36,225 matches
-
refuzată. Mă pot deconecta atât exterior, cât și interior. Muzica mă invită la ascultare, dar nu mă constrânge. Ascultarea muzicii este un act de libertate. Același lucru este valabil, chiar dacă într-un mod complet diferit, când trebuie să se decidă acceptarea unei realități metaempirice: și în acest caz este vorba despre o adeziune liberă. Muzica poate fi astfel de mare ajutor, reușind, prin capacitatea sa extraordinară, să suscite și consolideze sentimente. În anumite circumstanțe muzicienii, ca de altfel și poeții, artiștii
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
dharmei eterne. De ce? Deoarece ordinea sa are un fundament cosmic. Așadar se situează dincolo de limitele spațio- temporale și este extrem de stabilă prin riturile sale vechi de secole. În același timp, această ordine eternă se arată destul de flexibilă în asumarea și acceptarea celor mai diverse forme și figuri religioase, chiar și opuse, dar și în indicarea celor mai diferite căi de mântuire: calea acțiunii (karma marga); calea cunoașterii (jñana marga); calea devoțiunii (bhakti marga). Toate sunt căi de purificare: morală, spirituală și
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
merg pe strada mea. Fiecare din noi are strada vieții și a suferinței sale. Fiecare din noi trebuie deci să-și ia crucea propriei vieți, pe care nimeni nu o cunoaște mai bine decât fiecare pentru sine. Acest lucru presupune acceptarea de sine însăși și a propriei "umbre". Încă de mic am înțeles că fiecare dintre noi trebuie să-și poarte crucea destinată. Mama mea îmi spunea această poveste: cum o persoană nemulțumită se plângea de crucea pe care trebuia să
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
nu trebuie să se întâmple. Respectul reciproc al demnității celuilalt în spirit creștin înseamnă, pentru educatori, o garanție spontană și necondiționată de încredere, bunătate și mai ales de iubire, acea iubire ce nu se lasă indusă în eroare. Pentru copii, acceptarea cu încredere a limitelor impuse de adulți, într-un spirit de cooperare și de mulțumire. Astfel, într-o fază de nesiguranță și dezorientare, ambele fac posibilă o viață autentică și plină de sens. Promisiunea lui Isus " Cine primește pe unul
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
și datorii fundamentale. Consensul de fond trebuie împărtășit de toate grupurile sociale, credincioși și necredincioși, sau de cei ce aparțin diverselor religii, filozofii sau ideologii. Nu se cere numai o politică nouă și o diplomație nouă, dar și convertirea inimilor, acceptarea reciprocă autentică și o nouă etică. Politica, economia și sistemul financiar mondial contribuie în mod substanțial la determinarea destinului nostru regional și național. Puțin câte puțin, începem să conștientizăm că nu mai sunt deloc insule de stabilitate regionale sau naționale
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
la adopție regăsim și în alte sisteme legislative. De exemplu în India, în cele mai vechi texte ale hinduismului, în textele Vedice, mai exact în Regveda se exprimă opoziția față de adopție. Odată cu textele Dharmaśăstra, adopția a primit cel puțin o acceptare socială. Dharmaśăstra cuprindea o serie de restricții și obligații ritualice care trebuiau îndeplinite înainte de a se înfăptui adopția 6. Instituția adopției era impusă de o serie de cerințe culturale și religioase 7. Din punct de vedere religios hindușii acordau o
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de psihologi pe seama lipsei informațiilor despre propriile origini ca rezultat al practicii adopțiilor închise, confidențiale, care limitau accesul părinților biologici, dar și al copiilor adoptați la informație 20. La toate acestea se adaugă și schimbarea mentalității cu privire la actul procreerii și acceptarea socială a femeilor care dădeau naștere unui copil în afara căsătoriei. Iată de ce se conturează o nouă practică în domeniul adopției și anume, adopția deschisă 21. În contrast cu adopția închisă, această nouă formă presupune întâlnirea și adeseori păstrarea legăturii părinților biologici cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
stimă de sine scăzută 142. Pe lângă aceste simptome, adăugăm manifestări sexuale inadecvate vârstei și cadrului social, în special la copiii care au suferit la rândul lor abuz sexual 143. Astfel de simptome fac mai dificilă și mai îndelungată integrarea și acceptarea lor în și de către familia adoptivă 144. Tabelul 2.9 Politica de încurajare a adopției copiilor cu nevoi speciale în diferite țări145 Țări în care politica descurajează adopția copiilor cu nevoi speciale Țări în care se încearcă în prezent o
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sugari și 26 mame biologice studiu longitudinal: 1989-1993 interviul părinților adoptatori și a mamelor biologice observația în interiorul agenției care a intermediat adopțiile s-au definit trei modele atitudinale în funcție de relațiile post-plasament în definirea deschiderii adopției: de respingere a deschiderii, de acceptare a deschiderii și de deplină "îmbrățișare" a deschiderii Brodzinsky, 2006, SUA contribuția relativă a deschiderii structurale a familiei versus deschiderea spre comunicare asupra adaptării copilului adoptat s-au definit două forme de adopție deschisă: deschidere structurală (structural openness), similară cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
considerăm că, o atenție sporită trebuie acordată copiilor cu vârste mai mari, care au trecut prin evenimente traumatizante, pentru a fi ajutați să înțeleagă fiecare pas făcut în demersul de protecție a lor, ajutați să-și depășească traumele in vederea acceptării familiei adoptive și a dezvoltării unor comportamente adaptative în interiorul acesteia. De asemenea oferirea unui bagaj de informații suficiente familiilor înainte de plasament despre backgound-ul copilului și despre posibilele riscuri care ar putea să apară în concordanță cu particularitățile copilului, precum și pregătirea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
-și internalizeze aceste atitudini, să se simtă alienați și să vorbească despre sine ca aparținând unui grup minoritar. Pentru a face față handicapului de rol și sentimentelor de alienare, adoptă unul dintre cele două mecanismele de coping: de conștientizare și acceptare a diferențelor, respectiv de negare și respingere a diferențelor. Autorul teoriei consideră că, cu cât experiența deprivării rezultată din lipsa copiilor determină trăiri negative mai intense, cu atât tendința părinților de a adopta mecanisme de rejectare a diferențelor va căpăta
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
o comunicare deficitară în familie care tinde să întărească convingerea copilului că "a fi altfel" înseamnă "a fi deviant". Lipsa comunicării nu permite explorarea deschisă și onestă a semnificației și rezultatelor adopției, inhibând astfel dezvoltarea unei relații de încredere și acceptare între copilul adoptat și părintele adoptiv. Mecanismele de acceptare a diferențelor servesc la o mai bună comunicare și aceasta la ordine și stabilitate dinamică în familiile adoptive. Membrii familiei își păstrează libertatea de a vorbi liber despre adopție, de a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
convingerea copilului că "a fi altfel" înseamnă "a fi deviant". Lipsa comunicării nu permite explorarea deschisă și onestă a semnificației și rezultatelor adopției, inhibând astfel dezvoltarea unei relații de încredere și acceptare între copilul adoptat și părintele adoptiv. Mecanismele de acceptare a diferențelor servesc la o mai bună comunicare și aceasta la ordine și stabilitate dinamică în familiile adoptive. Membrii familiei își păstrează libertatea de a vorbi liber despre adopție, de a explora sentimentele produse de experiența adopției și de a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
modelul de coping bazat pe rejectarea diferențelor, este comun în rândul părinților care au copii foarte mici, dar descrește în intensitate, odată cu creșterea copiilor. Astfel, părinții cu copii preșcolari și școlari, tind să adopte un stil de coping bazat pe acceptarea diferențelor sau o combinație a celor două forme de coping 235. Indiferent de rezultatele studiilor care au testat sau vor testa teoria lui David Kirk, importanța acesteia nu poate fi negată, rămânând o teorie de referință în domeniul adopției copiilor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pe de o parte atribuirea unei semnificații personale situației stresante (evaluare primară), iar pe de altă parte identificarea opțiunilor de coping (evaluare secundară)238. Evaluarea secundară se exprimă în termenii posibilității de control a situației sau dimpotrivă a resemnării și acceptării situației. Evaluarea este influențată de sistemul de valori, credințe, angajamente, autocontrol, încredere în ceilalți care conferă o semnificație personală situației în cauză, precum și de o serie de factori contextuali: solicitări, constrângeri, resurse. Procesul de evaluare are semnificație adaptativă 239. Odată
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
deschisă despre adopție înțelegerea semnificației adopției confruntarea și gestionarea sentimentelor legate de pierderile suferite explorarea gândurilor și a sentimentelor cu privire la adopție și la abandon confruntarea cu stigmatizarea asociată statusului de copil adoptat comunicarea deschisă cu părinții despre adopție conștientizarea și acceptarea legăturii duble pe care o are cu atât cu familia adoptivă cât și cu cea biologică Familii cu copii adolescenți sprijinirea copiilor de a face față sentimentelor de pierdere cultivarea unei imagini pozitive în raport cu familia biologică comunicarea deschisă despre adopție
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
familiei de a nega sau ignora factorul stresor și alte solicitări considerând/sperând că acesta va dispărea sau se va rezolva de la sine. Eliminarea este un efort activ al familiei de a înlătura sau de a modifica evenimentul/factorul stresor. Acceptarea reprezintă efortul familiei de a încorpora factorul stresor în structura și modelul de interacțiune propriu. Această variabilă va fi abordată în analiza calitativă. Cele trei mecanisme de coping pot fi manifeste la nivel cognitiv, emoțional și/sau comportamental. Adaptarea a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în situații în care copilului este supărat. Această dificultate de consolare, după cum putem constata în tabelul 5.1 a dispărut până în momentul studiului, ceea ce poate fi un semn pozitiv al dezvoltării relației de încredere și atașament față de adoptator / adoptatori și acceptarea afecțiunii din parte acestora. Tulburările senzoriale, definite prin probleme de văz și auz sunt rare și s-au manifestat la 2,2% dintre copii și au fost asociate. Tulburările de auz s-au rezolvat până în momentul studiului, rămânând cele de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Conduita adaptativă a mamelor adoptatoare a fost definită prin doua dimensiuni: relaționarea mamei cu copilul, respectiv cu partenerul marital. Relația mamei cu copilul adoptat cuprinde implicarea mamei și suportul pe care-l oferă copilului în activitățile pe care le desfășoară, acceptarea copilului, relația afectivă și abilitatea de a înțelege și de a răspunde nevoilor copilului. Relația mamei cu partenerul marital post-adopție a fost definită printr-o singură variabilă care o și denumește. Analizând indicatorii descriptivi din tabelul 5.16 putem afirma
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
3.67 .477 2 4 Îmi petrec mult timp cu copilul 3.66 .709 2 4 Îl implicăm în activitățile de familie 3.08 .818 1 4 Îl încurajez când are activități dificile de îndeplinit 3.60 .462 1 4 Acceptare 7,17 1.046 4 8 Îl apreciez foarte mult pentru felul lui de a fi 3.74 .492 2 4 Am încredere in el 3.44 .700 1 4 Relația afectivă 3.84 .424 2 4 Abilitatea de a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
maternitate/pediatrie după naștere nu se asociază semnificativ nici pozitiv, nici negativ cu variabilele care definesc relația mamei cu copilul, respectiv cu partenerul marital. Tabelul 5.17 Relația mamei cu copilul adoptat și partenerul marital asocierea variabilelor 342 Relația afectivă Acceptare Abilitatea de a înțelege și de a răspunde nevoilor copilului Implicare activă și suport Relația părinților post adopție Caracteristici socio-demografice ale adoptatorilor Nivel educațional al mamei adoptive ,118 ,103 ,190 -,134 -,067 Nivel profesional al mamei adoptive ,267 -,074 ,053
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
afective dintre mama adoptivă și copilul adoptat o are prezența resurselor informaționale, mai exact suficiența informațiilor primite anterior adopției (β = 0,554), confirmarea expectanțelor părinților adoptatori (β = 0,320) și conduita pozitivă a copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,200). Acceptarea copilului, definită prin încredere și apreciere, adoptat de către mama adoptivă este influențată puternic negativ de prezența tulburărilor de comportament la copilul adoptat (β = -0,874), și într-o măsură mai mică de tulburările emoționale (β = -0,243), respectiv de nevoia
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptarea de măsuri medicale pentru tratarea infertilității. Niciuna dintre respondente nu a solicitat sprijin de specialitate pentru depășirea acestei situații. În termenii mecanismelor de coping adoptate constatăm o trecere de la mecanismele centrate pe eliminarea și rezolvarea problemei, la mecanisme de acceptare a problemei și rezolvare a ei pe plan cognitiv și emoțional. Decizia de a adopta. Adopția unui copil nu este o alegere ușoară. De altfel, majoritatea adoptatorilor au amânat această decizie o lungă perioadă de timp, cuprinsă între 2 și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
i-au descurajat motivele invocate fiind: problemele medicale și psihologice ale copiilor adoptați (trei cazuri din zece), lipsa legăturilor de sânge (două cazuri), riscul de a fi părăsiți (două cazuri). În esență mecanismele de coping adoptate au fost cele de acceptare a riscurilor și de asumare a lor. Principalele resurse sunt cele individuale și ale cuplului și rezultă din motivația de a avea un copil. Resursele sociale, în special suportul din partea apropiaților (în special familie extinsă și prieteni) au fost importante
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
perioade scurte, prin telefon, poștă sau e-mail. Pentru toți copiii adoptați după vârsta de 6 luni, mamele au recunoscut dificultățile de relaționare care s-au întins, în funcție de situație de la câteva săptămâni la câteva luni. Ca și mecanisme de adaptare, constatăm acceptarea cognitiv-emoțională a situației, dar și o serie de mecanisme de rezolvare și eliminare a factorilor de stres. În general mamele susțin că au fost pregătite, de obicei de asistenții sociali, să ofere multă afecțiune copilului și să aibă răbdare în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]