1,111 matches
-
localitățile vecine Proiecte realizate în cooperare cu localitățile vecine Proiecte de viitor în cooperare cu localitățile vecine • Alimentarea cu apă: Captări din surse de suprafață - surse Lungimea rețelei: Captări de suprafață • Vaideeni - aducțiune: 12 km; distribuție:19 km; • Izvoru rece- aducțiune: 7 km; distribuție: 14 km; • Cerna - aducțiune : 96 m și 200 m (2 puțuri); distribuție 17 km; Serviciul este asigurat de Primăria comunei Vaideeni Număr gospodării deservite 1120 ( nr. locuințe individuale - gospodării, nr. apartamente în locuințe colective, nr. agenți economici
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
localitățile vecine Proiecte de viitor în cooperare cu localitățile vecine • Alimentarea cu apă: Captări din surse de suprafață - surse Lungimea rețelei: Captări de suprafață • Vaideeni - aducțiune: 12 km; distribuție:19 km; • Izvoru rece- aducțiune: 7 km; distribuție: 14 km; • Cerna - aducțiune : 96 m și 200 m (2 puțuri); distribuție 17 km; Serviciul este asigurat de Primăria comunei Vaideeni Număr gospodării deservite 1120 ( nr. locuințe individuale - gospodării, nr. apartamente în locuințe colective, nr. agenți economici și nr. instituții publice) Indicatori serviciu de
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
amenajare peisagistică a parcului din curtea bisericii, amenajarea intrării prin poarta de apus în armonie cu parcarea și Casa „Diaconia"; - dotări interioare pentru asigurarea condițiilor de climatizare (sistem de incălzire prin pardoseală), înlocuire ferestre clădire, instalație paratrăsnet, etc.; - lucrări de aducțiune apă potabilă curentă de la str. Costache Negri; - dotări pentru expunerea patrimoniului bisericii - Muzeul „Ep. Narcis Crețulescu". După secularizarea din 1864, biserica a rămas sub îngrijirea unui custode, iar odată cu aplicarea Legii clerului mirean a devenit biserica parohială având filiale biserica
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
pentru doar 70% din populația orașului. Restul populației se alimentează cu apa din apa subterană, captata în fântâni amplasate la distanțe de până la 200 de metri de locuință. Capacitatea pentru depozitare a apei potabile este de 1360 mc, rețeaua de aducțiune este de 8200 m, iar rețeaua de distribuție a apei este de 1600 m. Volumul de apă introdus în rețea este de 676.000 m³, iar volumul de apă distribuit este de 639.000 m³. Rețeaua de canalizare publică se
Topoloveni () [Corola-website/Science/297079_a_298408]
-
va fi cea mai mare uzina hidroenergetică de pe râurile interioare ale țării. În decurs de aproape un deceniu, potențialul acestui râu a fost pus în valoare prin realizarea derivației principale formată din barajul Vidra, a unei rețele de captări și aducțiuni secundare, a 4 baraje în arc (Galbenul, Petrimanu, Jidoaia, Balindru (3 stații de pompare, etc. și în cele din urma a celor trei centrale, Ciunget (510 MW), Mălaia (18 MW), și Brădișor (115 MW). Construcția hidrocentralei Ciunget a demarat în
Centrala Hidroelectrică Lotru-Ciunget () [Corola-website/Science/311298_a_312627]
-
Coșbuc”. Intregul centru civic Tismana a fost modernizat, trotuarele lărgite, spațiile verzi extinse, în intersecție s-a amplasat o frumoasă fântână arteziană iar în jurul ei, prin panouri de semnalizare rutieră s-a semnalizat sens giratoriu. Tismana are o rețea de aducțiune și distribuție de 56 km, la care sunt racordate un număr de 2723 gospodarii și 70 agenți economici. Restul gospodăriilor fiind alimentate prin hidrofoare cu captare din fântâni sau direct, din puțuri comune sau individuale. Rețeaua de alimentare cu apă
Tismana () [Corola-website/Science/298017_a_299346]
-
redus volumul util la 2.4 milioane m³. Priza principală este amplasată în culeea de pe malul stâng al barajului. Dimensionată pentru un debit de 3,00 m³/s, ea alimentează stația de tratare Bascov, de unde apa este condusă printr-o aducțiune, cu două conducte de 1,00 m diametru, până la uzina de apă Budeasa pentru alimentarea cu apă a potabilă a municipiului Pitești. În digul de pe malul stâng, la aproximativ 500 m amonte de baraj, a fost executată o altă priză
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
un canal deschis de cca 18 km cu o capacitate de 8,0 m2/ la o nouă stație de tratare amplasată în comuna Roșu. Din cauza războiului, execuția lucrărilor, proiectate de Prof. Cristea Mateescu și Prof. Dorin Pavel (privind canalul de aducțiune), a fost relativ lentă și sistemul a fost dat în funcțiune abia în 1949, exclusiv stația de tratare. În 1965 s-au aprobat proiectele privind: alimentarea cu apă a ansamblului folosințelor capitalei (din sursa Argeș cu stația de tratare Roșu
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
Roșu și din subteran) și alimentarea cu apă industrială a consumatorilor din sudul capitalei (din Lacul Cernica, de pe valea Colentina, cu apă adusă din râul Argeș)având ca șef de proiect pe Paul Solacolu, comportând ca lucrări hidrotehnice: Astfel, din aducțiunea Ogrezeni - Roșu a fost derivat un canal care trece valea Dâmboviței în rambleu printr-un pod canal, în apropiere de Dragomirești-Deal și care debușează în Lacul Străulești asigurând debitele necesare pentru realizarea unei scurgeri salubre prin salba de lacuri de pe
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
hidrotehnică includea reversibilitatea sistemului, în caz de secetă fiind posibilă derivarea gravitațională a unor debite din acumularea Pecineagu în râul Sebeș din zona Făgăraș. Lucrările de derivație au fost începute în 1984 dar după excavarea a 12,3 km de aducțiune, au fost sistate în 1992. Noi studii elaborate de Paul Solacolu asupra efectului acestor derivații asupra folosințelor de pe versantul nordic. în județele Brașov și Sibiu au arătat viabilitatea soluției preconizate. Pe lângă aspectele hidrotehnice și de influentă asupra mediului înconjurător noile
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
lui Paul Solacolu, schema de amenajare pe care o concepuse în 1960-1961 rămănând o soluție viabilă cu peste 4 decenii mai târziu. Drept consecință lucrările de derivație au fost reluate ulterior și totalul de 32,6 km de galerii de aducțiune a fost dat în funcțiune în 2003. Schema de amenajare a Dâmboviței superioare, propuse de Paul Solacolu cuprindea lacul de acumulare Pecineagu, având un volum de 63 milioane m³. Barajul de anrocamente de 107 m înălțime și 267 m lungime
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
biserici-monument au cîntărit greu, de curînd, cînd a fost nevoie ca Pogana să acceseze trei proiecte importante pentru infrastructura zonei. „Este vorba despre două proiecte SAPARD, care vizează construirea a trei poduri în satele Pogana, Bogesti și Mascurei și o aducțiune de apă în centrul de comună. În momentul în care ni s-au analizat dosarele, faptul că avem în zona trei biserici incluse pe lista momunentelor istorice a cîntărit foarte mult în realizarea punctajului final. Putem spune cu toata tăria
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
Institutul de Studii și Proiectări Energetice - ISPE din București, unde a lucrat ca reprezentant al Institutului pe șantierul centralei hidroelectrice Sadu V. Aici a urmărit în special lucrările de execuție ale batardoului provizoriu, ale prizei de apă, ale galeriei de aducțiune și ale castelului de echilibru. În anul 1954, ca urmare a reducerii lucrărilor hidroenergetice, Andrei Filotti s-a transferat la Laboratorul de Cercetări Hidraulice (transformat ulterior în Institutul de Cercetări Hidraulice) al Ministerului Transporturilor Navale și Aeriene. Într-o primă perioadă
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
1936. Lucrările au fost foarte ample, doar în cazul lacului Herastrău fiind deplasați 1.500.000 m³ de pământ. În 1936 pentru a compensa debitul râului Colentina au fost începute lucrările la barajul Bilciurești (pe râul Ialomița) și canalul de aducțiune Ghimpati. În același an a început amenajarea lacurilor Floreasca și Băneasa. În 1970 s-a terminat de amenajat toată salba de lacuri de pe râul Colentina, așa cum există în prezent. Sectorul de râu pe care sunt realizate aceste lacuri antropice are
Râul Colentina () [Corola-website/Science/306083_a_307412]
-
există un parc geologic (stâncile Ciocașului) de interes național. În următorii ani, comuna va beneficia de unele modificări menite să ridice pe cât posibil nivelul de trai al locuitorilor. În localitățile Vâlcele și Araci sunt în curs de realizare rețeaua de aducțiune și distribuție a apei potabile, precum și realizarea dotărilor aferente (sursă de apă în lunca Oltului, stație de pompare, epurare, rezervor de înmagazinare). În proiectul strategiei de dezvoltare a "Unității de îmbuteliere a apei minerale" este propusă deschiderea unei linii de
Comuna Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/310390_a_311719]
-
a fost introdus la Bistrița 1862. Localul actual al Primăriei a fost edificat că și hotel între 1854 și 1855. În 1858 telegraful se instala la Bistrița, iar în 1900 era realizată rețeaua de telefonie. Între 1907 - 1910 se realizează aducțiunea de apă de la Cușma, în lungime de 21 km și se amenajează sistemul de canalizare al orașului. În 1913 era edificata uzina electrică și introdus iluminatul electric în oraș. Primele proiecții cinematografice au fost efectuate în anul 1910 la Asociația
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
a executat un dig de anrocamente fundat pe stratul de diluviu. Situat în aval de barajul Strâmtori, asigură regularizarea zilnică a debitelor uzinate de hidrocentrala Strâmtori la orele de vârf; este prevăzut cu o priză de apă dela care pleacă aducțiunea Strâmtori - Baia Mare, pentru debitele necesare alimentarii cu apă. Berdu este un baraj de anrocamente cu înălțimea de 15 m. Asigura tranzitarea debitelor regularizate de acumularea barajului Strimtori și barajul Berdu pînă la nodul de presiune Vicleanul Mare dela Baia Mare, unde
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
baraj de anrocamente cu înălțimea de 15 m. Asigura tranzitarea debitelor regularizate de acumularea barajului Strimtori și barajul Berdu pînă la nodul de presiune Vicleanul Mare dela Baia Mare, unde are loc distribuirea debitelor pentru alimentarea cu apă . Lungimea totală a aducțiunii este de 4,5 km. Majoritatea traseului este în galerie, betonata, de 2.0 m. Valea dela Vicleanul Mic este traversata cu un apeduct . Barajul Mesteacănul, situat pe Oltul superior a fost dat în funcțiune în 1964 și avea rolul
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
apelor mari, barajul este prevăzut cu un deversor pâlnie cu o capacitate de 132 m/s. Este de remarcat că primele deversoare de tip pâlnie ale barajelor din România au fost proiectate de inginerul Aristide Teodorescu. De la baraj, pornește o aducțiune din tuburi de beton precomprimat de 1000 mm diametru și 8 km lungime, care ajunge la stația de pompare din Copșa Mică a sistemului de alimentare cu apă. Barajul Măneciu, amplasat pe râul Teleajen, imediat aval de confluenta cu râul
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
este organizat de Agenția de Dezvoltare Regională Nord și Primăria Corjeuți, în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor și Consiliul Raional Briceni. În 2001 a fost câștigat un grant pentru construirea unei rețele de aducțiune pentru gaz, la nivelul localității. În luna noiembrie a aceluiași an a fost fondată Asociația Utilizatorilor de Gaz „Corjeuți-Gaz”. Înntr-un an și două luni au fost construite un gazoduct de presiune înalt de 2,8 km lungime și unul de
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
batalion de infanterie cu două tunuri amplasate în apropierea drumului de la Odorhei către Albești. Centrul armatei maghiare conținea 8 tunuri, împreună cu unități de cavalerie și 4 formațiuni de infanterie. Două batalioane de infanterie au fost poziționate pe partea stângă, deasupra aducțiunii unui curs de apă ce traversa drumul de la Sighișoara către Albești. Rezervele au fost plasate cu aproximativ 1.000 de metri în spate. Lüders avea sub comanda sa aproximativ 12.000 de soldați și 30 de tunuri. El era îngrijorat
Bătălia de la Albești () [Corola-website/Science/334756_a_336085]
-
constituit din principalele obiecte: - frontul de retenție: barajul principal, deversorul de ape mari, baraje de închidere a versanților calcaroși, barajul de închidere a unei foste cariere de calcar de pe malul stâng, consolidarea umărului mal drept; - nodul de presiune: canalul de aducțiune, priza de apă, galeriile de aducțiune a CHE și golirile de fund pentru devierea apelor și evacuarea debitelor mari, centralele hidroelectrice cu bazine de liniștire și deznisipatoare, lacul de compensare, stăvilarul lacului de compensare; - lucrările de protecție, etanșare, drenaj și
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
retenție: barajul principal, deversorul de ape mari, baraje de închidere a versanților calcaroși, barajul de închidere a unei foste cariere de calcar de pe malul stâng, consolidarea umărului mal drept; - nodul de presiune: canalul de aducțiune, priza de apă, galeriile de aducțiune a CHE și golirile de fund pentru devierea apelor și evacuarea debitelor mari, centralele hidroelectrice cu bazine de liniștire și deznisipatoare, lacul de compensare, stăvilarul lacului de compensare; - lucrările de protecție, etanșare, drenaj și consolidare a frontului de retenție; - consolidări
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
legătură pe suprafețele de contact dintre construcțiile de beton și stâncă, sisteme de drenaj și piezometre. Adâncimea voalului variază de la 22 m în zona barajului principal la 55-60 și chiar 100 m în zona grindurilor recifale. - Există un canal de aducțiune care a fost folosit pe perioada execuției lucrărilor și care duce la priza de apă de 37 m lungime, 34,5 m lațime și 48,5 m înălțime; este de tip turn de beton armat monolit parțial inclusă în baraj
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
1 acele clădiri care sunt dotate, cumulativ, cu instalații de apa, de canalizare, electrice și de încălzire, după cum urmează: 1. clădirea se consideră dotată cu instalație de apa dacă alimentarea cu apa se face prin conducte, dintr-un sistem de aducțiune din rețele publice sau direct dintr-o sursă naturală - put, fântână sau izvor - în sistem propriu; 2. clădirea se consideră că are instalație de canalizare dacă este dotată cu conducte prin care apele menajere sunt evacuate în rețeaua publică; 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155573_a_156902]