4,105 matches
-
luptător al naționalității, pe clerical și cetățeanul model, care a știut a le împreuna pe amândouă datoriile în una; în fine, pe profesorul excelent și pedagogul clerului român. Golul pentru moment nimeni nu îl poate umple!”, sublinia într-un panegiric academicianul Constantin Erbiceanu. ”Ortodoxia, comoara cea mare” Savantul Nicolae Iorga îi face, post-mortem, un portret aparte, în care subliniază calitățile de mare cărturar, de iubitor neîntrecut al nației române și apărător al Ortodoxiei, în apriga luptă pe care a dus-o
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
academică, ascensiunea antisemitismului, exodul evreilor în Israel, aprofundarea segregației culturale între francezi și musulmani. Bisericile se închid ori devin muzee, în timp ce moscheele devind tot mai numeroase. Unii francezi imbratisaza islamul, fiind exasperați de secularizarea lumii în care trăiesc. Conversațiile cu academicienii musulmani se profilează pe superioritatea islamului în raport cu creștinismul și raționalizarea practicilor musulmane pînă acum mai unanim respinse: mutilarea genitală a fetelor, poligamia, excluderea femeilor din viața publică ori din viața economică. Islamul, zic academicienii musulmani cu care conversează Houellebecq, e
SARACIA SPIRITUALA A LUI MICHEL HOUELLEBECQ [Corola-blog/BlogPost/93418_a_94710]
-
lumii în care trăiesc. Conversațiile cu academicienii musulmani se profilează pe superioritatea islamului în raport cu creștinismul și raționalizarea practicilor musulmane pînă acum mai unanim respinse: mutilarea genitală a fetelor, poligamia, excluderea femeilor din viața publică ori din viața economică. Islamul, zic academicienii musulmani cu care conversează Houellebecq, e singura religie din lumea monoteista care nu a capitulat în fața secularismului și nu a făcut compromis cu secularismul și valorile seculare. E singura religie care inca păstrează și promovează „valorile familiei”. Din aceste motive
SARACIA SPIRITUALA A LUI MICHEL HOUELLEBECQ [Corola-blog/BlogPost/93418_a_94710]
-
Iată o temă interesantă de reflexie și pe care ne-am propus s-o dezbatem la sfârșit de octombrie 2014 în cadrul Colocviilor Scrisul Românesc, printr-o sesiune științifică de o largă participare având privilegiul prezenței cu comunicări a unor specialiști, academicieni, profesori universitari, scriitori, ziariști, critici și istorici literari, directori de reviste culturale și edituri din Craiova și principalele centre universitare din țară (București, Timișoara, Cluj-Napoca, Arad), alături de colaboratori fideli ai revistei și editurii craiovene. Tema Colocviilor din acest an - - continuă
De la cenzura impusă la autocenzură [Corola-blog/BlogPost/93425_a_94717]
-
multe straturi ale acestui fascinant și în permanentă schimbare teren de studiu - orașul. Amfitrionul evenimentului a fost dr.Adrian Majuru, profesor asociat al Universității de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu din București inițiatorul proiectului, sub patronajul spiritual și științific al academicianului Constatnin Bălăceanu Stolnici, Director onorific al Institutului de Antropologie „Francisc I. Rainer” - Academia Română. Despre problematica și perspectivele propuse în acest număr al revistei au mai vorbit: conf.univ.dr.Antoine Heemeryck, Unversitatea ,,Spiru Haret” București, cercetător asociat UMR 201 “Développement et sociétés
„Oraşul reprezentat amp; Reprezentarea oraşului” – Revista de Antropologie Urbană nr.3/2014 [Corola-blog/BlogPost/93507_a_94799]
-
nume strălucit al chimiei românești. Doina Tatu a găsit înțelegere și sprijin din partea Ralucăi Ripan, reușind să-și termine studiile începute la Facultatea de Matematică clujeană. Era o studentă bună și nu era responsabilă de convingerile politice ale părintelui său. Academicianul Raluca Ripan a fost o proeminentă personalitate a școlii de chimie clujene, prima femeie-rector din istoria instituțiilor de învățământ superior din România, ctitor, și primul director al Institutului de Chimie din Cluj, care începând cu anul 1994 îi poartă numele
Temniţă pentru spovedanie! Preotul Gheorghe Tatu din Sebeşul de Sus [Corola-blog/BlogPost/93491_a_94783]
-
formează caractere!” Accentuând faptul că făgărășenii erau oameni isteți și ambițioși, cărora le plăcea cartea, Doina Nicula mi-a spus că este mândră de generațiile care i-au trecut prin mână. Unii dintre elevii săi au ajuns profesori universitari, medici, academicieni. Printre aceștia se numără și Laurențiu Streza, pe numele de mirean Liviu Streza, mitropolitul Ardealului. Soții Nicula au fost apreciați în colectivele în care au lucrat și mulțumiți de rezultatele muncii lor, fiecare făcându-și meseria cu pasiune și dăruire
Temniţă pentru spovedanie! Preotul Gheorghe Tatu din Sebeşul de Sus [Corola-blog/BlogPost/93491_a_94783]
-
deplânge că „mulțimea” lucrărilor în maghiară „este mai mult citată decât citită” la noi din necunoașterea limbii maghiare! Lipsa de interes pentru susținerea cauzei românești în Transilvania din partea specialiștilor români este cu amărăciune exprimată și de marele patriot David Prodan, academician, care în Cuvântul înainte din 1991 la cartea Transilvania și iar Transilvania publicată în 2002 mărturisește: „Am scris însumi în tinerețe o replică istorică la teoriile revizioniste, în 1944, sub titlul Teoria imigrației, tradusă și în limba franceză, care a
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
promovată de marele cărturar, Petru Movilă, de apărare a dogmei ortodoxe și de ridicare a nivelului cultural al clerului, influențată de idei umaniste a fost benefică și spațiului românesc. Înscriindu-l pe Petru Movilă în rândul pionierilor actelor culturale românești, academicianul Mihai Cimpoi concluzionează despre "Mărturisirea ... " movileană și atitudinea renascentistă a mitropolitului spunând: "... expunerea incipientă de argumente în evantai, trăsătură dominantă a barochistului Petru Movilă descoperă - un român. Petru Movilă considera cultura ca fiind o conjugare de acte de zidire de
SFÂNTUL IERARH PETRU MOVILĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383147_a_384476]
-
Șușani), preotul scriitor Virgil Oprescu-Runceanu (născut la 12 iulie 1959 în comuna Runcu), economistul și politicianul Iulian Comănescu (născut la 19 iulie 1939 în comuna Vaideeni), interpreta cântecului popular românesc Nineta Popa (născută la 19 iulie 1959 în comuna Boișoara), academicianul Mugur Constantin Isărescu (născut la 1 august 1949 la Drăgășani), folcloristul și etnologul Gheorghe Deaconu (născut la 22 august 1944 în comuna Ciofrângeni, județul Argeș), profesorul, dirijorul și compozitorul Gelu Stratulat (născut la 27 septembrie 1949 în comuna Nămoloasa, județul
VÂLCENI OMAGIAȚI ÎN ANUL 2014, DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383166_a_384495]
-
pus semnătura pe această lucrare: autori și colaboratori. Volumul se încheie cu o postfață realizată de istoricul Florin Epure - director executiv al Direcției Județene pentru Cultură și Patrimoniul Cultural Național Vâlcea. ** Nu există eveniment cultural în județul Vâlcea la care academicianul Dan Zamfirescu - vâlcean după mamă, din Vaideeni, să fie invitat și să nu amintească de fiecare dată faptul că „Vâlcea e sufletul românesc”, că „aici s-a născut cultura română”, și că „aici curge cultura, aici curg valorile românismului”. Se
VÂLCENI OMAGIAȚI ÎN ANUL 2014, DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383166_a_384495]
-
Litere din București, unde a studiat istoria artei la catedra profesorului George Oprescu. Despre această mare personalitate a istoriei artei medievale românești am onoarea să discut cu doamna Simona Ioanovici. - Întemeietorul Institutului de Istoria Artei al Academiei, profesorul George Oprescu - academician, titlu pe care-l folosea doar pentru Comitetul Central al P.C.R., cum ar fi susținerea unui cercetător capabil dar cu dosar „prost” - și-a ales ca primi colaboratori trei ... Citește mai mult „Cunoașterea trecutului, a istoriei, este o necesitate pentru
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
Litere din București, unde a studiat istoria artei la catedra profesorului George Oprescu. Despre această mare personalitate a istoriei artei medievale românești am onoarea să discut cu doamna Simona Ioanovici.- Întemeietorul Institutului de Istoria Artei al Academiei, profesorul George Oprescu - academician, titlu pe care-l folosea doar pentru Comitetul Central al P.C.R., cum ar fi susținerea unui cercetător capabil dar cu dosar „prost” - și-a ales ca primi colaboratori trei ... VI. EMILIA ȚUȚUIANU - ,,CĂRȚILE SUNT AVUȚIA TEZAURIZATĂ A LUMII ȘI MOȘTENIREA
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
puțin întrebarea amintind nume și legături care au influențat cursul vieții mele, a noastre, căci marșam în tandem, în bine, în rău, cum se întâmplă inerent. Anii de facultate m-au, ne-au adus pe orbita unor nume sonore, precum academician Coriolan Drăgulescu, profesor universitar Vasile Cocheci, profesor universitar Gheorghe Facsko. Prezența lor apreciativă m-a ajutat, mi-a indus încrederea. Alături de aceste nume ... Citește mai mult ,,Ismailul răpit rămâne pentru mine parte din România Mare”Emilia Țuțuianu: Din scrierile tale
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
puțin întrebarea amintind nume și legături care au influențat cursul vieții mele, a noastre, căci marșam în tandem, în bine, în rău, cum se întâmplă inerent. Anii de facultate m-au, ne-au adus pe orbita unor nume sonore, precum academician Coriolan Drăgulescu, profesor universitar Vasile Cocheci, profesor universitar Gheorghe Facsko. Prezența lor apreciativă m-a ajutat, mi-a indus încrederea. Alături de aceste nume ... XXX. INTERVIU DE EMILIA ȚUȚUIANU:O VIAȚĂ DE OM ȘI UN NUME: BORIS DAVID (II), de Emilia
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
simpozionul național organizat de către filiala ASTRA Iași, unde am susținut referatul cu titlul: Câteva referințe despre Biserica Ortodoxă Română și Securitatea, în perioada comunistă... ». 10 - 11 Februarie 2012, am participat în municipiul Deva, județul Hunedoara, la Simpozionul Internațional cu tema: « Academicianul Silviu Dragomir (1888 - 1962) cinncizece de ani de la trecerea sa în eternitate », unde am susținut referatul cu titlul: « In memoriam - Academicianul Silviu Dragomir (1888 - 1962) - un mare istoric, cercetător, luptător și apărător al românilor transilvăneni, pioner al emancipării politice și
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
în perioada comunistă... ». 10 - 11 Februarie 2012, am participat în municipiul Deva, județul Hunedoara, la Simpozionul Internațional cu tema: « Academicianul Silviu Dragomir (1888 - 1962) cinncizece de ani de la trecerea sa în eternitate », unde am susținut referatul cu titlul: « In memoriam - Academicianul Silviu Dragomir (1888 - 1962) - un mare istoric, cercetător, luptător și apărător al românilor transilvăneni, pioner al emancipării politice și sociale a acestora...». 26 - 28 Februarie 2012, am participat în municipiul Roman, județul Neamț, la ediția a XVI - a a Simpozionului
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
destinat lor. Țipi: „Cei mai mulți nu disting nimic! Niciodată! Nici o dată! Adverbul transformat în numeral nu-i înspăimântă. Îi preocupă manopera, mii de pagini așternute conștiincios. Îngrijit. Caligrafic. Dețin comandamente; de acolo, fac și desfac ierarhii, arată cu degetul. Unii devin academicieni!”. Cine poate oase roade sau strugurii sunt acri! Gândește-te la ceva frumos! La Femeia solară! Nu mai vrei. Acum o săptămână, te-a avertizat: „Scot sufletul din oameni!”. Peste câteva zile, ți-a dovedit. S-a sfârșit un mit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
lucrurilor pe care le-am făcut, mai importante, mai... Vivat predocumentarea și internetul!, am exclamat În gând, mândru de mine, În vreme ce-l asiguram că, firește, sunt o mulțime de alte aspecte care Îl recomandă interesului public: este cel mai tânăr academician român din ultima jumătate de secol, cu contribuții apreciate privind perioade Întinse ale istoriei universale și cu interpretări originale ale unor evenimente și personalități aparținând unor epoci extrem de distanțate În timp, din antichitate până În zilele noastre, recunoscut și distins de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
nu e ora potrivită. - Aici suntem Întru totul de acord, e o oră mult mai potrivită pentru o mie de alte lucruri, dacă nu mai inteligente, măcar mai plăcute. Nu te grăbi să te impacientezi, mă refeream la somn. - Și academicienii știu să fie frivoli? - Credeai că frivolitatea este rezervată exclusiv analfabeților? - A, da, scuză-mă, uitasem că și unii, și alții sunt tot bărbați. Vrei să fim cinci minute serioși? - Doar dacă, punctul unu: e neapărat nevoie și dacă, punctul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
pe care nu bănuisem niciodată că l-ar avea În dotare: - Mă lași cu fițele astea de om de știință emerit și dedicat nobilei sale profesiuni? Eu vorbesc despre ce poate Însemna acest bănet pentru un om, nu pentru un academician. Realizezi că va avea la degetul mic politica mondială, că va manevra cum dorește guverne, organizații, blocuri militare și tot restul, că va trasa coordonatele lumii și va decide asupra vieții a șase miliarde de oameni?! Nici așa să n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
o legătură directă... da, da... A fost probabil unul dintre membrii săi... - Ori măcar fusese contactat, Într-un fel sau altul, de Centru... - Asta Înseamnă că e posibil ca și moartea lui să... - Felicitări, nu-i deloc rău pentru un academician. Breasla detectivilor a pierdut prin tine un exemplar promițător. Nu te grăbi totuși să te Împăunezi, Încă nu am terminat. Mai era ceva acolo, În aceeași manieră nebuloasă, voit Încifrată. Se vroia parcă, În același timp, și să se comunice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
seamă pseudoasasinarea doctorului Wagner a fost a ei? N-aveți de unde să știți, iar pe ea n-o văd În stare de excese inutile de sinceritate. În Consiliu s-a discutat problema care ne preocupa atunci pe toți, În legătură cu domnul academician Adam Adam: până unde mersese intuiția sa vizavi de enigma acelor accidente ale istoriei pe care le reperase cu o atât de periculoasă perspicacitate? Ajunsese el sau nu cu ipotezele până În apropierea imediată a existenței Centrului? Și dacă da, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
doamnă respectabilă. I-am spus-o. - Și Încă n-ai auzit nimic, mi-a replicat ea Înțepată. La nevoie, posed un lexic underground Încărcat cu expresii din medicină și folclor care ar face să roșească și un marinar, darmite un academician constipat. - Să Înțeleg că ăsta-s eu? - A, nu, vorbeam așa, În general... N-avea sens să continuăm În această manieră, n-ajungeam la nici un rezultat. Am luat hârtia pe care scrisese cuvântul acela imposibil și am frământat-o gânditor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
discreția, dar... Nici un „dar”; până la urmă, am Înțeles. Cam greu, cam târziu și fără pic de voie bună. - Să ascunzi un pistol În saltea și să crezi că se află În siguranță, e mai mult decât naivitate, e gândire de academician, iartă-mă că trebuie să ți-o spun. Nu-mi plăcea ceea ce auzeam; Înclinam totuși să cred că era plauzibil. Dar nu Întru totul. - Să admitem că menajera a găsit Întâmplător pistolul. Cum a ajuns el la Zoran? - Eroare: nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]