916 matches
-
tot instanță judecătorească va stabili modalitatea de exercitare a drepturilor și de îndeplinire a obligațiilor părintești. 4.1.4.2 Plasamentul în regim de urgență Este o măsură de protecție specială, cu caracter temporar, care se stabilește în situația copilului abuzat sau neglijat, precum și în situația copilului găsit sau a celui abandonat în unități sanitare. În acest caz se suspendă de drept exercițiul drepturilor părintești, până când instanța judecătorească va decide cu privire la menținerea sau la înlocuirea acestei măsuri și cu privire la exercitarea drepturilor
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
protecția și promovarea drepturilor copilului, Editura Trei, București, 2006. * Fundația Internațională pentru Copil și Familie Manualul cursantului, elaborat în cadrul proiectului Promovarea bunelor practici în asistență maternala profesionistă, implementat cu sprijinul UNICEF România, ANPDC, 2008. * Irimescu, Gabriela. Protecția socială a copilului abuzat, Editura Univ. "Al. I. Cuza" Iași, 2006. * ACTE NORMATIVE: * Legea nr. 47/2006 privind sistemul național de asistență socială. * Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului. * Legea nr. 273/2004 privind adopția * Legea nr. 217/2003 privind
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
art.1 4 MMFES, Manual pentru implementarea politicilor sociale adresat personalului de specialitate, în cadrul proiectului Întărirea capacității Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse în domeniul asistenței sociale, București, 2008, pp. 14 16; 5 Gabriela, Irimescu, Protecția socială a copilului abuzat, Editura Univ. "Al. I. Cuza" Iași, 2006, p.152 6 Fundația Internațională pentru Copil și Familie Manualul cursantului, elaborat în cadrul proiectului Promovarea bunelor practici în asistență maternala profesionistă, implementat cu sprijinul UNICEF România, ANPDC, 2008, pp. 16-18 7 legea nr.
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
poate fi ajutată. O voce de bărbat din fundal începe să explice ce se întîmplă cu ea. Pe măsură ce fata de pe plajă se estompează, vedem fața autoritară dar blîndă a bărbatului care știe: un te-rapeut american. Acesta ne spune că copiii abuzați nu îndrăznesc să vorbească, din frica de a nu fi crezuți. Limbajul corporal este singura lor metodă de exprimare. Apoi, în a treia imagine, subiectul însuși, acum femeie, explică situația, cu detașare și perspicacitate: "Aveam cam cincisprezece ani și îmi
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
familii de control. Tații din familiile abuzive manifestau modele diferite de interactiune. Studiile au arătat, de asemenea, că părinții abuzivi nu au tins să aibă contact cu copiii lor astfel decât în mod negativ și în scop de disciplinare. Copiii abuzați manifestau un comportament similar unul față de celălalt. Mamele din grupul care-și neglijau copiii au relaționat pozitiv cu copilul lor întrun grad cu mult mai mic și adesea chiar mai negativ decât o făceau cele din grupul de control. Ele
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
copiii dificili și ascultători prin constrângere, iar neglijența maternă a fost asociată cu pasivitatea copiilor. Modelele de interacțiune satisfăcătoare ale mamelor au fost asociate cu comportamentele cooperante la copii. Crittenden (op. cită a încercat să afle motivul pentru care copilul abuzat nu a manifestat comportamentul de retragere la fel ca și copilul neglijat și nu a sesizat prezența unor circumstanțe diferite pentru copilul neglijat și pentru cel abuzat. Copilul neglijat nu are nici o posibilitate de a alege. Mamele erau distante și
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
la copii. Crittenden (op. cită a încercat să afle motivul pentru care copilul abuzat nu a manifestat comportamentul de retragere la fel ca și copilul neglijat și nu a sesizat prezența unor circumstanțe diferite pentru copilul neglijat și pentru cel abuzat. Copilul neglijat nu are nici o posibilitate de a alege. Mamele erau distante și nu reacționau aproape în nici un fel, așa încât nu se crea (nici o posibilitate de a alegeă nici o interacțiune în care să intre copilul. Nu este neobișnuit să auzim
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
modelele de atașament asociate cu abuzul fizic și neglijența. Schieider, Braunwald, Carlson și Ciechetti (1985ă au arătat că un copil maltratat, spre deosebire de alți copii, are un atașament nesigur față de persoanele carei oferă îngrijire. Crittend (1985) a descoperit că toți copiii abuzați și neglijați au prezentat atașament nesigur față de părinții lor. Naeslud et. Al (1984ă a studiat atașamentul la copiii de un an ai mamelor psihopate. Ei nu au găsit diferențe semnificative în tipul de atașament dintre copiii mamelor psihopate și cei
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
părinților, care este principala sursă de securitate a școlarului mic. Școala este aceea care ar trebui săi ajute pe părinți în procesul de educație a acestor elevi. Un rol important îl au prevederile și consecințele legislației învățământului cu privire la elevii neglijați, abuzați, maltratați. înlăturarea efectele neglijării nu se poate realiza și nici diminua dacă cei îndreptățiți cu acest lucru nu se ocupă. Astfel e nevoie de implicarea programelor de intervenție pentru reducerea efectelor handicapului social. Astfel prin acțiunile lor aceste programe trebuie
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
avea de surmontat mai multe obstacole: opoziția principiilor societății, a propriilor temeri, a victimei. Pentru a trece de opoziția so cietății, el câștigă încrederea celor aflați în jurul victimei, asigurându-și un statut care să-i permită accesul la intimitatea celui abuzat. Pentru a trece peste propriile rețineri, face apel la o serie de argumente convenabile și la ritualuri care să-i procure justificări (de exemplu, îi atribuie victimei caracteristici de partener adult, joacă pentru o vreme rolul de victimă etc.). Cum
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
copii, copii - părinți, prin violența fizică se poate ajunge la invaliditate sau chiar la deces. Problematic este dovedirea agresivității și violenței întrucât, copilul violentat sau adultul, de frică sau de rușine, ascunde urmările, cauzele care au generat abuzul. Deseori persoana abuzată nu recunoaște ce i s-a întâmplat deoarece este amenințată, șantajată. Cauzele abuzului sunt nenumărate dar cele mai dese sunt : consumul de alcool; probleme financiare; probleme afective; cuvinte, apelative rostite fără intenție dar considerate jignitoare; caracterul violent al „agresorului”; Copilul
Arta de a fi părinte by Elena Tabarcea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1414]
-
avea mai multă nevoie de susținere și formare în riscurile pe care le implică meseria lor. Perron și Hiltz (2006) au investigat factorii asociați cu burnout-ul și stresul traumatic secundar în cazul specialiștilor din medicină legală care lucrează cu minori abuzați. Au răspuns la chestionare electronice 66 de specialiști afiliați la birouri de avocatură din Statele Unite. Factorul de risc cel mai important identificat pentru sindromul de burnout este satisfacția organizațională. Un nivel scăzut de satisfacție este asociat cu un nivel ridicat
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
venirii în ajutorul victimelor evenimentelor traumatice, poate contrabalansa efectele negative ale stresului traumatic secundar și ale burnout-ului. Brady et al. (1999) au constatat în studiul lor realizat asupra femeilor psihoterapeut că participantele care tratau un număr mai mare de clienți abuzați raportau o viață mai împlinită și mai satisfăcătoare decât cei mai puțin expuși la traumă. Ghahramanlou și Brodbeck (2000) au raportat, că satisfacția terapeuților ce tratau victime ale agresiunilor sexuale era asociată cu un nivel mai scăzut al simptomelor de
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
așa-numitului fenomen ”copiii străzii“, percepuți ca o categorie distinctă și cu un status social inferior, aflați la marginea societății și în proximitatea devianței și delincvenței juvenile, în care se includ copiii fugiți sau alungați din familie, copiii maltratați sau abuzați fizic sau sexual de adulți, copiii care efectuează în stradă diverse munci sau sunt trimiși de părinți să cerșească; copiii si minorii instituționalizați, defavorizați din punct de vedere afectiv și familial, care sunt lipsiți de un climat social și economic
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
despre totalitarism 5, supraviețuitorii lui s-au căutat în trecuturi mai puțin conflictuale și valorizate pozitiv, cum ar fi perioada interbelică sau Evul Mediu. Nevoia distrugerii simbolurilor și a constructelor propagandistice socialiste, pentru a fi înlocuite cu altele mai puțin abuzate a fost, de altfel, un simptom general al țărilor proaspăt eliberate de comunism 6. Excluzând cultul fostului dictator și supraîncărcarea grosieră a calendarului comemorativ, românii s-au regăsit în episoadele de maximă intensitate ale istoriei lor, cum ar fi Marea
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
monoparentale; * mărirea posibilităților de creștere și educare a copiilor preșcolari în unități specifice pe nivele de vârstă; * aplicarea și diversificarea programelor naționale privind planning-ul familial și respingerea violenței în familie și societate; * elaborarea unor programe privind copii neglijați, exploatați, abuzați. Susținerea tinerei generații prin: * instituirea unui sistem de microcredite pentru tineri, folosind centrele de afaceri de suport; * finanțarea de programe pentru tinerii proveniți din mediul rural, din orfelinate sau din familii cu dificultăți; * crearea unui sistem de creditare pentru efectuarea
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
acele categorii de persoane care au anumite probleme sociale și care nu sunt suficient protejate de către asigurările sociale, în mod deosebit persoane cu dizabilități, invalizi, vârstnici, sinucigași, dependenți de drog, persoane cu un comportament antisocial, părinți singuri, familii dezorganizate, copii abuzați, care reprezentau 10% din populația Franței. În acest caz, persoana este supusă unui proces datorat rupturii legăturii dintre individ și societate 2; * În 1975 la nivel european apar tot mai evidente preocupările de combatere a sărăciei, apoi a excluziunii sociale
by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
de marginalizare sau excluziune socială, temporar sau pe o perioadă de timp variabilă 11. Grupurile de risc social pot fi alcătuite din copii săraci și familiile acestora, în special cele monoparentale, copii de etnie romă, copii exploatați economic, abandonați, neglijați, abuzați, copiii fără acte de identitate, familiile cu trei sau mai mulți copii sau cele în care nici un adult nu are loc de muncă, tinerii de peste 18 ani care părăsesc instituțiile de ocrotire, familiile tinere fără locuință, persoanele cu dizabilități, o
by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
și alte persoane aflate în situații de nevoie socială. Copiii consecințele marginalizării și excluziunii sociale sunt asociate cu riscul abandonului și al petrecerii timpului în stradă, putând deveni victimele exploatării economice sau sexuale, ale traficului de persoane 12. Copii abandonați, abuzați, exploatați economic lipsa de responsabilizare a părinților, în mare parte datorată unei carențe educaționale și degradarea structurii sociale a familiilor reprezintă principalele cauze ale existenței unor fenomene extrem de grave, cum sunt abuzurile exercitate asupra copiilor, neglijarea lor și nu în
by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
comunitară; * Asistență medicală. Str. Costache Negri, nr. 48, Iași Tel: 0232/220548, 0332/805750 Fax: 0232/271228 Email: contact@fundatia.mmb.ro www.fundatia.mmb.ro 2. Fundația Corona * Servicii pentru persoane în vârstă, care au nevoie de sprijin, femei abuzate, șomeri, populația din mediul rural Bd-ul Chimiei nr. 1A, Iași Tel: 0232/244530, 0232/244531, 0232/244532 Fax: 0232/244536 Email: office@fundatiacorona.org www.fundatiacorona.ro 3. Fundația Children on the Edge (COTE) * Servicii sociale specializate de asistență și
by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
penale și care nu răspund penal și pentru care s-a instituit măsura supravegherii specializate din comunele județului Iași; * 1.000 de copii aflați la risc de a fi instituționalizați/abandonați, identificați în comunele județului Iași; * 1.000 de copii abuzați/neglijați/marginalizați/exploatați prin muncă din comunele județului Iași; * 1700 de familii aflate în dificultate și care traversează o situație de criză, ale căror copii sunt la risc de a fi instituționalizați/abandonați/marginalizați/abuzați/neglijați/ exploatați prin muncă din
by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
familii de control. Tații din familiile abuzive manifestau modele diferite de interactiune. Studiile au arătat, de asemenea, că părinții abuzivi nu au tins să aibă contact cu copiii lor astfel decât în mod negativ și în scop de disciplinare. Copiii abuzați manifestau un comportament similar unul față de celălalt. Mamele din grupul care-și neglijau copiii au relaționat pozitiv cu copilul lor într un grad cu mult mai mic și adesea chiar mai negativ decât o făceau cele din grupul de control
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
copiii dificili și ascultători prin constrângere, iar neglijența maternă a fost asociată cu pasivitatea copiilor. Modelele de interacțiune satisfăcătoare ale mamelor au fost asociate cu comportamentele cooperante la copii. Crittenden (op. cit) a încercat să afle motivul pentru care copilul abuzat nu a manifestat comportamentul de retragere la fel ca și copilul neglijat și nu a sesizat prezența unor circumstanțe diferite pentru copilul neglijat și pentru cel abuzat. Copilul neglijat nu are nici o posibilitate de a alege. Mamele erau distante și
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
la copii. Crittenden (op. cit) a încercat să afle motivul pentru care copilul abuzat nu a manifestat comportamentul de retragere la fel ca și copilul neglijat și nu a sesizat prezența unor circumstanțe diferite pentru copilul neglijat și pentru cel abuzat. Copilul neglijat nu are nici o posibilitate de a alege. Mamele erau distante și nu reacționau aproape în nici un fel, așa încât nu se crea (nici o posibilitate de a alege) nici o interacțiune în care să intre copilul. Nu este neobișnuit să auzim
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
modelele de atașament asociate cu abuzul fizic și neglijența. Schieider, Braunwald, Carlson și Ciechetti (1985) au arătat că un copil maltratat, spre deosebire de alți copii, are un atașament nesigur față de persoanele carei oferă îngrijire. Crittend (1985) a descoperit că toți copiii abuzați și neglijați au prezentat atașament nesigur față de părinții lor. Naeslud et. Al (1984) a studiat atașamentul la copiii de un an ai mamelor psihopate. Ei nu au găsit diferențe semnificative în tipul de atașament dintre copiii mamelor psihopate și cei
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]