther în Casa umbrelor. Abstractizarea masivă din diverse discipline academice umaniste presupune că există un nivel abstract al istoriei din care derivă toate narațiunile concrete, cosmetizate prin variații de conținut. Să nu ne lăsăm totuși înșelați. Toate narațiunile implică expunerea unei anumite stări și una
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
ei, iată forța noastră, prometeică, brusc izvorâtă din simpla „acceptare” a existenței, a unui dat pe care foarte mulți, ipocriți sau nu, Îl pun În discuție! Astfel, categoria dragă romanticilor, a „increatului”, a trebuit să fac un efort amplu de abstractizare ca să mi-o „integrez”, să o folosesc ca un automatism spiritual, așa cum fac cu altele; Împreună cu fraza presocraticilor care, cu siguranță, a fost primum-ul movens al acestuia: „cum de a fost posibil totul, când putea să fie nimic?”. „Nimicul” pentru
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
altele; Împreună cu fraza presocraticilor care, cu siguranță, a fost primum-ul movens al acestuia: „cum de a fost posibil totul, când putea să fie nimic?”. „Nimicul” pentru mine și azi e un concept pentru care trebuie să fac un efort de abstractizare, așa cum trebuie să o facă un sălbatic căruia i se inculcă, În aritmetica elementară, cifra 0. Sau categoria „infinitului”, evident, un concept strict speculativ, care Își păstrează pentru mine „aerul ușor exotic”, deoarece la matematici am fost mereu mediocru. (Sau
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
obiectul conflictelor de clasă, reprezentat de sistemul de acțiune istorică" [ibidem, 418], adică de dinamica socială în ansamblu. Mișcarea socială ia naștere în societate și, prin conflict, realizează transformarea ei. Dezechilibrul puterii 4) În fine, la un nivel redus de abstractizare și cu o atenție sporită pentru actori, se situează teoria acțiunii colective a lui Charles Tilly. Istoricul și sociologul american își formulează afirmațiile pornind de la existența unui dezechilibru în distribuția puterii, prezent în toate societățile. În momentul în care grupurile
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
colectivitate alcătuită ierarhic din trăsăturile ce se impun cu frecvențele cele mai semnificative. Demersul evocat i-a permis autoarei tratarea variabilității personalității și discrepanței între personalitate și cultură. Astfel, personalitatea modală nu e privită doar ca un indice statistic, o abstractizare, ci reprezintă normativitatea culturii investigate. Caracterul național exprimă reunirea trăsăturilor de personalitate ale membrilor unei națiuni prezente constant la vîrsta adultă, referindu-se la durata caracteristicilor și patternurilor unor personalități întîlnite frecvent printre membrii unei societăți. A. Inkeles și D.
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Una din orientări derivă din tradiția psihometrică. F. Van de Vijver și K. Leung (1997) au definit universalismul în termenii proprietăților invariante ale scalelor, prin intermediul cărora sînt operaționalizate următoarele concepte: 1. Universalii conceptuali sînt caracterizați de un nivel înalt al abstractizării, fără referință la o scală de măsură. Ei corespund conceptelor aflate la cel mai înalt nivel al inferenței, sînt accepțiuni largi, iar universalismul nu poate fi testat din cauza lipsei referințelor empirice precise. Termeni ca personalitate modală sînt expresia acestora. 2
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]