1,709 matches
-
comportamentele nonverbale, în funcție de sex: zâmbetul și modul de a privi 140. Hall și Halberstadt (1986) au ajuns la concluzia că diferența de gen în legătură cu zâmbetul și privirea cunoaște un regres la vârsta adolescenței, diminuându-se semnificativ la vârste mai înaintate. Adolescentele zâmbesc și au un contact vizual mai prelungit decât adolescenții. Exline (1963) a constatat că privirea stăruitoare este direct influențată de gradul de afiliere a persoanei față de cel (cea) către care privește, fapt valabil în situațiile noncompetitive 141. Dar durată
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
de către comunitățile locale. Un exemplu este Social Health Index, elaborat în 1989 la Edmonton, Canada. El cuprinde 15 indicatori, pentru care există date începând cu 1980: speranța de viață, morți premature, copii cu greutate redusă la naștere; rata sarcinilor la adolescente, rata sinuciderilor, apeluri pentru sprijin în caz de crize (violență familială, agresiuni sexuale, abuzuri asupra copiilor etc.), incidența bolilor cu transmitere sexuală, cazuri procesate de ajutor social pentru copii, numărul de ajutoare în hrană distribuite, procentajul familiilor care trăiesc sub
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Eliberare a Femeilor. M-a asigurat că știa exact ce trebuie să le spună. Și a și făcut-o. De fapt, ceea ce a zis a contribuit mult la hotărîrea mea de a divorța de el, Înainte ca fetele să devină adolescente În toată regula. În discuția lor, le-a spus pe un ton calm și ferm că „Dacă rămîneți Însărcinate, nu mai aveți ce căuta acasă.” Și cu asta, basta. Totuși, cînd a venit rîndul meu, nici eu n-am creat
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
că puține femei din Vest prezintă cu adevărat un deficit de estrogen. Mai exact, la menopauză ele ar trebui să prezinte deficit de progesteron. CÎnd simptoame cum ar fi sîni dureroși, creșteri În greutate, umflare, schimbări de dispoziție apar la adolescente ele sînt atribuite creșterilor de estrogen; cînd aceste simptoame apar la femei ce sînt În tranziția către menopauză ele sînt atribuite „deficitului de estrogen”. Conform lui Lee, decît a vorbi de deficiența de estrogen ar trebui să vorbim mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
precizare necesară. Într-adevăr, e de-ajuns ca scena să fie încărcată de afecte negative pentru ca dispozitivul pornografic să meargă în gol. Asta se întâmplă, de pildă, în romanul lui C. Breillat, care povestește un fel de anti-inițiere a unei adolescente: în ciuda experiențelor sexuale, ea nu accede la dorință. Ultimele cuvinte din carte sunt semnificative în această privință: "Nimic nu mă interesează. Absolut nimic" (p. 247). Anumite secvențe ar putea fi pornografice dacă afectele ar fi fost euforice. "Maurice s-a
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
El, crezându-se nevăzut de nimeni, cu spatele drept și sprijinit de scaun, își ținea mădularul viril în mâna dreaptă [...]". pp. 59-60. E de presupus că, într-un asemenea text, cititorul va obține plăcere nu atât din afectele exprimate de adolescentă, care sunt inexistente, cât din caracterul tendențios al situației de voyeurism: o tânără inocentă (în epocă, o fată de unsprezece ani nu mai este chiar o copilă) care privește un bărbat masturbându-se. În orice caz, chiar dacă nu există o situație
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
hărțile oficiale”. Motivația afectivă acționează ca un factor coagulant al nucleelor narative din povestirile despre deportări, refugiu, domiciliu forțat, obsesia claustrării, dar și a spațiilor libere, toate văzute în Copilăria mea pe-un ambalaj de ciocolată (1984) prin ochii unei adolescente, după cum același liant acționează și în romanul Siberia dus-întors, 73 de ruble (1991), unde țesătura epică este circumscrisă mereu amintirii, experienței trăite. Astfel, se înfățișează cititorului o Siberie parcă ireală, suspendată în timp și spațiu, oferind un spectacol terifiant, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289713_a_291042]
-
a nu se cantona în selectarea eroilor din medii „sănătoase” (iar dacă nu-i evită, în schimb îi prezintă verosimil și nuanțat); eroina principală este Vica, fiică a unui arhitect ale cărui tribulații adultere zguduie iremediabil micul univers domestic al adolescentei. Pline de candoare sunt momentele descoperirii neștiutelor spaime ale dragostei dintre eroină și Nunu, copilandrul timid cu accese bruște de vitejie (fuge, pe urmele Vicăi, din tabăra școlară pe care aceasta o părăsise în ascuns, de frica unei meritate pedepse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285386_a_286715]
-
a copilului, menite să ajute femeile integrate în producție. A susținut în paralel că orice formă de uniune între sexe trebuie acceptată de societate, ca de exemplu căsătoria între trei sau patru persoane 31. S-a implicat și în cauza adolescentelor care deveneau mame fără să fie măritate și care erau respinse de societatea tradițională. Pornind de la ideea că ideologia proletară intervine și în raporturile dintre sexe, pentru că postuleză egalitatea tuturor persoanelor, ea era de părere că în momentul în care
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
evitat să se întoarcă deoarece, spune ea, nu știe dacă ar fi putut evita „să-l ia la bătaie”, cu o dorință ascunsă de „ucigaș”; - în al treilea rând, problematica activitate/pasivitate pare a fi cu totul deosebită la această adolescentă, trimițând spre cele două cupluri conflictuale agresivitate-supunere și masculinitate-feminitate. Ea s-a simțit multă vreme mai degrabă băiat decât fată, cu deosebire în toată perioada de latență când se juca cu verii săi. Ea are un comportament ușor „teatral” dar
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
echilibrului copiilor lor, adică verișorii Sylviei, cei cu care îi plăcea să se joace pe când era „băiatul ratat” al micului grup. Ca urmare a acestor amintiri, starea de conflict dintre mamă și fiică s-a atenuat considerabil. În concluzie, această adolescentă de 16 ani prezintă următoarele probleme puternic interconectate: - o inhibiție puternică a agresivității cu deturnarea acesteia spre propria persoană: caricaturală apare din acest punct de vedere evoluția divergentă a celor două conflicte mamă-fiică legate de activitatea școlară. Primul conflict provoacă
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
străinătate, ea va scrie tatălui său o scrisoare în care îi va spune tot ceea ce dorea să-i spună după separarea parentală, în special unele reproșuri, dar, insistă Alice, formulate cu un „minim de umor”. Putem considera că tristețea acestei adolescente rămâne în cadrul evoluției normale a „procesului adolescenței” amplificată, bineînțeles, de reacția la doliul real provocat de bunica sa. Totuși, evoluția sa normală n-a fost în mod fundamental compromisă: întâlnirile în cadrul a ceea ce numim psihoterapie scurtă au permis menținerea acestei
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
exemplu două din cele mai bune prietene ale sale care, eleve bune fiind, începând cu noul an școlar au rezultate mai puțin bune. Anticipând o situație asemănătoare, Denise se teme că va avea și ea rezultate slabe. Ea este o adolescentă discretă, de statură mai degrabă mică, nu vorbește spontan, rămânând tăcută, dar această tăcere nu înseamnă reținere. Răspunde totuși la întrebări, cel mai adesea cu răspunsuri scurte și precise. În afara stării de angoasă, ea va recunoaște că este adesea tristă
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
al oricărei manifestări depresive: tot comportamentul său psihopatologic are drept scop dorința de a nu se confrunta cu această depresie. Acest comportament se observă foarte clar la pacienții cu anorexie mentală: numai după o perioadă destul de lungă de tratament psihoterapeutic, adolescenta poate să-și recunoască temerile legate de trăirea unei pierderi, de o profundă rană narcisiacă, de amenințarea prăbușirii, toate aceste temeri fiind adesea opusul afirmațiilor prealabile. Neimplicarea totală poate fi una din strategiile folosite pentru a nega orice sentiment de
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
103 adolescenți spitalizați cu diagnosticul de episod depresiv major, pe cei ce abuzau de alcool și/sau alte substanțe (30, adică 29%) cu cei care nu consumă aceste substanțe (73, adică 71%). S-a constatat că consumul de alcool la adolescentele deprimate este asociat unei depresii prelungite, unei lentori în activitatea socială, unor tulburări de comportament și faptului că au relații cu băieții. La băieții adolescenți deprimați, consumul de alcool este mai degrabă asociat unei vârste mai mari, unor tulburări de
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
vulnerabili: sunt aici destule lucruri care pot să o deprime pe Clémentine, odată cu acest sentiment că a expus pericolului echilibrul psihic al celor doi părinți, chiar dacă în prezent ea nu pare a fi depresivă. În schimb, posibilitățile identificatorii ale acestei adolescente riscă s-o antreneze spre depresie sau spre tratament: părinții au descris în mod accidental nevoia repetitivă a lui Clémentine de a alerga în ajutorul prietenelor sale „cu probleme”, punându-se astfel în multe situații dificile. În cazul depresiei de
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
anorexii destul de severe: o nouă spitalizare timp de o lună, timp în care i s-au făcut perfuzii, s-a dovedit necesară între luna a 6-a și a 7-a. Anorexia a persistat pe toată durata copilăriei mici. Devenită adolescentă, această tânără prezintă o criză anxio-depresivă cu conduite fobice și anxietăți centrate pe școală, în cadrul unui „atașament anxios”: ea își solicită mereu mama pentru a o ajuta să învețe în timp ce are note din ce în ce mai slabe. La aceste șapte cazuri de separări
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
-l iubească pe acest tânăr profesor? Dacă Denise își interzice orice reverie, asta nu înseamnă oare că o face și pentru a-și interzice acest gen de gânduri? Prin deplasare fobică, obiectul predat și nu profesorul devine sursa angoasei, în timp ce adolescenta evoluează de la o teamă de separare spre o teamă de nereușită (ceea ce-i permite să rămână o fetiță mică trăind alături de părinții săi, dorință inconștientă, respinsă de eul acestei adolescente). Dar aceste transformări și deplasări, obișnuite în adolescență, reactualizează la
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fobică, obiectul predat și nu profesorul devine sursa angoasei, în timp ce adolescenta evoluează de la o teamă de separare spre o teamă de nereușită (ceea ce-i permite să rămână o fetiță mică trăind alături de părinții săi, dorință inconștientă, respinsă de eul acestei adolescente). Dar aceste transformări și deplasări, obișnuite în adolescență, reactualizează la Denise vechile suferințe legate de separarea precoce. Astfel, nu sunt rare cazurile în care regăsim o continuitate depresivă ce leagă copilăria de adolescență, cu condiția să știm să recunoaștem eventualitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
iar obiectul este inaccesibil. Dacă rezultatul consultațiilor a fost o relaxare imediată în ceea ce o privește pe Sandra și o ameliorarea a relațiilor mamă-fiică, ne temem totuși ca „travaliul intra-psihic de separare” să nu fie foarte dificil pentru această adolescentă. DEPRESIA SAU IMPOSIBILĂ RENUNȚARE LA UN „OBIECT SATISFĂCĂTOR” Opus cazului precedent, adolescentul deprimat recunoaște o pierdere dar rămâne fixat, înțepenit în resturile acestei pierderi. Persoana deprimată, adult sau adolescent, este asemănătoare unei persoane care, curioasă, se apleacă peste marginile unei
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
insuportabilă, și-a zgâriat în mod impulsiv de două ori obrajii, brațele, picioarele cu o lamă de ras. Ea declară că n-a vrut să se sinucidă ci doar să facă să înceteze starea de rău interioară. Catherine este o adolescentă cu fața puțin mai specială, cu trăsăturile mai degrabă grosolane, părul zburlit, îmbrăcămintea în dezordine, cu un aspect delăsător. Nu are nimic feminin în felul în care arată, ceea ce contrastează puternic cu aspectul părinților săi, mai ales al mamei, îmbrăcată
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
legate de abuzul de băuturi alcoolice și de existența unui deces prin sinucidere în familie constituie un argument suplimentar în favoarea diagnosticării unei stări depresive grave, care ar putea reprezenta primul episod al unei tulburări bipolare; - cronologia tulburărilor prezentate de către o adolescentă de 17 ani și jumătate este de asemenea foarte evocatoare în diagnosticare unei erotomanii și a bipolarității. Temele delirante sunt erotice, de iubire, focalizate asupra unui adolescent deosebit. Unele mecanisme halucinatorii cenestezice se regăsesc în acest context de exaltare sexuală
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
are nici o părere privind consecințele posibile ale gestului său. Ea a lăsat totuși o scrisoare în care a explicat părinților săi că nu mai dorea să trăiască și i-a sunat în timpul nopții. La începutul spitalizării se comportă ca o adolescentă interiorizată, cu fața încremenită, refuzând să vorbească, care plânge la fiecare solicitare. Totuși, machiajul și îmbrăcămintea dovedeau un oarecare interes pentru aspectul exterior. Problemele au debutat pentru ea cât și pentru părinți într-o zi precisă. Ea a pierdut atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tratament, de supraveghere psihoterapeutică, de spitalizare, sentimentul intens de plăcere ecranând orice abordare terapeutică. În ultimii patru ani Christine n-a mai fost urmărită. Nu s-a mai înregistrat nici o spitalizare, nici un contact cu serviciile de psihiatrie pentru adulți. Această adolescentă a prezentat în intervalul dintre 15 ani și 17 ani și jumătate două episoade cu aspect melancolic, la interval de un an (15 și 16), o tentativă de sinucidere în cadrul unui conflict familial (17 ani) și un episod maniacal (17
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
timoregulator (valpromidă). Evoluția va fi foarte satisfăcătoare, incluzând atenuarea semiologiei melancolice, reluarea relațiilor corecte, reimplicarea în activitatea școlară organizată în spital, urmată de discuții cu părinții pentru a accepta puțin câte puțin o separare terapeutică (într-un IME) acceptat de adolescentă. După o perioadă de diminuare a simptoamelor de șase ani, situația clinică a lui Jeanne s-a stabilizat într-o oarecare măsură datorită, în special, faptului că îngrijirea s-a putut face fără întrerupere, oscilațiile timice diminuându-se foarte mult
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]