1,552 matches
-
unele măsuri de profilaxie a „frustrației”, adică la acele acțiuni ce pot fi inițiate pentru a se realiza atât prevenirea și reducerea consecințelor unor frustrări severe și repetate, cât și pentru sporirea gradului toleranței individuale la frustrare. 1) Tulburările de afectivitate formează una din cauzele importante ale perturbării evoluției normale a integrării sociale și profesionale, a apariției situațiilor conflictuale și frustrante în raporturile cu semenii. Stările de dereglare a „afectivității”, de tipul: labilitatea emoțională excesivă, hipermotivitatea, reacțiile depresive cronicizate, sentimentul inferiorității
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
și pentru sporirea gradului toleranței individuale la frustrare. 1) Tulburările de afectivitate formează una din cauzele importante ale perturbării evoluției normale a integrării sociale și profesionale, a apariției situațiilor conflictuale și frustrante în raporturile cu semenii. Stările de dereglare a „afectivității”, de tipul: labilitatea emoțională excesivă, hipermotivitatea, reacțiile depresive cronicizate, sentimentul inferiorității, ambivalența afectivă, atitudinile infantile (stările de imaturitate afectivă), fenomenele obsesive-fobice etc., afectează desfășurarea normală a relațiilor persoanei în cauză cu cei din jur, generând reacții de indiferență, izolare, refuz
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Destinderea afectivă, calmul, armonia și seninătatea atmosferei generale a familiei, sau a colectivului de elevi al clasei, sporesc eficiența muncii de învățare și măresc disponibilitatea elevilor spre a realiza colaborări de ordin intelectual. Este cunoscută, de altfel, funcția dinamogenă a „afectivității”, un tonus emoțional însoțind orice activitate psihică. Una din cauzele frecvente ale scăderii randamentului activității școlare, ale inadaptării afective a elevilor, este oboseala emoțională, datorată fie unei supraprotejări și suprasolicitări în planul activității de învățare și al disciplinei. Supraprotejarea determină
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
și operația, în „Revista medico-chirurgicalăa Societății de medici și naturaliști din Iași”, nr. 2, 1972, p. 482. Gh. Ionescu, Introducere în psihologia medicală, 1973, Editura științifică, București, p. 8-9. Vezi, de exemplu: J. Rouart, Pszchopahologie de la pubert Vasile Pavelcu, Limitele afectivității, teză doctorat, litogr., p. 58. J.A. Brown, The Social Psychology of Industry, 1967, Penguin books, London. Vezi cap. IV al lucrării de față, unde se insistă asupra specificului acestor forme de comportament la frustrae. Vezi: Maria Leblanc, Adaptation africane
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
trupului celui deghizat, pe care se vede că această manipulare nu l-a lăsat indiferent, inert, ba dimpotrivă, l-a stimulat într-un sens neprevăzut, i-a provocat reacții neașteptate, nebănuite. Astfel, neutralitatea primă, obligatorie a supravegherii se încarcă de afectivitate, iar noi urmărim din sală destrămarea travestirii: unde voia ea la început să ajungă și unde a ajuns... Supraveghetorul sfârșește prin a se demasca și capitulează în fața unei forțe mai puternice decât el, forța supravegheatului. Supravegherea pusă la cale e
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
reflectă capacitățile individului de abstractizare și disociere a stimulilor percepuți, prin operații de analiză, sinteză, categorizare. În plan comunicativ, complexitatea cognitivă se reflectă prin abilități comunicative, tendința indivizilor de a vorbi despre sine, precizie în decodarea semnalelor verbale și nonverbale, afectivitate, adoptarea unor coduri elaborate. Anxietatea și stresul cognitiv sunt emoții negative pe care le trăiește individul când percepe un pericol difuz și neprecizat; în plan social, anxietatea comunicativă se manifestă prin dorința individului de a evita interacțiunea cu ceilalți, prin
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
formele verbale și pronominale de persoana I, determinările adjectivale și adverbiale, modalizatorii subiectivi (părerea mea, zic că, cred că), frecvența deicticelor, constituirea unor opoziții discursive eu/alții, enunțurile metadiscursive (dacă mi-aduc aminte, să-ți spun un secret), mărci ale afectivității. Comportamentul ludic (umorul) este o formă de comportament comunicativ prin care vorbitorul îi solicită ascultătorului un răspuns actualizat prin elemente paraverbale (râsul) sau nonverbale (zâmbetul). Elementul distinctiv îl constituie atitudinea ludică față de mesaj a participanților la comunicare. Când atitudinea ludică
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de idei care își au rostul lor acolo, deși gratuite, la noi devin și mai febrile (Ralea, 1924/1977, p. 84). Credințele populare, superstițiile, proverbele sunt, adeseori, tot o formă de mimetism. Decât să creeze expresii noi ale gândului și afectivității, românii preferă șablonul, structura preexistentă cu eficiență verificată. 1.1.2. Toleranța pentru diversitate De-a lungul istoriei sale, cultura română a adoptat, silită sau din nevoi proprii, elemente diverse, pe care le-a înglobat conjunctural, adică non-critic, non-selectiv. Astfel
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Fischer, Agneta (2004Ă Feelings and Emotions: The Amsterdam Symposium. Cambridge, UK: Cambridge University Press. Marx, Karl [1852](1960Ă. Optsprezece Brumar al lui Ludovic Bonaparte. În K. Marx - F. Engels. Opere (vol. 4Ă. București: Editură Politică. Pavelcu, Vasile [1936](1999Ă Funcția afectivității. În V. Pavelcu. Elogiul prostiei. Psihologie aplicată la viața cotidiană (pp. 167-184Ă. Iași: Editură Polirom. Rosenberg, Morris (1990Ă Reflexivity and emotions. Social Psychology Quarterly, 53, 3-12. Rosenberg, Morris et al. (1995Ă Global self-esteem and specific self-esteem: Defferent Outcome. American Sociological
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
copii (2); copil (2); doi (2); dragoste (2); eternă (2); eternitate (2); flori (2); iubi (2); încredere (2); love (2); nebună (2); neprețuit (2); perfecțiune (2); părinți (2); reciprocă (2); respect (2); sărut (2); siguranță (2); veșnică (2); adevăr; adora; afectivitate; Alin; alinare; Andreea; aproapele; armonios; băiat+fată; binevoitoare; bună; bunica; calitate; de cameră; casă; cîine; colț; confort; credință; dar; dăruire; despărțire; devotament; divinitate; dorință; drag; drăgălașe; drăgălășenie; drăguț; efemer; efemeră; Eminescu; emoție; erotism; eșec; exista; nu se explică; falsă; femeia
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și explicarea fenomenelor respective. Un alt lucru care trebuie înțeles este faptul că relația, rezultat al conectării a cel puțin două unități de analiză, nu se referă doar la sensul în care folosim în mod obișnuit acest cuvânt: prietenie, colaborare, afectivitate, altfel spus interacțiune. Relația între doi indivizi poate fi dată, de exemplu, de apartenența lor comună la o organizație, fără ca aceasta să presupună neapărat interacțiunea între cele două persoane sau chiar faptul că cele două se cunosc. La fel, două
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
activități sunt incluse manipularea pe baza imitației spontane sau observabile și manipularea pe bază de comenzi verbale și pe bază de selecție și discriminare a mișcărilor. Gesturile sunt acte voluntare non-verbale care se pot substitui comunicării verbale. - Activitatea motorie și afectivitatea (comunicare non-verbală) Comunicarea în acest caz se realizează prin gesturi, atitudini, sentimente sau stări emoționale. Așa se explică gesturile de amenințare, agresiune (amortizată sau netă), de liniște sau de dăruire a unei flori... Aceste gesturi sunt de fapt modalități de
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
cu umanul. Din acest punct de vedere, realitatea virtuală poate fi interpretată drept o realitate umană mediată prin tehnologiile informațional-comunicaționale, iar orice proces de virtualizare (de la globalizarea economiei la scriitura computerizatăă poate coincide astăzi cu valorificarea umanului, începând cu semnificațiile afectivității și ale conștiinței și continuând cu cele ale materialității corporale și sociale în raportarea individului la spațiu, la lume și la sine. Într-o realitate virtuală, experiențele aparțin ființei, de la cele corporal-senzoriale la cele cognitive și la cele pragmatice ale
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
metaforă a mașinii (organizarea organelor în organismă, atât din punct de vedere ontologic, cât și științific sau socio-cultural, în timp ce subiectul uman s-a străduit să demonstreze că este mai mult decât o simplă mașină, fie grație raționalității, fie prin argumentul afectivității. Rezumând, ambiguitatea diacronică a metaforei mașinii în raport cu umanul a desemnat fie servitudinea omului în fața intrumentelor, fie capacitatea demiurgică a omului de transcendere a limitelor naturii, fie oglinda destinului tragic al individului-prizonier în închisoarea legilor implacabile, fie puterea subiectului de a
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ale creaturilor informatizate nu cunosc nici trăirea, nici cultura umană așa cum sunt acestea constituite de-a lungul timpului. Rămânând, din acest punct de vedere, paradigme tehnobiologice deterministe și esențialiste, ființele sintetice sunt private de pasiune și de emoție, de complexitatea afectivității și a cunoașterii, de grija pentru celălalt. Așadar, cyborgul înglobează numeroase accepții, de la inteligență la viața artificială, întruchipări aflate la limita „regimului nocturn” al imaginarului și întrupări contingente, transgresând opozițiile împământenite de tipul artificial vs natural/biologic sau obiect vs
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
digital/virtual, estetică și genetică, artist și robot etc. 3.4. Fenomenologia de tip Merleau-Ponty în spațiul virtualitățiitc "3.4. Fenomenologia de tip Merleau‑Ponty în spațiul virtualității" Legătura dintre tehnologie, pe de o parte, și identitate, dorință, plăcere și afectivitate, pe de altă parte se derulează atât la nivel existențial, cât și social, etic sau politic. Fluxurile acestei legături par a destructura spațiul și corpul, a desființa intenționalitatea și a dezasambla sedimentarea ființei umane. Lucrurile nu stau tocmai așa, după cum
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
pe jumătate umanism, un umanism slăbit, care acceptă faptul că ființa umană nu își mai poate menține puritatea și aroganța și pe jumătate o postdirecție (postbiologie, postevoluție etc.Ă care recuperează în noi dimensiuni ceea ce este uman, de la senzorialitate și afectivitate la cunoaștere și socialitate. Securizarea umanului în cadrul postumanismului nu este însă un proces închis, ci unul permeabil și tolerant, situat permanent la interfața cu mașinalul, la granița cu alte specii și sisteme. Acest tip de postumanism este un amestec de
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
încorporării și unește fluxurile identității virtuale de viața, experiențele și dimensiunile corporeale, de la cele existențiale la cele sociale. De asemenea, leagă eul virtual de existența trupească, cu multitudinea aspectelor și a sensibilităților acesteia, de la senzorialitate la seducție, de la amintire la afectivitate și moralitate. Postumanismul moderat denunță convingerile care speră în posibilitatea ca identitatea și mintea umane să fie destrupate în noile contexte post-transumane ale spațiului virtual și utopiile prin care se exprimă credința în libertatea tehnologică nelimitată, în omnisciență și imortalitate
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de cea a trupului. Utilizarea biocybertehnologiilor nu duce la dispariția corpului uman, ci la transformarea lui în trup cyborgic, avataric, transgenic integrat spațiului virtual împreună cu proprietățile mintale, de la inteligență la personalitate, și cu cele corporale, de la sexualitate și reproducere la afectivitate și emoție. Gândirea postumanistă trebuie să țină cont de prezența sensibilității emotive sau afective, de practicile plăcerii și ale seducției în cadrul raționalismului resuscitat în spațiul virtual. De asemenea, nu își suprimă pasiunea corporală, bogăția senzorială și genetică și sexualitatea întrucât
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sau „era mărșăluitorilor”, „sat global” sau „sat al satelor” (Nicolescu, 1999, pp. 97-98Ă. „Omul care se naște din nou”, homo sui transcedentalis, are în vedere responsabilitatea autotranscendenței, terțul inclus care aduce la interfață știința și conștiința umană, efectivitatea tehnologică și afectivitatea comunicațională, publicul social și privatul individual. Pentru dobândirea unei atitudini „transpolitice” este presupusă efectuarea imperativului „revoluției inteligenței” atât estetice cât și etice (Nicolescu, 1999, p. 162Ă. Transumanismul devine, pentru specialistul în fizica cuantică, noua formă complexă și flexibilă de umanism
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
omul adăpat la valorile culturii, citez din nou din Dinamism cultural, „urmărește transformarea lui într-o ființă nobilă și cu o individualitate proprie și același lucru îl admiră el și la alții”. Miza acestei finalități merită investiția de inteligență și afectivitate pe care a înglobat-o Extensiunea Universitară. Succesul Extensiunii Universitare s-a datorat - după părerea noastră (Neculau, 1989) - faptului că universitarii ardeleni și-au înțeles pe deplin menirea lor de călăuzitori de conștiințe, au înțeles nevoile momentului istoric. După realizarea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în câteva rânduri. Nu fără melancolie, ne convinge că părul și barba i-au încărunțit, dar atâta vreme cât simte "plutind prin ochiul meu o căprioară..." rămâne tânăr. Se impune să subliniem grafemul și aspectul grafic al cântecelor. Scrierea cu majusculă accentuează afectivitatea, dar ajunge și la manieră, având în vedere grafia cu spații largi ce impune o anumită diferențiere: "Pădure, Și nor, cer, și iad, și câmp, și rai, și loc și dor și Mare pier, voce" ("Dimensiuni") În "Bazarul cu vești
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
care afirmă că poezia feminină, din peisajul liricii actuale, ar fi săracă în idei, în ciuda faptului că Nina Cassian ne vorbește festiv și detașat, compune cu luciditate și abordează ideile veacului. Ea ajunge la poezie atunci când își lasă în voie afectivitatea și trăirile senzoriale, necenzurându-le deliberat. Trăirea erotică este o vibrație permanentă și mereu nouă în versurile poetelor. De-obicei, erotizarea cuprinde întreaga sferă a existenței; până și evocarea trecutului se închide într-o lume de imagini senzuale, elevate, subțiate
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
elaborate de profesori de la matematică la religie, de la artă la societate, de la geografie la istorie constituie veritabile modele, surse de inspirație pentru toate școlile din România. De o deosebită importanță este subcapitolul "Măștile transcendenței", care plasează întregul experiment sub semnul afectivității și a centralității experienței trăite. Ceea ce este fascinant și instructiv în aceste scenarii este fluiditatea lor, rezultate din permanenta interacție între transdisciplinaritate și discipline, între textele propuse și implicarea interioară a elevilor și profesorilor. Cititorul resimte astfel transdisciplinaritatea în mișcare
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
omului deplin, care a reieșit din prezentarea anterioară. NIVELURI INDIVIDUAL SOCIAL COSMIC A FI (a exista devine a fi) integrat (unit cu sine) ființă armonioasă armonizarea dimensiunilor: mental, emoțional, fizic integrat social armonie între: lumea exterioară (efectivitate) și lumea interioară (afectivitate) permite găsirea locului personal în varietatea contextului social integrat cosmic armonie om Natură (cosmos) permite găsirea locului în cosmos (destinul planetar al omului) A CUNOAȘTE (a ști devine a înțelege) gândire transdisciplinară (pe baza logicii terțului inclus) cunoaștere transdisciplinară (înțelegere
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]