65,481 matches
-
este mare, iar sentimentul de înstrăinare este total. Este greu de spus, de aceea, dacă pentru scriitoare "acasă" înseamnă Suedia sau România. Cu siguranță, și România, și Suedia, chiar dacă în ambele țări se simte singură, înconjurată de străini. Pentru prozatoare "acasă" înseamnă florile care îi înfrumusețează viața, porumbeii care îi bat periodic la fereastră, visele și gîndurile care îi marchează starea de trezie. Altminteri, ea constată surprinsă și dezamăgită că multe dintre ideile imbecile de care a crezut că a scăpat
Hoinăreală în timp by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12656_a_13981]
-
între cele două lumi care i-au marcat existența, pretexte găsindu-se la tot pasul, de la rolul muzicii rock în prăbușirea sistemului comunist pînă la limba de lemn care afectează în egală măsură mesajele politicienilor din răsăritul și apusul Europei. Acasă printre străini este o carte gravă, scrisă de una dintre scriitoarele emblematice ale generației "60 din România, ajunsă un nume important în literatura suedeză de azi. Fără a fi în mod explicit o carte problematică, romanul pune foarte multe întrebări
Hoinăreală în timp by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12656_a_13981]
-
Mihai Alexandru Canciovici - Mă bucur că te-ntâlnesc, Gelu Barbu, ca-n fiecare an. Revii, consecvent, acasă, în vacanță. - Am venit acum cu o mare emoție pentru a participa la lansarea cărții biografiei mele. Biografia vieții mele a apărut acum doi ani în limba spaniolă în Gran Canaria (Spania), fiind scrisă de Antonio Pita Cardenes. Această carte
Viață de balerin - interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/12684_a_14009]
-
Spaniei, unde am avut mulți discipoli. Eu sunt mândru că am reușit să creez o pepinieră de balerini în Spania. - Știu, Gelu Barbu, că tu nu ai încetat să-ți iubești țara și prietenii. Dovadă fiind și întoarcerile tale frecvente acasă, după Revoluție. - Eu mă consider până astăzi balerinul român sau româno-canarian, așa cum mă numesc concetățenii mei, deși sunt de mulți ani cetățean spaniol. Viața mea se derulează între două patrii: țara mea natală, unde revin după Revoluție în fiecare an
Viață de balerin - interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/12684_a_14009]
-
și culturală, portrete savuroase sau intrigante perspective absurde) și, în același timp, destul de "bazată" pentru a fi adnotată și a învăța din ea ca dintr-un foarte serios îndreptar moral de comportament și gândire decentă în viața de toate zilele, acasă sau în societate. Celor slabi într-ale cititului nu le recomand, totuși, această, până la urmă, deloc obscenă carte. Creează dependență de autor.
Apel la decența pubilcă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12693_a_14018]
-
Lisabona, nici la Bruxelles. Așa să ne ajute Dumnezeul fotbalistic și politic al Europei! Și, cum spuneam, dacă fotbalul se vede mai bine la televizor decît pe teren, cei mai cîștigați după Portugalia 2004 au fost fotbaliștii care au rămas acasă și i-au privit la t.v. pe colegii lor. Nu-mi ies din cap Marica și Zicu filmați pe plaja de la Mamaia și dîndu-și cu părerea despre Raůl și Henry. Costumele de baie le veneau mai bine decît tricourile
Eurofotbal by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12704_a_14029]
-
model social al stabilității: bandele underground, copiii străzii, șomerii și pensionarii, prostituatele și cerșetorii, persoanele abuzate, săracii, delincvenții și toxicomanii. Și ar mai putea fi: alcoolicii, persoanele cu dizabilități fizice, bolnavii mintal. Despre astfel de oameni homeleșii, copiii fugiți de-acasă, drogații, cerșetorii, bătrînii din azile și ghicitorii Clujului - e vorba și în cele 15 povești-reportaje ale unor studenți-jurnaliști, plecați pe străzile Orașului să-i descopere alteritatea. Unele sînt mai bine scrise, altele sînt mai stîngace, unii dintre cei priviți cu
Universul invizibil de alături by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12695_a_14020]
-
un lux greu cu parfum de corupție. Anul trecut, în partidul de guvernămînt se dăduse un caz ca la întîlnirile cu alegătorii să nu mai poarte nimeni lanțuri, brățări și ghiluri de aur. Mă rog, pe astea le lasă omul acasă, dar unde își pitește casele, unde își ascunde mașinile, iar de cînd cu declarațiile de avere, conturile în bancă? Cînd Ion Iliescu a bătut șaua să priceapă PSD-ul, ba cu capitalismul de cumetrie, formulă care a făcut carieră, ba
Mișcarea marelui pendul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12726_a_14051]
-
diverse crime abominabile -, care se bucurau de o credibilitate mult mai mare decît informațiile venite pe canalele oficiale). Citeam enorm, mergeam la meciuri, cenaclurile literare erau în floare, iar faimosul restaurant al Uniunii Scriitorilor, unde buna dispoziție era la ea acasă, nu ducea lipsă de clienți celebri ori aflați în așteptarea gloriei literare. Stăteam la cozi pentru a vedea filmele occidentale, iar după ce acestea au dispărut din cinematografe, găseam întotdeauna cîte un prieten posesor de video dispus să mai vadă o dată
Muzica timpului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12694_a_14019]
-
un tren, în realitate, n-aveam cea mai vagă idee. ŤNu, cu mașina. Te duci cu domnu� din josť. (pp. 111-112) Angoasa copilului crește pe măsură ce vacanța de vară se apropie de sfîrșit, iar în ziua plecării încearcă să fugă de acasă fiind cu greu coborît de pe gardul pe care se refugiase. Memoria lui Octavian Paler este pe cît de cuprinzătoare, pe atît de capricioasă. Teoretic, un scriitor cu simțul nuanțelor precum Octavian Paler, născut în anul 1926, ar fi trebuit să
Confesiuni rivelatorii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12715_a_14040]
-
de preferat să împingă lucrurile înainte. Cînd Bulgaria a încasat-o la Campionatul European de Fotbal, ne-am grăbit să ne bucurăm, de parcă înfrîngerile bulgarilor ne-ar fi adus nouă puncte, într-un campionat european al celor care au rămas acasă. Asta chiar m-a iritat. Și nu din corectitudine politică. Asta e plăcerea noastră, că au pierdut bulgarii la Campionatul European? Dar ne-au luat bulgarii locul, ca să avem asemenea bucurii meschine? Apropo de uimirea noastră că ne-au luat
Bulgarii și noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12746_a_14071]
-
întinde pe o durată de peste treizeci de ani. Din cele ce mi-a spus rezultă că a notat în acest Jurnal nu numai evenimente sau fapte importante, ci și întâmplări mărunte, persoanele întâlnite în oraș sau care l-au vizitat acasă, esența convorbirilor avute, aprecieri critice despre lectura zilei, puncte de vedere relative la incidentele vieții social-culturale și mai ales artistice. Dată fiind personalitatea lui și calitatea oamenilor cu care a venit în contact, însemnătatea acestui Jurnal apare evidentă pentru oricine
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
titlul de două șchioape: Eurobarbeque. E vorba în reportaj despre un chiolhan, cu grătarele de rigoare, din sediul F.R.F., prilejuit nu de plecarea fotbaliștilor români la turneul final al Campionatului European din Portugalia, fiindcă, după cum se știe, fotbaliștii noștri stau acasă, ci de plecarea președintelui F.R.F. și a antrenorului Naționalei, generalul fără armată Anghel Iordănescu, în aceeași animată Portugalie. Presupunem că văzînd, fie și pe Internet, pagina a 3-a a numărului din 10 iunie, dl. Ovidiu Ioanițoaia, care e filolog
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12768_a_14093]
-
publicului. Filmele norvegiene Povestiri din bucătărie (regia Bent Hamer, poveste depre absurd și însingurare) și Body (regia Morten Tyldum, o comedie ușurică) s-au bucurat la rândul lor de o primire călduroasă la Cluj. Ba mai mult, Body, a dus acasă " neașteptat, ce-i drept - Premiul Criticii. Și pentru că tot veni vorba de Body a fost un numitor comun al filmelor de la TIFF prezența camerei de filmat în film, obsesia eroilor de a-și filma sau de a-și fotografia viața
Cine-TIFF-ii de la Cluj by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12763_a_14088]
-
și șoptise ceva neinteligibil)... Același, la persoana întâi: dacă văd la piață o bătrână care își numără cu greu mărunțișul, să-și ia morcovi, iar țăranul, enervat, o grăbește țipând la ea: Hai mai repede, babo, moartea te caută pe-acasă și 'mneata umbli prin piață! - pe ăsta îmi vine să-l omor pă loc! Sau dimineața, când dau firimituri păsăretului și vin și cele două turturele grațioase, plăpânde, cu nuanța lor cenușie pe care nu am mai văzut-o decât
Autoportret cu lumina stinsă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12795_a_14120]
-
eventualele deziluzii majore în fața unor producții literare care ne-au marcat existența în urmă cu vreo două decenii amînă mereu foarte necesarul proces de revizuire a literaturii scrise înainte de 22 decembrie 1989.Romanele lui Mihai Zamfir, Poveste de iarnă și Acasă, fac și nu fac parte din literatura română a deceniului nouă al veacului trecut. Au fost scrise înainte de căderea regimului comunist, dar pot fi cu greu încadrate în canoanele epocii. Poveste de iarnă este un roman psihologic atemporal. Ar fi
Sfărșit de veac în București by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12807_a_14132]
-
psihologică pentru a configura superbul fundal al peregrinărilor (propriu-zise, dar mai ales cu gîndul) protagonistului, într-un spațiu mitic al Capitalei. Într-un fel, tema a fost reluată în Fetița, cel mai recent roman al lui Mihai Zamfir. Celălalt roman, Acasă, este o carte a decrepitudinii, a agoniei mamei personajului, în paralel cu dispariția Bucureștiului atît de familiar, sub buldozerele demenței ceaușiste. Cu siguranță, deși scrisă înainte de 1989, o asemenea carte nu ar fi putut vedea lumina tiparului în perioada comunistă
Sfărșit de veac în București by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12807_a_14132]
-
amînării pentru a prelungi cît mai mult starea de grație care precede revederea din ce în ce mai prozaică și mai stînjenitoare cu femeia iubită. "Vineri, la începutul după-amiezei, în aceeași cabină de la Palatul Telefoanelor, Stere nu sună decît o singură dată. Adriana e acasă, dar pare grăbită, nu vorbește mult, are vocea prinsă de răceală. Da, îl așteaptă, poate să vină chiar acum. Stere iese din cabină puțin amețit. Certitudinea revederii imediate îl paralizează; vrea să inventeze un pretext de amînare, dar n-are
Sfărșit de veac în București by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12807_a_14132]
-
se deschide ușa apartamentului Adrianei are pentru Stere semnificația trezirii din vis. Firește, în final, această stare de amînare se permanentizează, iar ruperea legăturii devine cumva izbăvitoare pentru ambele personaje. Tot un roman al așteptării, dar de alt tip, este Acasă. În centrul acestuia nu se mai află o poveste de iubire, ci drama bătrînilor rămași din ce în ce mai singuri și mai neajutorați. Cadrul este însă același: Bucureștiul, la sfîrșitul deceniului nouă. Personajul acestui roman știe că singurele pete de lumină din viața
Sfărșit de veac în București by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12807_a_14132]
-
la treizeci de ani, probabil, ne uitam cum trece timpul și nu ne păsa, eram chiar bucuroși. Necazuri - ca la toată lumea, dar le uitam repede. Eram fericiți fără să știm" (p. 209). O lume întreagă se prăbușește în paginile romanului Acasă . Catastrofa fizică a omului ajuns la o anumită vîrstă este dublată de drama orașului transformat în ruine. Reperele ambientale ale fericirii de altădată sunt înlăturate brutal sub șenilele buldozerelor care amestecă sub dărîmături clădiri și sentimente umane. Scriitor de mare
Sfărșit de veac în București by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12807_a_14132]
-
Scriitor de mare sensibilitate, posesor al unui stil ușor recognoscibil, adept al construcției simple, clasicizate, fără sofisticării narative foarte complicate, în care descrierea balzaciană se intersectează cu subtila analiză psihologică, Mihai Zamfir realizează prin romanele sale Poveste de iarnă și Acasă două superbe fresce ale Bucureștiului de la sfîrșitul anilor '80. Capitala apare ca un loc decrepit în care amintirile pier odată cu vechile case și grădini, iar oamenii se mișcă de parcă s-ar afla într-o permanentă stare de transă. Mihai Zamfir
Sfărșit de veac în București by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12807_a_14132]
-
Laura Guțanu Pentru a ajunge acasă la dl. Neagu Djuvara am rătăcit pe străzile din cartierul Bisericii Armenești. Ca un făcut, numerele caselor nu erau 16 peste drum de 17, ci 16 peste drum de 43, după regulile edililor bucureșteni din vremea lui Caragiale. Agitați, în
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
majoritatea celorlalți candidați nu știa nimic. Mitică Dragomir e ceva cu fotbalul. Amintindu-mi de propria mea adolescență, mi-am închipuit că puștii făcea pe proștii, ca să poată rîde apoi de mine. Și în loc să mă duc să votez, mă întorc acasă și îl întreb pe băiatul meu cel mic, care încă n-are drept de vot, ce știe despre candidații la primării. Îi identifică pe vreo trei dintre ei corect. Îl întreb unde i-a văzut. La metrou. Mă mai înseninez
Spiritul civic al tinerei generații by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12784_a_14109]
-
îmi fac datoria civică. Pe la secțiile de vot lume puțină. Nici generațiile mai vîrstnice nu se înghesuiau. Afară, vreme ploioasă, așa că nu ținea să spui că s-au dus bucureștenii mai întîi la plimbare sau la iarbă verde. Stătea lumea acasă, pur și simplu. Grupul din fața blocului s-a spart către seară. Cîțiva dintre reprezentanții tinerei generații s-au dus totuși la vot, am aflat după aceea, pe căi ocolite. S-au prezentat la urne ca să n-aibă scandal acasă. Cînd
Spiritul civic al tinerei generații by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12784_a_14109]
-
lumea acasă, pur și simplu. Grupul din fața blocului s-a spart către seară. Cîțiva dintre reprezentanții tinerei generații s-au dus totuși la vot, am aflat după aceea, pe căi ocolite. S-au prezentat la urne ca să n-aibă scandal acasă. Cînd încep să se anunțe rezultatele, îi întreb pe băieții mei cum e cu convingerea lor că toți fură. De unde au informațiile. Nu ziceți voi că toți fură? mă întreabă cel mare. Care noi? Voi toți! Că vă duceți să
Spiritul civic al tinerei generații by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12784_a_14109]