7,862 matches
-
bună pe care mi-ai oferit o, dar nu pot lăsa toate ale mele, aici aș fi străin, sunt motivații puternice dar parcă nu suficiente. A privit-o În ochi și a observat cum genele tremurau afectuos și cum În adâncul lor se putea citi ... iubire. Era incredibil, Ștefan cunoștea astfel de priviri și le Înțelegea rostul! Motivație? Atât pot să-ți mai ofer: Pe mine și tot ceea ce eu posed... Oare chiar nu vezi că fără voia mea m-am
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
ce au făcut și de ce. Mademoiselle Mangeot se află acum într-o stare în care orice femeie ar putea face un pas greșit. Toate stările emoționale au ceva în comun. Oamenii își dau seama de suferința care sălășluiește totdeauna în adâncul dorințelor trupești, dar nu își dau seama în egală măsură de dorințele care însoțesc suferința. Sper, Monsieur, că nu intenționați să profitați de această stare. Se auzi bătând clopotul la bisericuța cea urâtă. Era ora șase și jumătate, ora la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
Spune-i lui moș Pâcu tot ce te doare. Tot ce ai pe suflet. Așa, ca în fața popii. Mitruță și-a mutat greutatea trupului de pe un picior pe altul, frecându-și mâinile disperat. In cele din urmă, a răsuflat o dată adânc și a pornit să vorbească, privindu-l pe Pâcu în ochi: De fapt...eu mergeam la moș Dumitru, să-i spun...să-l întreb...să aflu dacă îl primește la cărăușie pe Petrea, că... Că ce, Mitruță? Că eu...eu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
care friza patologicul: „... era atât de nervoasă, m-a luat de gât și mi-a dat un șut În fund... Încât am parașutat 2 metri din cameră... m-a bătut cu făcălețul, de mi-a curs sânge din nas...”. În adâncul ființei sale Își dorea să aibă o relație de prietenie cu mama sa, o relație firească În care aceasta să o sprijine și să-i arate mai multă afecțiune, nu să o „călească” pentru viață descurajând-o constant În tot
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
de la prima cărămidă de iarbă așezată la fundația grădinii suspendate a dragostei tale, de la cel dintâi trifoi cu patru foi cultivat, de la puiul de vultur harpagornis originar, hrănit cu semințe de petunie magică, apărut nu se știe de unde, probabil din adâncurile în degradă ale lacului tău secret. onestitatea ta față de toate ființele tandre, cu suflet mare, te protejează și îți aduce noroc, să poți finisa cuibușorul tău înfățat, în care îl aștepți cu sufletul la gură pe prințul tău multiubit, cutezătorul
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
smeri. nouă în al cincilea loc: privește la viața ta cum te-ai uita într-o prăpastie fără fund. privește la viața ta cum ai călători, pe spatele delfinului-ogar, în groapa marianelor. va fi întuneric, învață să vezi în întunericul adâncului. rugăciunea inimii tale, repetată de trei ori, va aduce în jur peștii luminoși, cu fețe urâte. nu te speria de fețele lor urâte, tu spune doar rugăciunea inimii tale și privește, cu mult curaj, în adâncimea întunecoasă a inimii tale
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
tu știi bine calea ta, trebuie să înaintezi fără preget, pentru a fi punctual la întâlnirea cu suflețelul tău drag, nu te poți odihni decât după ce închei fiecare etapă din acest puzzle, gâștele sălbatice moffitti, cu capul negru, plonjează către adâncul bălților să își hrănească puii, lacurile sunt locuri bune de odihnă și hrană pentru ele, dar pentru tine nu, în rest, tu și gâștele sălbatice moffitti semănați din mai multe puncte de vedere. progres treptat șase în al doilea loc
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
copile? Îi fi fiind bolnav! S-aducem babe să-ți descânte și meșteri nălbari să-ți ieie sânge. IERONIM: Nu de babe și de nălbari am trebuință, mamă; am nevoie de ochii aceia care m-au privit, în vis, până-n adâncul sufletului. Două stele întârziate și palide de-atâta așteptare. Trebuie să-i găsesc, chiar dacă dragostea asta va chema asupra mea moartea. MAMA: N-o va chema, căci ție ți-a fost menită tinerețea fără bătrânețe și viața fără de moarte. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
să smulg eu puieții de baobab. Acum am înțeles că eu sunt răspunzător de floarea mea! OMUL: Ai să-mi arăți drumul spre fântână? MICUL PRINȚ: Uite, înțelegi, și pustiul e frumos, fiindcă, undeva, se ascunde o fântână. Pustiul, în adâncul inimii lui, închidea o taină. Cineva i-a descoperit-o și ea s-a transformat în fântână. Asta a înfrumusețat pustiul. Trebuie să știi să cauți, dincolo de toate, lucrul cel mai prețios, care altfel rămâne nevăzut. Așa spunea vulpea. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
își alungase cu violență partenerul. Și adăugă: Eu voi fi fericită! Nu-și mai putu stăpâni pornirile. Dorințele ei o luaseră la galop ca niște cai sălbatici în stepe. L-a înlănțuit, l-a dus în talazurile ei venite din adâncurile unei chemări deja exprimate, voind să-și vindece rana. Se dărui total. Erau în această dezlănțuire accese halucinante, vecine cu nebunia. În acele momente, Simona avea ceva din atributele unei fiare atroce. Dacă n-ar fi reușit să-și satisfacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
pas, tot mai lugubră și mai neprimitoare. Asta îi fu prilej de neplăcere adâncă, pentru că, în drumul său, văzu și un nenorocit care tocmai era în puterea unei crize de delir spasmodic, dar întoarse imediat capul și grăbi pasul. În adâncul firii sale, el era chiar o persoană cu adevărat sensibilă și plină de delicatețe și, de aceea, la vederea bolnavului, își luă repede privirea de la el, întocmai așa cum nu te poți uita la soare fără să nu te doară... În
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
cel aflat în permanente și în chinuitoare tulburări interioare, în totală tristețe și în deznădejde grea, așa un mediu este cel mai potrivit mijloc de îndreptare, pentru a te vindeca pe deplin de ele și a ajunge la liniștea din adâncuri... Este cumva curios că, pentru astfel de furtuni sufletești, nu s-a născocit până acum și vreun tratament medical alopat, care să se prescrie. Ar fi fost, într-adevăr, nostim! Amărăciunea este întocmai ca durerea de măsea, care, deși provine
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
mă-nfierbântă cât de cât. Bucuria este un leac universal; ea te vindecă de orice fel de suferință. Îți pătrunde năvalnic în inimă și te aruncă pe loc în înaltul diafan al cerului, doar ca să te afunde, mai apoi, în adâncul tenebros al pământului, iar apoi, prin vârtejuri repezi, din nou în înălțimi nesperate. Ah, ce poate fi mai bine și mai mulțumitor pentru bunăstarea sufletului?! Sentimentele de acest fel nu le poți trăi decât cu strigăte și numai în voluptatea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
pașii delicați ai toamnei apropiindu-se? Renunțarea la podoaba verde se face cu o regală resemnare... Mă simt legat de toamnă, ca și cum, doar pentru mine așterne covoare de frunze, de flori, de... Ascultam cu respirația tăiată acele gânduri izvorâte din adâncul trăirilor ce se lăsau greu „mărturisite” și, dintr-o dată, am avut revelația faptului... că amândoi suntem jumătățile unui Întreg ce-a „rodit” la sânul aceleași toamne generoase, un adevărat izvor de iubire... „Scuză-mă!” M-am lăsat furat de miracolul
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
a făcut loc prin mulțime și am ajuns la ieșire. Oh! Am răsuflat ușurată! Credeam că nu mai scap din vâltoarea ce mă cuprinsese, vâltoare care mă ademenea asemenea unui ochi de apă viclean care vrea să te ducă În adâncuri. Acasă ne aștepta o supă de cocoș cu găluște. La desert am avut plăcintă cu brânză ( pască poloneză) pe care o făcusem cu o zi Înainte. Fructele (smochine, kivi, struguri), ciocolata nu lipseau de pe masă. Seara, Înainte de culcare, am băut
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
sub semnele neaugure - Panta rei! ( Prof.Vasile Popovici) Antologia este ca o “mică familie” care-și consumă existența, arzând la aceeași flacără a creației. Pentru a ajunge la creație e nevoie de ardere, sfâșiere interioară, de zbucium sufletesc. Doar astfel, adâncurile necunoscute vor fi puse În mișcare, vor fi luminate de cuget și lava cuvintelor se va revărsa pe țărmurile “poemelor nescrise”. Antologia a strâns laolaltă poeți de o mare diversitate de exprimare, o mare varietate de stiluri, de temperamente, elemente
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
stilistice ce incită cititorul. Veți găsi o poezie blândă, cu simțul armoniei, esteticului, echilibrului, metafore deosebite ce conferă cuvintelor putere de sugestie și măreție. Vin și completez: „Sufletul ascunde un filon de aur. Numai cei care știu a săpa În adânc ... pot aduce la lumină esența gândului. “Flacăra cunoașterii bântuie conștiința poetului - neîmpăcat cu senzația „de vid metafizic” acesta Încercându-și aripile și zborul În „necunoscut”... În imaterial și ilimitat. Purtând amprenta fragilității lucrurilor, eul lăuntric pornește În căutarea certitudinii propriei
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Acesta (poetul) trăiește cu speranța regăsirii esențelor, regăsirii drumului spre forma cea mai Înaltă a “nefăcutului”... spre forma “angelică”. Festivitatea de absolvire... Am Închis ușa după mine și tumultul lumii exterioare a dispărut. Dar cine putea opri furtuna iscată În adâncul sufletului.?! Nimeni... În jurul prânzului, cu o zi Înainte de eveniment, primesc un telefon de la prof. V ( prietena mea), care mă anunța că va trece Maria ( una din elevele clasei a XII-a), pe la mine, pentru a-mi lăsa o floare. „Am
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
În abordarea și subordonarea tehnicilor lirice, firul roșu al Întregii creații. Aspectul prozaistic este o escamotare a Încărcăturii emoționale și o noutate comunicativă.” Sunt receptivă la tot ce Înseamnă esențializare poetică și modalitate a exprimării artistice; un spirit iscoditor al adâncurilor - al prăpăstiilor sufletești, mereu În căutare de noi Înțelesuri. Romanul „Viața furată”, aflat În lucru, este, alături de poezie, creația mea de căpătâi. Un roman În care viața Își strigă toate bucuriile, durerile, personajele făcând cunoștință cu fața necruțătoare a destinului
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
cum acesta trecu fără să fie observat, decizia de a nu mai aștepta altul, cei doi euro pregătiți ...și la urmă cerșetorul... Se întrebă în sine dacă cineva le gândise special pe toate sau era doar o simplă coincidență. În adâncul sufletului, se simțea mulțumită. N-o mai încerca nicio părere de rău pentru timpul ce-l pierduse. Cum crezi, dacă n-ai văzut? Se numea Ana. Lucra de mulți ani bibliotecară la școala din satul vecin. Era blândă și bună
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
dorință mare se născuse în sufletul meu de a încerca să spun măcar pe cele ce le știam. Mă uitasem la ceas, era ora 22.00. Privirea mea se îndreptă câtre icoana din ungher (aveam icoană de la părinți) și din adâncul sufletului meu am rostit aceste cuvinte: - Doamne, trezește-mă și pe mine la miezul nopții să fac rugăciune! M-am culcat și adormisem imediat. Într-un moment dat, aud cum soțul care stătea la ușa camerei îmi strigă: - Nadejda, scoală
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
fi fost această doamnă și cum am putut să-i descriu atât de ușor, unei necunoscute, toată situația mea? Și ea s-a comportat cu mine, de parcă mă cunoaște de toată viața... Tatiana se gândi la cuvintele doamnei și, în adâncul sufletului, recunoscu că aceasta avea dreptate, dar, niciodată nu-i trecuse prin cap că acest lucru ar putea fi motivul din cauza căruia nu-i mergea. Seara, îi povesti lui Iurie întâmplarea cu doamna necunoscută și se gândi mult la cuvintele
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
urmează, în ce an este, toți studenții îl consideră lider absolut, autoritate științifică ultimă. Nimeni nu îndrăznește să-i pună la îndoială teoriile, dar nimeni nu le poate verifica. E dur cu femeile. Aide nu suportă bărbații orgolioși, deși în adâncul sufletului îi plac, dacă orgoliul acestora este îndreptățit. Aerul lui de lider a dat-o gata. După ce ajuns în patul lui a aflat că nu are slujbă, că a fost exmatriculat în anul trei de la Politehnică. Se simțea prinsă ca
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
și se așeză pe o bordură cu capul între mâini plângând înăbușit, în apropierea casei în care avea să locuiască ani și ani. Lacrimile nu se arătară toate pe obrajii săi înfierbântați, pentru că multe din acestea își făcură făgaș spre adâncul sufletului său îndurerat în hăurile căruia părea a se fi răsturnat o lume întreagă. * Așa îl găsi Alex când se întoarse de la tabăra rromilor, unde mersese pentru a încerca să împace lucrurile cu oamenii șatrei și pentru a ajunge cu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
pentru că ea nu cunoaște nici un fel de obstacole. Vișinel o ținea pe Voica strâns, aproape de el, de teamă să nu i-o fure noaptea. Orașul, care li se păruse nu demult foarte aproape, fugise departe, șatra se scufundase undeva în adâncuri. Numai ei doi planau deasupra unei lunci pline de ierburi, de tufișuri și flori nemuritoare ce îmbătau împrejurimile cu mirosurile lor tari. În afară de ei, lumea nu mai exista. Aveau impresie că se aflau în paradis. Vișinel o luă în brațe
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]