1,657 matches
-
cea mai mare grijă diferitele și conflictualele gramatici și vocabulare ale limbajului societății civile. S-au făcut eforturi deosebite pentru a se evidenția diferitele sensuri posibile ale distincției dintre societatea civilă și stat. Confuziile teoretice, paradoxurile, ironiile și pericolele care abundă în prezent în cadrul acestei perspective au fost tratate cu mare interes. Avantajele și dezavantajele vieții în societatea civilă au fost inventariate. S-au făcut eforturi de a-l purta pe cititor printr-un teritoriu intelectual neexplorat pînă acum prin demonstrarea
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
continuă cu experiența colectivă, pentru a se finaliza prin contragerea ei într-un etos destinat umanității supraistorice. Astfel, dacă prima parte descrie stările-limită pe care le trăiește sufletul în călătoria sa intermundană, secțiunea secundă sugerează o posibilă „renaștere”, în care abundă amintirile din copilărie și reminiscențele arhaice, încât geneza individului reface pe cont propriu experiența civilizatoare a umanității. Fără a fi o anexă a poeziei, proza lui S. își probează apartenența la același repertoriu tematic. Spațiul narativ rămâne, în toate romanele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
stâlcite, sonoritatea coborâtă, mișcările trupului au ceva grotesc. Aceleași lucruri se remarcă în parodierea sau degradarea infernului și a paradisului în Dănilă Prepeleac, Povestea lui Stan Pățitul și Ivan Turbincă. Personajele devin niște măscărici, pactul cu diavolul este grotesc, râsul regenerator abundă și ni-l închipuim ca fiind râsul întregului popor (Petru Poantă). Infernul e un "grandios ospăț", Raiul e sărăcie lucie. Dănilă Prepeleac își bate joc de dracii hilari și proști. În povestea Ivan Turbincă, moartea își pierde măreția, devine o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se iubește, cum se suferă", dar aceasta refuză: "N-am nimic în mine, de arătat, pe scenă, lumii". I-a trimis însă patru scrisori în care-și dezvăluie sentimentele, concepțiile despre iubire, despre viață. Portretul fizic din notele de subsol abundă în detalii semnificative, la care se adaugă alte calități care conturează un model de feminitate. Ea este inteligentă, distinsă, are o cultură profundă, deschide un magazin cochet și discret de mobilă-stil, ceea ce demonstrează sensibilitate pentru frumos, pasiune de critic de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
it out"). Nu aveam însă mandat să putem retrage o propunere avansată, dintre cele de fond, fără dezlegare din țară. Și aici interveneau momentele cele mai critice ale negocierii. Pe parcurs, informam sistematic asupra mersului negocierilor. Arhiva ministerului de externe abundă de telegramele noastre. Nu primeam, decât în rare cazuri, reacții de la minister, mai ales dacă soluțiile de compromis găsite aceasta era în cele mai multe cazuri ieșirea în cazurile de confruntare sunt acceptabile. Era cea mai dificilă situație. Întrucât documentul urma să
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a condus la dezvoltarea, perfecționarea celor mai absurde mijloace de distrugere în masă, în cantități greu de imaginat. Fiecare competent putea și poate încă să distrugă de 15-20 de ori viața pe pământ. De ce?, cui îi folosește? Ca întotdeauna, au abundat, și în această perioadă, ideile, unele acțiuni contra politicii antiumane de încurajare, susținere, chiar finanțare a cursei înarmărilor, în ciuda deșănțatei propagande de luptă pentru pace, care, în fapt, tainic se conducea după dictonul, "si vis pacem, para bellum" (vrei pace
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
vizau satisfacerea diferitelor opinii, în calea spre consens. Romulus Neagu și Ion Diaconu excelau în redactări, în limba engleză, respectiv franceză, pe care le pasau șefului delegației ori celui ce coordona întâlnirile informale. Presa liberă, evident din țările occidentale, a abundat la vremea respectivă cu aprecieri la adresa delegației române: "La Helsinki, românii sunt foarte activi", "reprezentanții români au venit la Helsinki cu o linie bine definită, fundamentată principial, ceea ce le-a permis să aibă inițiative valoroase...", "românii s-au pregătit atât
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
nesemnificativ prin prisma acțiunii. El stă în umbră, observă evenimentele și relatează povestirea din punctul lui de vedere. Un astfel de narator este martorul. Întrebarea dacă povestirea pe care el o spune este inventată nu mai poate fi pusă. Textul abundă în indicații cum că povestirea trebuie considerată ca fiind "adevărată". Desigur, nu se dovedește că ea chiar ar fi adevărată; ea abia dă seama pentru dreptul implicit al naratorului. Interpretarea acestei propoziții este: (Eu narez: (Eu declar ca martor:)) Vocea
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
asupra dezvoltării viitoare a teoriei înseși. În primul studiu, problema era folosirea metaforelor pe care încă le considerăm "inocente", "doar lingvistice": retorice. S-a analizat discursul folosit de cercetători în domeniul ADN-ului pentru a prezenta publicului importanța cercetării. Acesta abundă în cuvinte cu o îndelungată tradiție. Astfel, molecula inițială se numea molecula-mamă, iar natura era asociată în mod constant cu femeia; necunoscutul, pe care proiectul trebuia să îl dezvăluie, era "secretul vieții", care urma să fie descoperit chiar și prin
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
dată" justifică, în aceste împrejurări, abundența prezentării. La nivelul unei scene, durata fabulei și durata povestirii sînt, în mare, identice. Este util să arătăm de ce o asemenea coincidență nu poate fi calificată cu alt adverb decît "în mare". Majoritatea scenelor abundă în retroversii, anticipări, fragmente non-narative cum ar fi observațiile generale, sau secțiuni atemporale cum ar fi descrierile. Este de înțeles aceasta, o dată ce observăm că o scenă cu adevărat sincronică, în care durata fabulei coincide pe deplin cu cea a prezentării
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
fericită. Și că, după o viață fericită, i-ar fi greu să se despartă de casa ei, pentru o căutare problematică. Ei, tinerii, sunt liberi să o facă; ei nu depind de ea. Ei au o altă viață"50. Monografia abundă în astfel de "evidențe". Această reușită se datorează, neîndoielnic, unei înzestrări speciale a criticului care vede în operă mai mult decât un text literar, un "model" și o "existență", iar în demersul său analitic o prelungire firescă a criticii de
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
pentru noul președinte al Partidului Național Român, fuseseră strânse și păstrate în sertarul mesei. A venit însă momentul hotărăște Slavici în 1896 ca acestea toate să fie publicate ca act justificativ. Articolul ce le va conține intitulat Tribuna și tribuniștii abundă în astfel de documente, scrisori, declarații notariale prin care Slavici își propune să arate că I. Rațiu a invocat false argumente atunci când a intrat în stăpânirea Tribunei și a Foii poporului. Deși abuzul e demonstrat temeinic, broșura de la Orăștie nu
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
-l spală, după care lemnul, căpătând viață, se transformă Într-un copil care plânge În copaie. Cuplul bătrân din Ionică, ram de tei obține un copil În urma Însuflețirii unui ram de tei de către Dumnezeu. Credințele despre puterile magice ale teiului abundă În mentalitatea arhaică românească. Din lemn de tei meșterii populari confecționează linguri, vase, obiecte de uz casnic sau obiecte cu funcții ceremonial-cultice. Despre tei, I. Ghinoiu susține că ar fi un arbore sacru, substitut al zeiței-mamă neolitice, protectoare a oamenilor
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
sistemului există deficiențe de concepție. Învățătorii și copiii opinează că în general sunt încărcate cu prea multe noțiuni și sunt insuficient de sitematizate. În prea puține dintre cazuri se folosește exemplificarea din mediul natural în care se dezvoltă copilul. Manualele abundă în prea multe exemple care nu-i spun nimic elevului. Concluziile, de cele mai multe ori, sunt trase de către autori. Există prea mult text scris pentru această vârstă și pentru o oră pe săptămână. În prea puține cazuri grafica ajută la învățare
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
-le astfel în chiar conținutul său nu poate evita cerințele principiului necontradicției 482. Dar tocmai acest caracter contradictoriu pare să fie "fundamentul" postmodernității, ceea ce face ca procesul cunoașterii să se desfășoare într-o manieră "fragmentată", într-un cadru în care abundă punctele de vedere diferite și în care tehnica "bricolajului" este preferată unei incursiuni euristice etapizate și progresive. În aceste condiții, "sfârșitul cunoașterii" predicat în teoriile contemporane, pandant al perspectivelor referitoare la "sfârșitul ideologiei" sau "sfârșitul istoriei" nu se dovedește a
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cupole despletit”, „sînul se deschide porte-feuilles”, „se desfac stele”, „arterele mi le descui ca mănușile”, „Intră În mine ca un tren În gară” - sînt doar cîteva spicuiri din cele zece poeme ale Invitației la bal. La rîndul lor, cărțile următoare abundă În astfel de imagini ale unor multiple și permanente deschideri ce fac permeabile limitele, asigurînd comunicarea intersubiectivă, Întrepătrunderea obiectelor. În Colomba, subiectul locutor pare situat mereu la o răspîntie de drumuri, În centrul unei simbolice roze a vînturilor: „drumuri se
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Genette/Rimmon-Kenan. Este necesară o clasificare care să sublinieze apăsat că, indiferent de intenția naratorială, cititorul poate să considere primul text ca avînd o tonalitate gravă, chiar dogmatică, în timp ce al doilea ar putea apărea ca absurd sau ridicol. Primul pasaj abundă în generalizări tranșante și are o tentă melodramatică („o soartă încă și mai liniștită decît a mea”); cel din urmă nu pare sigur nici măcar în ceea ce privește detaliile („îmbrăcată în negru, sau mai degrabă în mov”), pentru a nu mai
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
inumană, menită să se reproducă pe sine haotic și la nesfârșit. Purtându-și echipa de exploratori de-a lungul fluviului stihinic de piatră Sambatyon, până la vărsare, Eco nu-și poate reprima desfătări semantice și cromatice oferite de profuziunea mineralogică deslănțuită. Abundă inventarele faunistice, petrografice, caricaturile umanoide, dar și detaliile grozave despre boli, torturi, morți atroce, cu un picior în istoria trecută și viitoare, cu celălalt în oceanul invenției. Fapt e că cei 12 crai își irosesc ceva ani în anticamera împărăției
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
tematică individualizatoare. După război, la începuturile proletcultismului însă, poetul „a rătăcit pe tărâmuri străine artei sale” (N. Steinhardt). Cărțile din intervalul 1949-1956 (Minerii din satul lui Crișan, 1949, Tulnice în munți, 1950, Cerbul roșu, 1956) intră în categoria reportajului versificat, abundând în locuri comune, alegorii tocite, simbolistică în general simplistă, fără valoare poetică. Pe bună dreptate, antologia de autor, Cupa de aur (1970), le exclude. Selecția are în vedere volumele Cabane albe, Brume, Turnuri, Arcul aurorii (1962), Ceas de umbră (1966
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
bună măsură, debutul Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Nicolae Velea, Ilie Constantin, majoritatea șaizeciștilor. Tinerii, în special aducătorii de noi tonalități, căutătorii de noi mijloace expresive s-au bucurat din partea sa, tot timpul, de sprijin și încurajare. Cărțile lui de critică abundă în propoziții entuziaste despre Nicolae Labiș, D.R. Popescu, Petre Stoica, Nichita Stănescu, Ilie Constantin, Cezar Baltag, Constanța Buzea, Teodor Mazilu, Fănuș Neagu, Nicolae Velea, Vasile Rebreanu, Florin Mugur, Al. Ivasiuc, Radu Petrescu, Virgil Duda, Petru Popescu, Emil Brumaru, Norman Manea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
două categorii fiind socotite interdependente. Utilizând în principal instrumentele criticii psihologice și sociologice și depărtându-se astfel de critica tradițională, H. își fundamentează ideile prin exemplificarea directă. Mai ales în analiza operelor lui Marcel Proust, M. Blecher și Camil Petrescu, abundă citatele cu ajutorul cărora autoarea identifică și interpretează în amănunțime caracteristicile textelor. De exemplu, la Blecher accentul cade pe studierea personajelor și a psihismului acestora; nu interesează analiza situațiilor, a tramei epice, cât modul în care scriitorul își plasează propriile obsesii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287449_a_288778]
-
pătimind și pătimește în tăcere. Interpretând în nume personal profețiile din Psalmi, Daniel și Zaharia, Iisus n-a ezitat să folosească un limbaj politic ambiguu. Apostolii l-au recunoscut primii drept Mashiah („Cel Uns”, în grecește, Christos), iar cuvântările sale abundau în referințe sau aluzii la „împărăție”, puterea limitată și pacea strâmbă a Cezarului. Putem adăuga, firește, o viziune teologică radicală ce părea să zguduie credința monoteistă a vechiului Israel, oferind o interpretare fără precedent a noțiunilor iudaice clasice de „templu
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
ca trăsătură diferențială a prozei humuleșteanului. De la alte premise conceptuale pornește volumul despre Mihai Eminescu, biografie stilizată cu argumente analitice legate de viață și creație. Frecvența precumpănitoare a postumelor este evidentă, antumele ilustrând doar evoluția personalității răsfrânte în operă. Expunerea, abundând în fapte și idei, surprinde devenirea intelectuală, exemplul etic și estetic al vieții și activității eminesciene. De altfel, „problema” Eminescu va da naștere unui veritabil complex de monografii: Eminescu. Cultură și creație (1976), Eminescu și romantismul german (1986), Eminescu. Viață
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
scriitor grec creștin nu i s-ar fi putut compara, iar aceste reguli le aplica cu cea mai mare libertate. În discursurile sale ce formează o mare parte a operei sale, face puțină filosofie și folosește puține argumente abstracte, dar abundă în comparații, argumente familiare, utilizând un limbaj direct, liber<footnote J. Tixeront, Précis de Patrologie, Paris, Librairie Victor Lecoffre, J. Gabalda, Editeur, 1927, p. 265. footnote>, plăcut și armonios. Limba sa este din cele mai alese, iar ca putere de
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
căldura acestui cuvânt care curgea ca un râu ce împletea cuvintele, epitetele, comparațiile, un val de gânduri bogate și emoții<footnote Bruno H. Vandenberghe, op. cit., pp. 15, 63. footnote>. Toate aceste discursuri sunt scrise într un limbaj dulce și armonios, abundând de metafore, uneori cam lungi, cu multe divagații, dar întotdeauna fiind adaptat auditorilor și nevoilor lor prezente, și având un șarm inexprimabil<footnote G. Bardy, op. cit., p. 113. footnote>. Chiar dacă nu ne propunem să studiem elementele elocvenței sale, totuși nu
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]