4,644 matches
-
de la începutul anilor '60 a făcut să scadă proporția de muncitori. Aceasta scade de la 40% în 1965, pentru a crește la 58% în 1972 și 72% în 1977. Care sînt rațiunile și care este proiectul care motivează acest flux de adeziuni? Mai întîi, populația este conștientă de ireversibilitatea comunismului : regimul este atît de consolidat încît și-a putut permite să amnistieze în 1963 și 1964. Pe de altă parte, Ceaușescu are inteligența, girînd continuitatea esențială a programului revoluționar, de a prezenta
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
politic fondat pe această convingere relevă deci o credință și o propagandă. Conducătorii asociază venerația pentru știință cu un profund dispreț pentru bază, cînd este vorba de educație prin constrîngere, în condițiile în care căile rațiunii sînt prea anevoioase. Această adeziune este o constantă a caracterului conducerii politice de la Dej la Ceaușescu și continuă și după căderea acestuia din urmă. Publicînd în 1989 o lucrare consacrată nașterii și devenirii cunoașterii, generalul Culda declară într-o notă liminară datată 1986: "Nu numai
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lui Goma, fie să se prezinte la domiciliul său pentru a-și arăta solidaritatea, sînt arestați. Scriitorul este hărțuit: Securitatea îi trimite, pentru a-1 determina să se supună, foști deținuți recuperați. Anii 1977-1979 reprezintă un timp de urmăriri pentru adeziunea la Goma, pentru cereri de emigrare, pentru propagandă împotriva statului, pentru tentativă de trecere ilegală a frontierei, pentru propagandă religioasă... Una din metodele de represiune este internarea în aziluri psihiatrice, considerată ca un procedeu de "reeducare politică". Rapoartele Amnesty International
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
patriotism de autolegitimare la imperativele puterii. Renunțînd la spiritul critic, ei vor intra în Academie. Ruptura din anii '70 dintre mediile disidenței care sînt stimate în Vest și elitele compromisului intern care sînt disprețuite antrenează o supralicitare a comportamentelor de adeziune: jumătățile de măsură sînt imposibile. Propaganda din interior se amplifică împotriva atacurilor din afară. Puterea jubilează în mod perfid: moștenitorii patrioți își regăsesc statutul de elite, noii veniți au reușit să obțină înstrăinarea unei părți a moștenitorilor: această întîlnire se
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
întreg viitorul. Nimic nu mai putea să se întîmple: totul fusese deja reperat și codificat într-o lectură științifică, popularizantă, naționalistă. Naționalismul ceaușiștilor reprezintă o ideologie militantă de parveniți. Acești parveniți nu s-au putut desprinde de trecut. În afară de aceasta, adeziunea populară la acest discurs de valorizare conține ambiguitatea unei nevoi de încredere care caută însemne familiare: opinia publică îl poate urma pe Ceaușescu atunci cînd el celebrează independența de la 1877 sau Dacia. Dar nu-1 va urma cînd va pretinde să
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care Ceaușescu o voia modernă este împietrită prin lipsa de reflecție asupra modernității. Desigur, nevoia de a se păzi de loviturile unei propagande care devoră cultura, nevoia de a găsi un loc care să nu fie exilul spre care conducea adeziunea la valorile politice liberale și democratice, a fost aceea care a îndemnat pe unii intelectuali spre o retragere filosofică lîngă unul din maeștrii gîndirii, filosoful Constantin Noica. Era obligatoriu să se pătrundă pe o cale contrarie unui discurs ideologic care
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
neputința oamenilor de a schimba lumea. Filosoful frămîntat de reflecția asupra filosofici grecești, C. Noica, vine din grupul de intelectuali apropiați de Nae lonescu. Născut în 1909, el s-a format în Franța și Germania, între anii 1931 și 1940. Adeziunile lui ideologice, trecerea lui rapidă în rîndurile Legiunii, 1-au costat reținerea în domiciliu forțat pînă în 1964. După eliberare, Noica lucrează la Centrul de Studii Logice din București, de unde se retrage în 1974 în apropiere de Sibiu, la Păltiniș
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Ceaușescu în privința victoriei socialismului includ demobilizarea Vestului, considerată de el ca un bun cîștigat? În fine, trebuie presupus că divizările echipelor conducătoare românești sînt de așa manieră încît unele sînt gorbaciovene prin tactica de așteptare, iar altele printr-o adevărată adeziune la o schimbare de concepție în raporturile internaționale? Starea informațiilor disponibile, atît dinspre partea sovietică, cît și dinspre partea română, nu permite un răspuns. Anii gorbaciovieni ai României reprezintă un timp de iarnă, de tăcere, însă ei cuprind zvonuri, reflecții
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Elitele luminate simt că sfîrșitul unui regim denunțat în Vest și în dezacord cu elanurile de restructurare după modelul sovietic este aproape. Aceste elite sînt deschise la perestroika iar în golurile problematicii sovietice se strecoară perspective confuze și timide de adeziune la liberalismul occidental: problema îndemnului la muncă, a concurenței și competiției este pusă în mod deschis. O parte a elitelor românești cred cu pasiune în evoluția reformistă a comunismului unguresc. Or, Ceaușescu sfidează Vestul și disprețuiește Ungaria. Pentru observatorii străini
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
alte locuințe a 40.000 de persoane. Unele mărturii arhitecturale ale trecutului, ca Mănăstirea Văcărești, din sec. al XVIII-lea, au dispărut. Sfidarea lui Ceaușescu este nutrită de socialismul uniformizant și de expresia totalitară a romanității. Pactul patriotic care reunea adeziunile populare în 1968 este sfărîmat: romanitatea promovată nu mai încîntă deloc pe patrioții români decepționați și agresează minoritățile naționale răzvrătite în numele unui drept care izvorăște și din dreptul istoric și din drepturile omului. Reprezentantul minorității se protejează față de regimul ceaușist și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fost una din greșelile lui Ceaușescu, că a subestimat puterea de atracție occidentală asupra identității românești. Integrarea în Vest a fost sancționată în octombrie 1993 prin intrarea României în Consiliul Europei. Această voință s-a tradus, în ianuarie 1994, prin adeziunea la Parteneriatul pentru Pace, de la care Bucureștiul așteaptă garanții de securitate și reveniri economice pe planul civil și militar. Noțiunea de integrare implică voința de a fi recunoscut ca parte întreagă: aderarea nu este un mimetism, iar Biserica Ortodoxă, alăturată
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dar de-a substitui cantitatea prin calitatea aderenților săi ni se pare zadarnică, căci partidul de care dispune e dominat cu totul în cestiuni de principiu, e adevărat, îl dominează însă cu totul când e vorba de foloasele materiale ale adeziunii lor. [ 15 martie 1880] {EminescuOpXI 79} ["ACUM DOUĂ SĂPTĂMÎNI... "] Acum două săptămâni "Monitorul" ne-au anunțat plecarea d-lui I. Brătianu în străinătate iar noi ne-am grăbit a înregistra acest fapt; astăzi, aflând că d. Brătianu se-ntoarce duminecă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
României în alianța austro-germană"; numai clar nu vedea nici unul din acele jurnale dacă această "intrare în alianță" o dorește România mai mult sau o doresc cele două împărății. Ba ziceau că d. Brătianu a sosit la Viena ca să-și ofere "adeziunea la alianță", ba, ziceau alții, ministrul președinte ar fi fost provocat de a-și pune condițiile. D. Brătianu, mai zicea o versiune, nici n-a gândit la adecă să facă pe România de a intra în alianța celor doi împărați
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
scrie din Berlin că d. Brătianu ar fi plecat din capitala Imperiului german foarte mulțumit cu succesul călătoriei sale. A izbutit să asigure Principalului României bunăvoința Germaniei în gradul de care se bucură deja de mult din partea Austro-Ungariei. Despre o adeziune formală a României la alianța austro-germană nu poate fi vorba, de vreme ce nu există în același grad identitatea de interese cari există între cele două mari state din mijlocul Europei; însă Brătianu a câștigat totuși în Berlin convingerea că în viitor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu "activitate", cum era prezentată trepădușilor activiști de către mama pictorului, fostă boieroaică, speriată, alături de fiul mult dotat, de insolenta presiune propagandistică. Mapă cu exerciții cam pe aceeași temă: fabrica de frînghii din vecinătate. Acestea toate aici, în zona blajină spre deosebire de adeziunile strident colorate ale unor bucureșteni vorbăreți și oricînd disponibili aveau aerul unor șolticării humuleștene, unor mici coțcării care să păcălească vigilența comisarilor poporului. Într-o cu totul altă culoare se așeza, acum cîteva după-amiezi, în preajma unor pubele, întrebarea cvasiidentică formulată
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
trecut erau Cațavenci. Ei s-au rafinat trecînd prin școala culturală a Junimii, adică a conservatorilor. Liberalii sînt creatorii statului și societății românești moderne... Dacă l-aș întîlni pe Cațavencu pe stradă, i-aș zice: "Omagiile mele, stimabile domn!"." Așa adeziune, da. Cioran, în blițul Monicăi Lovinescu. Serată pariziană simandicoasă, cu un Cioran exasperat de elogiile inepte ce i se aduc de către un fan surescitat, "artist" proaspăt fugit din țară și punîndu-l, la un moment dat, pe fotograful cu care venise
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în România. Scoasă pentru enorm de multă vreme de pe traseul ei organic, de regat armonios și blestemată să-și urmeze destinul republican, impus de ruși și de slugile lor dejiste, ceaușiste și... nomina odiosa. Ce dezordine! Lesne explicabilă, dacă prin adeziunea ignară a populației urmașii în linie dreaptă ai celor sus pomeniți se simt ca peștii în apa lor. Cu nostalgia dezordinii planificate, în care, la adăpostul patern al liderilor neocomuniști de azi, pescuitorii în aceeași apă smîrcoasă prosperă gras, cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ai noștri bine intoxicați jumătate de secol comunist în strategia globală a momentului! Ce rol pot avea, nu-i așa, masele în făurirea istoriei! E de observat, pe cît posibil psihanalitic, rafinamentul declarațiilor prezidențial-guvernamentale în context acut. Mai întîi, prima adeziune, netă și necondiționată, la valorile occidentale, la NATO, făcută extrem de mediatizat, dacă se poate în capitală, apoi a doua, imediat, undeva, într-o comună, în mijlocul maselor, cu nuanțările de rigoare (un posibil paralelism: în tensiunea momentului, un Arafat merge, declarativ
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
roșie (DEX: petliță, s.f., din rus.). Dacă vrei să-i afli tîlcul duplicitar, închide televizorul și ieși în Hală: vei descoperi acolo cum se face cu ochiul. Nu polifonia prezidențial-primministerială, cu difuzoare către un Occident agresat, dar ritos asigurat de adeziuni... de facto, ci bolboroseala resentimentară a tarabagiilor și clienților lor împotriva lumii civilizate. Partidul. Masa votantă. Căreia i se adresează, pe șest, ocheada pineală (DEX: pe șest, loc. adv., din rus.). Și Cioran, dar în cu totul alt registru, a practicat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
imediat ștafeta de culoare kremlină și s-o șlefuiască, s-o ajusteze cu ereditară abilitate prezentului. Vă mai aduceți aminte: Nu mai da din mîini! Degeaba: orice ieșire în decor a providențialului cu inevitabila dare din mîini găsește și azi adeziunea umezită a aceleiași maglavite mulțimi, cea care-i cerea, acum treisprezece ani, să nu mai dea din mîini. O speranță: e sigur că datul din mîini va rămîne la garderoba clubului vest-european de elită, în care probabil vom intra. Da
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care a rezultat din cea traumatizată de forțele de opresiune dirijate de Moscova, cu abnegația abjectelor echipe autohtone. Așa că normalitate se arată a fi: și invitarea dubiosului galonat la clarificarea unei recente istorii nebuloase prin, evident, învăluirea adevărului, și paradoxala adeziune prin deocheatele sondaje la structurile euroatlantice a unei populații manevrate de forțele criptocomuniste, și suportarea, de către aceeași populație, a sărăciei, fără conștiința vinovăției proprii, tocmai prin oarba adeziune, și nătînga neputință în fața corupției generalizare, întreținută programat de formațiunea mafiotă la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la clarificarea unei recente istorii nebuloase prin, evident, învăluirea adevărului, și paradoxala adeziune prin deocheatele sondaje la structurile euroatlantice a unei populații manevrate de forțele criptocomuniste, și suportarea, de către aceeași populație, a sărăciei, fără conștiința vinovăției proprii, tocmai prin oarba adeziune, și nătînga neputință în fața corupției generalizare, întreținută programat de formațiunea mafiotă la putere, care știe că oricum are asigurat scontatul sprijin electoral, și actuala mascaradă a "incompatibilităților" ca spectacol fumigen în ochii obștii docile, și... și... mai ales interminabilele mandate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
reducere a consumului de energie termică și electrică, de economie a combustibilului, dar și dificultățile de aprovizionare cu alimente și bunuri de strictă necesitate încep să-și facă simțite efectele asupra moralului ofițerilor de securitate și, implicit, asupra gradului de adeziune la imperativele politice clamate de către regim. De exemplu, celebrele îndemnuri din anii ’80, adresate întregii populații a României, de a consuma pește oceanic cu orice ocazie, nu au ocolit structurile Ministerului de Interne. Potrivit unui „Program de măsuri privind consumarea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
legăturile cu masele largi - aceasta constituind garanția îndeplinirii în bune condiții a sarcinilor încredințate de partid. Țin să subliniez, tovarăși, că în aceste zile, în împrejurările internaționale grele determinate de recentele evenimente pe care le cunoașteți, s-a manifestat puternic adeziunea și sprijinul pe care întregul popor român îl dă politicii partidului nostru îndreptate spre dezvoltarea construcției socialiste, spre crearea condițiile pentru normalizarea și îmbunătățirea relațiilor dintre țările socialiste, dintre partidele comuniste și muncitorești, spre întărirea unității tuturor forțelor antiimperialiste - garanția
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
semnificației proiectului de Program, proiectului de Directive și Tezelor C.C. pentru Congresul al XI-lea al Partidului Comunist Român. Delegații și invitații, dezbătând cu responsabilitate și maturitate politică aceste documente de o inestimabilă valoare teoretică și practică își exprimă deplina adeziune față de prevederile lor, față de întreaga politică marxist-leninistă a partidului. Conferința subliniază cu profundă satisfacție contribuția hotărâtoare adusă la elaborarea și fundamentarea liniei generale a politicii interne și externe a partidului și statului nostru de către tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU - eminent patriot și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]