1,383 matches
-
fizic (sub „hainele de piele” pe care le împărtășim, după Grigorie de Nyssa, împreună cu animalele), bucuria este o inexplicabilă proiecție totală a Vieții în inima trupului, acolo unde apare și reflexul de argint al suferinței. Sediul bucuriei și al suferinței (afecte paradoxal îngemănate) este corpul transcendental, adică acel „corp care nu mai este obiect al experienței, ci principiu al ei”3. Acest corp transcendental, sau carne fenomenologică acționează și pătimește la fel în orice trup individual și garantează sinteza tuturor percepțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
151 V. „Născut, iar nu făcut”. Patosul Vieții la Michel Henry 153 Biografice 153 Darurile marginalității 155 Revelațiile imanenței 157 Apariție și aparență 159 Revelația ca autoafectare 164 Fenomenologia filialității 167 Miopia lumii și revelația Vieții 172 Impresia originară 175 Afect și întrupare 180 Viața embrionară și erosul mut 186 Epilog 191 VI. Penultima instanță. Critica secularizării la John Milbank 193 Tradiția se explică 193 Trei figuri insulare 195 Arheologia: model și metodă 202 Invenția seculară și seducția puterii 206 Cinismul
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
consiliere psihologică beneficiază toți tinerii încadrați în centrul nostru, dar și părinții acestora sau persoanele care se ocupă de îngrijirea lor. Tehnicile folosite în cadrul consilierii psihologice sunt: tehnica interogativă, tehnica ascultării, tehnica tăcerii, tehnica reflectării, tehnica sumarizării, identificarea temei, exprimarea afectelor, modelarea afectelor, interpretarea. Prin consiliere psihologică încercăm să ajutăm tinerii în rezolvarea problemelor cu care se confruntă, dezvoltarea unor comportamente care să le permită să se integreze socioprofesional, să-i învățăm să-și asume responsabilități. Consilierea socială Asistenții sociali, prin
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
beneficiază toți tinerii încadrați în centrul nostru, dar și părinții acestora sau persoanele care se ocupă de îngrijirea lor. Tehnicile folosite în cadrul consilierii psihologice sunt: tehnica interogativă, tehnica ascultării, tehnica tăcerii, tehnica reflectării, tehnica sumarizării, identificarea temei, exprimarea afectelor, modelarea afectelor, interpretarea. Prin consiliere psihologică încercăm să ajutăm tinerii în rezolvarea problemelor cu care se confruntă, dezvoltarea unor comportamente care să le permită să se integreze socioprofesional, să-i învățăm să-și asume responsabilități. Consilierea socială Asistenții sociali, prin vizitele pe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
înălțat până la măreția Regelui sau l-ați coborât pe Rege la biata mea condiție. Dumnezeu vă va judeca pe voi. Dumnezeu o să trimită un înger exterminator ca să vă reteze capul. Știa că amenințările născute dintr-un crescendo retoric generau un afect înspăimântător chiar și în acei domni uscățivi și anemici, cu privirea rătăcită și neobrăzați, mai ales când se apropia ora prânzului. Dacă, vorbind, îi atingea cu floreta ei surâdeau, dar dacă îi lovea cu vârful sabiei în plin, pentru o
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
aspecte disparate ale realității; * este imprecisă în sensul că ea este marcată de inexactități, de exagerări ale unor detalii în dauna întregului, ale manifestului în dauna latentului, de interpretarea necorespunzătoare a unor semne ale socialului; * este subiectivă, determinată de predominanța afectelor, sentimentelor și prejudecăților observatorului; * nefiind înregistrate sistematic, multe dintre datele empirice culese se pierd. La rândul ei, observația științifică se caracterizează prin: * este fundamentată teoretic: cercetătorul realizează observația pornind de la o teorie științifică în legătură cu obiectul investigat; respectiva teorie îi orientează
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
poate fi înțeles altfel decât ca un mim care deplasează în aparență structurile dominante ale pieței pe baze substitutive, analogice sau metaforice. El reprezintă o simulare a autonomiei care se inspiră din monedele non-capitaliste, făcând în același timp să persiste afectele și raporturile care dirijează universurile relaționale capitaliste. Într-adevăr, se manifestă o puternică rezistență față de dar ca raport în afara oricărei contabilizări și, în mod mai general, actorii exprimă o reală angoasă față de datorie ca dependență de colectiv, desemnând "conturi în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Introvertire socială Grijă somatică excesivă și dureri fizice Depresia simptomatică Aspecte isterice ale personalității și tendința de a dezvolta simptome fizice sub stres Tendințe antisociale Conflictul legat de rolul sexelor Suspiciune, gândire paranoică Comportament obsesiv și anxios Gândire ciudată și afecte dezordonate Comportament maniac Anxietate socială, retragere, supracontrol Tabelul nr. 2.6. Scalele validității MMPI Scala validității Numele scalei Ce măsoară Nu pot să spun exact Scala minciunii Scala frecvenței Scala apărării Numărul total de itemi la care nu s-a
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
sentimentelor superioare este de obicei condiționată de lipsa de înțelegere a noțiunilor abstracte (Gabbard, 1994)69. În schimb, la demenți asistăm la o degradare treptată și paralelă a fondului emotiv cu conținut etic, involuând spre forme mai primitive de afectivitate: afecte patologice, incontinență afectivă, euforie nemotivată, anxietate etc. În ceea ce privește tonalitatea afectivă, dispoziția se pot întâlni în patologie forme de afectivitate exagerată, supradozată, o deprimare a tonusului afectiv sau o lipsă de rezonanță afectivă (pe care bolnavul o înregistrează subiectiv). 4.1
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
este valabilă și când e vorba de o emoție socială. Interesant cum imediat după Revoluție, după 1989, "situarea afectivă" a societății românești, Befindlichkeit-ul ei, s-a ridicat cu câteva grade, asemeni febrei măsurate de un termometru. Corpul social colcăia de afecte: de spaime, de speranțe, de ură, de iluzii risipite. În acest context de paroxism afectiv, de coborâre patetică până la stratul ultim al ființei noastre sociale, până la crusta groasă de minciună, ticăloșie și duplicitate, am scris rândurile intitulate Apel către lichele
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
că viața noastră este făcută din întreita dezolare a părăsirii, singurătății și morții; mai era spaima că fiecare dintre noi poate fi descoperit, în clipe privilegiate ale vieții, în toată amploarea fragilității sale. Rezulta că nu aveam dreptul la clandestinitatea afectelor și că aparențele nu puteau fi salvate. Bănuiesc că tot ce am resimțit în seara aceea, cât și eforturile, o vreme zadarnice, ale mamei de a mă liniști au sădit în mine gândul obscur că emoția manifestată este în sine
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
aproape portretul lui Petru cel Mare, cu atâta îngrijire se grimase, până la cele mai mici mișcări ale gestului, a mînilor chiar, totul era studiat în amănunțime. Am admirat într-adevăr acele tonuri cu care d-sa colora tranziția dintr-un afect la altul. Acuma mușchii feței se dispuneau într-un gest de o rece și neîndurată viclenie, ochii pândeau și musculatura gurii arăta un ușor tremur de nerăbdare; acum aceeași fizionomie arăta hotărârea, cruzimea, furia. Tot astfel a fost și vorba
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cel mai puternic care i se aduce constă în faptul că reduce toate interacțiunile umane la calcul și schimburi raționale. Criticii arată că în realitate oamenii intră în relații sociale pentru tot felul de motive, unele raționale, unele bazate pe afecte. O viziune mai echilibrată, poate fi aceea că oamenii intră în relații unul cu altul parțial pentru motivele schimbului și parțial pentru alte motive. Cap. 4 CULTURA ȘI STRUCTURA SOCIALĂ 4.1. Societatea, cultura și structura socială Sociologia, așa cum am
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
regăsim în iubire: o atenție, ca să nu spunem o fixație, gânduri obsesive îndreptate spre partener până acolo încât tot restul trece în al doilea plan (serviciu, familie etc.), dar și o puternică motivație de a vedea persoana respectivă. Spre deosebire de alte afecte, iubirea pasională nu acționează asupra sistemului emoțional, ci asupra sistemului motivațional, orientat spre urmărirea unui eveniment agreabil care este probabil obținerea unei relații cu persoana de care ne-am îndrăgostit. Iubirea ar fi așadar mai mult o motivație legată de
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
descrieri Cattell a identificat În final 16 factori, deveniți chestionarul de personalitate 16 P.F. Utilizând criteriul consensului, În 1967 Dr. Norman Vincent Peale (1898 - 1993) a Împărțit cuvintele În trei categorii: trăsături stabile - 40%; stări temporare - 40%; roluri sociale și afecte - 20%. Astfel lista a fost Împărțită În trăsături sau predispoziții stabile de răspuns (responsabile de adaptarea inter și intrapersonală) și stări care sunt tranzitorii, efemere. De ex: anxietatea pentru unii poate fi trăsătură, pentru alții stare. Atunci când descriem personalitatea, există
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
sechelele cronice ale unor traumatisme anterioare de exemplu modificările limbajului după traumatisme cranio-cerebrale pot semăna cu oricare din modificările limbajului din schizofrenie inclusiv neologismele. 14.Tulburări endocrine. a. Problemele tiroidiene sunt cauze uzuale ale sindroamelor afective organice. In hipotiroidoza severă afectele neobișnuite și patternurile de gîndire pot fi confundate cu schizofrenia. b. Tulburările paratiroidiene rezultînd în anomalii ale calciului conduc la sindroame mentale organice neobișnuite. c. Adenomul pituitar este conscut pentru manifestările cu tablouri psihiatrice ciudate cum ar fi cele din
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
și statutul empiric de bolnav psihic acordat schizofrenului. O serie de simptome sunt floride ca de exemplu halucinațiile, după cum multe altele sunt mai subtile și par a lipsi la o examinare superficială, cum ar fi de exemplu tocirea sau aplatizarea afectelor. Anumite simptome incluzând deopotrivă tradiționalele simptome fundamentale bleuleriene și cele de prim rang ale lui Schneider sunt caracteristice schizofreniei dar pot fi întilnite și în alte psihoze și astfel nu mai sunt specifice acestei entități. Medicul practician poate totuși să
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
reciprocitate complementară între chimioterapie și psihoterapie (dacă aceasta este realizată) în cazul pacientului schizofren reprezintă o poziție logică: diminuând prin chimioterapie intensitatea sursei pulsionale, se ameliorează aspectul violent al sentimentelor și, în același timp, ambivalența lor, caracteristici morbide principale ale afectelor schizofrenului, ceea ce subliniaz relațiile anormale pe care bolnavul le întreține cu cei din jur. Creând în plus o situație psihoterapeutică individuală, psihiatrul canalizează într-un fel direcția acestor pusee pulsionale care trebuie să se focalizeze asupra unui obiect. Tulburarea relațională
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
totul altă direcție. Dar intimitatea, apropierea de Întâmplări și imediata lor transcriere În jurnal opacizează tocmai nivelul simbolic al gesturilor. Ea refuză, cum s-a văzut, exterioritatea, dar, În același timp, este incapabilă să pătrundă prea adânc În inima lucrurilor. Afecte, trăiri Or, intimitatea este tocmai această aproximare: inima lucrurilor... Adică un concept metaforic situat spațial. El este și proximitate, și distanță, și Înăuntru, și În afară. Limită a două lumi, graniță dintre mental și material, intimul este o pură subiectivitate
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
de comunicare a confesiunii. El e un accelerator de particule, menit să infuzeze viață semnelor deloc Îmbietoare așternute de scriitor pe hârtie. În viziunea lui Jean Baudrillard, „intimul nu e nici un concept, nici o noțiune teoretică, ci un cuvânt Încărcat cu afect, cu trăiri. (...) El e ceva dulce, poetic, din care s-a eliminat violența obiectivității, a exteriorității, a adevărului, o Împărtășire, o complicitate la duioșie”15. Intimitatea mediază Între zona ascunsului, a secretului și cea a exteriorizării. Ea este, În fapt
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
a se concentra asupra amănuntelor care nu sunt niciodată lipsite de semnificație literară. Dar, pentru a exista o plăcere estetică, trebuie să existe și o anume „refulare a dorinței”74. O deplasare sau o deformare, o transformare În legătura dintre „afect și reprezentare”75. „Fantasmele artistului”, care, În cazul jurnalului intim, sunt, aproape nemodificate, și ale personajului, se obiectivează prin chiar actul deghizării lor În cuvinte - În fragmente de conversație, În relatări, În captarea În priză directă a unei experiențe a
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
și static, ea depinzând continuu de selecția, transmisia și confirmarea informațiilor vehiculate. Fondul mnemonic al unei societăți este în permanență manipulat, valorizat, cenzurat, recuperat sau negat, într-un concert dizarmonic de tonuri și voci. Memoria creează și întreține emoții 40. Afectele au un rol major în aceste fluxuri sociale, influențând și codurile științifice sau birocratice de transmisie, inclusiv pe cele școlare. În ciuda tentativelor de activizare din ultimul secol, școala a rămas o instituție închinată memorizării, cantitatea și diversitatea conținuturilor pe care
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de receptivitate, legitimează selecția subiectelor și impactul expunerii de tip foileton. Almaș a respectat strict normele ideologice ale regimului național-comunist din anii '70-'80229, ușor de transpus într-un epic facil, cu false interogații, exces de categorizări, intrigi simpliste și afecte tranșante. Contrastul între efortul de întreținere a verosimilității și tonul declamatoriu impus de propaganda epocii a făcut ca povestitorul să se refugieze într-o sfătoșenie perseverentă, care trimite din start istoria la un singur sfârșit posibil, cel autorizat. Așa cum aminteam
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
exersarea unui catehism școlar: începe cu datarea corectă a unirii realizată de Mihai Viteazul! Atmosfera nu reușește să fie festivă. Copiii par să fi învățat pe de rost doar cuvintele (cu unele defecțiuni, care provoacă stânjeneală sau amuzament), nu și afectele corespunzătoare. Toți participanții sunt îmbrăcați modest, ca într-o zi de școală obișnuită, decorul sărbătoresc nu există. Corul are bunăvoință, dar efortul său prelungit produce o dizarmonie hilară. Și de această dată, serbarea pare să fi fost aproape compromisă, nici
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
autoconfirmă în forme tot mai accesibile, prin varii mijloace: pregătirea pentru diferite forme de examinare, participarea la festivități școlare, parcurgerea unor lecturi "suplimentare", vizionarea unor producții cinematografice sau emisiuni de televiziune etc. Poate genera o identitate de grup (manifestabilă prin afecte, opțiuni, acțiuni), cultivând o memorie colectivă și un set anume de reprezentări istorice. Procesul este înlesnit de multiplicarea metodelor de repetare a mesajului. Din acest motiv, registrul anecdotic, legendar sau chiar ludic, foarte activ în cazul posterității lui Ștefan cel
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]