2,214 matches
-
ignorat; eroii și situațiile descrise de Valeriu Em. Galan compun un tablou aproape exhaustiv al României în curs de sovietizare, cititorul neavând decât să depășească adaosul ideologic strident, fir roșu al unui text cusut cu ață albă. Romanul „obsedantului deceniu” abuzează de tehnicile „efectului de real” și de toate pseudoîndrăznelile și ambiguitățile îngăduite de o cenzură mai perversă, mai interactivă (până la negocierea unor cuvinte) și uneori mai creativă, dar oferă o imagine integral falsificată a epocii pe care pretinde a o
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
a fost lecția cea mai durabilă a experienței traumatice produse de escaladarea intoleranței până la masacru. Statul neutru din punct de vedere metafizic, care înțelege să-și limiteze „puterea pastorală” (Foucault) chiar dacă nu renunță la alte forme de putere și eventual abuzează de monopolul violenței legitime, rămâne până astăzi condiția necesară a ordinii democratice. Fără un atare stat, societățile nu pot sparge cercul violenței mimetice (René Girard), rămânând pradă sigură interminabilului bellum omnium contra omnes (Hobbes)2. Tradiția anglo-saxonă în istoria liberalismului
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
este foarte bun pentru toate legumele cu frunză, precum salata, varza, spanacul... Carența în azot se manifestă prin frunze palide și înnegrirea celor din partea de jos. Dacă plantelor le lipsește azotul, ele se dezvoltă încet. Fiți atenți totuși să nu abuzați: excesul de azot poate face plantele mai fragile și mai vulnerabile la diverșii paraziți din grădină. Poate, de asemenea, să stopeze înflorirea și formarea fructelor. Azotul se transformă în nitrați înainte de a putea fi asimilat. Procesul respectiv durează și, prin
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
să le facă față. Aceste situații sunt, de regulă, trecute cu vederea. Efectele negative apar în timp. La acești copii pot apărea probleme de identitate în ceea ce privește conștientizarea propriei lor valori și a identității sexuale; părinții consumatori de droguri și alcool abuzează emoțional copilul. Acești părinți sunt preocupați de propria lor lume, de nevoile și problemele personale, fiind incapabili să aibă grijă de ei înșiși, incapabili de autocontrol, lucru pe care copiii îl observă; divorțul - sunt menționate patru aspecte legate de divorț
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
zece părinți abuzatori suferă de o boală psihică atât de gravă, încât este necesară separarea copilului de familie. Restul, sunt părinți cu nimic deosebiți de cei obișnuiți. Își iubesc copiii și vor ce e mai bun pentru aceștia. Faptul că abuzează copilul este un semn că se simt incapabili ca părinți. Când copilul plânge, ei interpretează aceasta ca pe o acuzație la adresa lor. Este cazul părinților mult prea centrați pe propria lor persoană și mai puțin pe copil. În loc să fie centrați
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
e și cazul educatorilor care se simt depășiți de anumite situații și nu pot să le facă față deoarece nu au capacitatea sau pregătirea de a înțelege și de a lucra cu copiii sau au idei false cu privire la aceștia. După ce abuzează copiii, părinții sau educatorii se simt cuprinși de sentimente de vinovăție și revarsă un fluviu de noi îngrijiri asupra copilului și așa sufocat și rănit. A treia categorie de părinți sau educatori își abuzează copiii din cauza modelului de educație primit
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
au idei false cu privire la aceștia. După ce abuzează copiii, părinții sau educatorii se simt cuprinși de sentimente de vinovăție și revarsă un fluviu de noi îngrijiri asupra copilului și așa sufocat și rănit. A treia categorie de părinți sau educatori își abuzează copiii din cauza modelului de educație primit de-a lungul copilăriei lor. Au fost copii abuzați și nimic nu li se pare mai normal decât să abuzeze, la rândul lor. Faptul că au fost abuzați în copilărie le scade stima de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
copilului și așa sufocat și rănit. A treia categorie de părinți sau educatori își abuzează copiii din cauza modelului de educație primit de-a lungul copilăriei lor. Au fost copii abuzați și nimic nu li se pare mai normal decât să abuzeze, la rândul lor. Faptul că au fost abuzați în copilărie le scade stima de sine, toleranța la frustrare, răbdarea și abilitățile sociale și le insuflă un stil de educație negativ și distructiv. Probleme ale copilului însuși Uneori, „ceva” din copil
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
categorie de părinți sau educatori își abuzează copiii din cauza modelului de educație primit de-a lungul copilăriei lor. Au fost copii abuzați și nimic nu li se pare mai normal decât să abuzeze, la rândul lor. Faptul că au fost abuzați în copilărie le scade stima de sine, toleranța la frustrare, răbdarea și abilitățile sociale și le insuflă un stil de educație negativ și distructiv. Probleme ale copilului însuși Uneori, „ceva” din copil declanșează sau întreține comportamentul abuziv din partea adultului. Copiii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
rămas cu sechele, situația familială s-a ameliorat. În 1978, Kempe și Kempe, doi cercetători care au studiat abuzul asupra copilului, au enunțat faptul că 80% dintre părinții abuzatori pot fi ajutați să înțeleagă că nu trebuie să-și mai abuzeze fizic copiii. Ajutorul oferit poate fi pe termen scurt, mediu și lung. Ajutorul imediat poate fi reprezentat de o linie telefonică permanentă, cel pe termen mediu ar consta în centrele de îngrijire ale copilului care să preia din funcțiile părinților
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
detectate din timp, se poate activa o rețea de suport, formată din prieteni, rude, profesioniști, înainte ca aceste comportamente abuzive ale părinților să devină obișnuință. Studiile au arătat că următorii factori sunt asociați cu abuzul asupra copilului: Factori „culturali”: părinți abuzați în copilărie; părinți crescuți în altă cultură decât cea în care își duc actualmente viața; lipsa de educație; părinți sub 20 de ani. Factori sociali: rețea inexistentă de prieteni sau rude; consumatori de droguri sau de alcool; victime ale abuzurilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
a cazurilor înregistrate; mediu familial promiscuu și perpetuarea modelului parental abuziv; lipsa educației și ignoranță cu privire la abuz; stresul generat de scăderea nivelului de trai; consum de alcool, boală mentală, vârsta tânără a părinților etc. Potrivit unor teorii, părinții care-și abuzează copiii au ei înșiși probleme de comportament și o experiență de viață distorsionată prin nesatisfacerea unor nevoi proprii: mariaj instabil, copilul este nedorit; părinții înșiși au fost abuzați, neglijați și le-au lipsit dragostea, afecțiunea, precum și protecția din partea propriilor părinți
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
mentală, vârsta tânără a părinților etc. Potrivit unor teorii, părinții care-și abuzează copiii au ei înșiși probleme de comportament și o experiență de viață distorsionată prin nesatisfacerea unor nevoi proprii: mariaj instabil, copilul este nedorit; părinții înșiși au fost abuzați, neglijați și le-au lipsit dragostea, afecțiunea, precum și protecția din partea propriilor părinți; au nevoi ce trebuie satisfăcute și folosesc copilul pentru a realiza aceasta; prezintă tulburări psihologice și psihiatrice. Evoluția abuzului asupra copilului la nivel internațional În țările occidentale s-
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
copilului Sursa: University of Iowa Aspecte sociale și legislative. Responsabilitatea evaluării și investigării situațiilor de abuz asupra copilului revine Departamentului de Servicii Sociale, care este autorizat prin lege să monitorizeze situația copiilor aflați în situație de risc de a fi abuzați sau neglijați. Legislația împuternicește anumiți profesioniști să stabilească situațiile de abuz. Determinarea situațiilor de abuz este însoțită și de posibilitatea acordării unor servicii de protecție, tratament și prevenție pentru o situație de risc viitoare. Abuzul asupra copilului este recunoscut ca
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
pericol la adresa vieții și sănătății acestuia. Persoanele „raportori mandatați” fac parte din următoarele categorii profesionale: medici, asistenți sociali, îngrijitori, lucrători din domeniul sănătății mentale, educatori, juriști. Ei sunt răspunzători de identificarea copiilor aflați în situație de risc de a fi abuzați. Conform acestei legislații, victima abuzului este considerată o persoană sub 18 ani, care a suferit una sau mai multe dintre următoarele șase categorii de abuz: abuz fizic, vătămare mentală, abuz sexual, neglijare și nerecunoașterea îngrijirii necorespunzătoare, prostituție, prezența drogurilor. Abuzatorii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
procuratura pe parcursul procedurilor implicate de cazul respectiv. Se va decide cine va purta în continuare de grijă copilului și cine va suporta cheltuielile judiciare ale cazului respectiv: - atunci când a fost sau se află în situație de risc de a fi abuzat sexual de către părinți sau îngrijitorii legali; - atunci când are nevoie de îngrijire și tratament medical, iar părinții sau îngrijitorii legali nu-i pot asigura aceste condiții; - atunci când se află în situații psihologice deosebite (anxietate, depresie, comportament agresiv), ceea ce necesită tratamente de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și cei socioculturali, respectiv factorii referitori la familia de origine”. În acest context, rezultatele sunt dintre cele mai complexe. Astfel, P. Alexander et al. (1991) au cercetat felul în care se transmite violența intergenerațională, iar rezultatele au arătat că bărbații abuzați în copilărie de părinții lor sunt mai predispuși spre violență în propriile relații. Plecăm astfel, în analiza noastră, de la faptul că interdependența familială include „relațiile reciproce” în cadrul familiei, ce „permit o satisfacție totală a nevoilor emoționale ale membrilor familiei” (Fu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
analiza noastră, de la faptul că interdependența familială include „relațiile reciproce” în cadrul familiei, ce „permit o satisfacție totală a nevoilor emoționale ale membrilor familiei” (Fu et al., 1986 apud Fishel și Rynerson, 1998, p. 296). În general, bărbatul care agreseasă ori abuzează de o femeie (o bate, o lovește, o violează etc.) manifestă, potrivit cercetătorilor americani Anne H. Fishel și Barbara C. Rynerson (1998, p. 297), sentimente de gelozie, posesivitate, incertitudine. În relația „victimă-agresor” (ne referim la relația de cuplu) spun autorii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
determină apariția violenței” (Xingjuan, 1999, p. 1493). Mai mult, cercetarea scoate în evidență „atitudinile victimelor față de violență”. Pentru început, vom supune analizei câteva caracteristici socioeconomice ale familiilor studiate (60 la număr, 30 din oraș și 30 din suburbiile Beijingului). Femeile abuzate din oraș au un nivel relativ ridicat de educație (jurnaliști, editorialiști, directori, ingineri, tehnicieni), pregătirea permițându-le să aibă o imagine de sine pozitivă și o independență financiară (Xingjuan, 1999). În suburbii, situația este cu totul alta. Nivelul educațional este
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
soților violenți (apud W. Xingjuan, 1999, 1503) Suspicios Violent Tiran Dependent și pasiv Pasional și impetuos Oraș 9 11 6 2 2 Suburbii 3 8 15 3 1 Marianne R. Yoshioka et al. (2001, p. 900) au studiat atitudinea femeilor abuzate de soții lor pe un eșantion de adulți asiatici din SUA. Din eșantionul de 507 persoane (chinezi, coreeni, vietnamezi și cambodgieni), aproape 36% consideră „justificată” violența în cazul în care apar „infidelitatea sexuală a soției, cicălirea ori refuzul de a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
29% în Grecia și 20% în Turcia. Studiind relația maritală pe un eșantion de 515 copii (din perspectiva copiilor care sunt martori), Segal și Ashtekar (1994) au constatat că 17,3% dintre respondenți au afirmat că tații lor și-au abuzat soțiile și că doar 1% au declarat că mamele au fost autoarele abuzului. M. Devasahayam et al. (1991) au intervievat 159 de femei indiene din mediul rural. Dintre acestea, 31,4% consideră că agresarea, maltratarea fizică „au fost asociate cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
ani, provenind din familii cu „background-uri socioeconomice înalte”. În urma unei cercetări care a avut loc în România în anul 2000, s-a constatat că 23,4% dintre femei au fost agresate verbal de partenerii de viață, 10% au fost abuzate fizic, respectiv 1,8% abuzate sexual (US Center for Disease Control, 2000, apud Liiceanu, 2003, p. 168). În 2003, Gallup a inițiat o cercetare în București, pe un eșantion de 858 de femei cu vârste cuprinse între 18 și 65
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
2000, apud Liiceanu, 2003, p. 168). În 2003, Gallup a inițiat o cercetare în București, pe un eșantion de 858 de femei cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani. Rezultatele au arătat că „52% dintre femei au fost abuzate verbal și emoțional în familia lor, 24% au fost victime ale acestor abuzuri în ultimele 12 luni, mai mult decât o dată, iar 42% dintre femei au fost abuzate în ultimele 12 luni de soț sau de partener. Cauzele acestor manifestări
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
65 de ani. Rezultatele au arătat că „52% dintre femei au fost abuzate verbal și emoțional în familia lor, 24% au fost victime ale acestor abuzuri în ultimele 12 luni, mai mult decât o dată, iar 42% dintre femei au fost abuzate în ultimele 12 luni de soț sau de partener. Cauzele acestor manifestări de violență sunt: statutul socioeconomic al familiei (57%), problemele legate de creșterea copiilor (8%) și consumul de alcool (8%)” (Liiceanu, 2003, p. 170). Referindu-ne la profilul demografic
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
acestor manifestări de violență sunt: statutul socioeconomic al familiei (57%), problemele legate de creșterea copiilor (8%) și consumul de alcool (8%)” (Liiceanu, 2003, p. 170). Referindu-ne la profilul demografic al femeilor victime, s-a constatat că majoritatea au fost abuzate verbal și emoțional (cele cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani), abuzul sexual înregistrându-se în proporții foarte mari în cazul femeilor între 35 și 44 de ani. Rezultatele au indicat nivelul scăzut de educație al victimelor și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]