1,817 matches
-
așa plicticos. Dacă era să citesc printre rânduri, aceasta era o acuzație directă cum că ar fi fost vina mea. Bun, dacă voia să trecem la capitolul acuzații... Subiectele de discuție s-au epuizat până am terminat de mâncat somonul afumat. Mă mâncau degetele. Dacă cineva nu avea de gând să spună ceva în curând, nu-mi rămânea decât să fac din șervețele stâncile albe din Dover. Tally sparse tăcerea. —Mark ne-a spus că ai mult de lucru în ultimul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
zis: Mamă, cum mi-o și norocul. Zic eu: Ce-ar fi să întrebăm pe Ramses, să vedem ce crede el. Dar Laura a izbucnit în plâns și n-a mai scos nici o vorbă. Madam Fișic, după ce suflă în ibricul afumat, răsturnă cafeaua în două cești și spuse mai departe: - Tânărul a îmbrăcat-o din cap până în picioare. S-o vezi, parcă-i o prințesă. Aseară au venit acasă cu trăsura. S-a strâns tot hanul împrejur, că muscalul n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
mai insistă încă o dată filozoful caraghios din întunericul meu lăuntric, scuturându-și dovleacul la fiecare silabă. Dar fălcile mi se încleștară și limba se înghemui moale, înspre cerul gurii. Iepuroaica cenușie ce i-o dăruisem, tocmai se dezlipi de zidul afumat al cuptorului, atrasă de o foaie veștedă de salată - pe care începu s-o ronțăie cu mare viteză. - Zitta! Începui eu rupându-mi vorbele cu greutate. Iar mi te uiți ca un cioclu! Pe chipul tău stă ferecată o liniște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Când unei țărănci însărcinate, care împărțea cu muncitorul ei francez statornicit acolo masa și patul, i-am ghicit cu nechibzuită sensibilitate viitorul din palmă, ca onorariu ne-a picat, în afară de bucata de brânză de oaie, și o halcă de slănină afumată, atât a fost de mulțumită femeia așezată la masă că reușisem să citesc, în liniile din palma ei, absența, dacă nu definitivă, atunci de lungă durată a țăranului. Acela era dat dispărut din ‘43, dar continua să fie prezent ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Se temea oare ca, rămas singur, să fie doar el cu sine printre sculpturile sale neterminate? Acolo am băut, din pahare de apă, dar fără citate din Ulenspiegel, rachiu dublu rafinat și am mâncat ceea ce, precaut, adusese cu el: macrou afumat cu ouă pe care, pe plita electrică din bucătăria atelierului, le-a sărat într-o tigaie mică, le-a piperat, le-a amestecat. După ce m-am întins într-un fel de nișă a atelierului său pe unul din cele două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
în legătură cu gustul pe care avea să-l aibă produsul final. Prioritatea mea era să mă îmbăt. Iar dacă pentru asta trebuia să beau din ceva care avea un gust respingător, atunci eram pregătită. Am petrecut multe ore vesele, fericită și afumată, la discotecile unde reușisem să-mi constrâng sau să-mi păcălesc părinții să mă lase. Afumată după ce consumasem mixtura de (să zicem) sherry, vodcă, gin, coniac și vermut (mătușa Kitty ne adusese vermutul din călătoria la Roma). Ce zile grozave
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Iar dacă pentru asta trebuia să beau din ceva care avea un gust respingător, atunci eram pregătită. Am petrecut multe ore vesele, fericită și afumată, la discotecile unde reușisem să-mi constrâng sau să-mi păcălesc părinții să mă lase. Afumată după ce consumasem mixtura de (să zicem) sherry, vodcă, gin, coniac și vermut (mătușa Kitty ne adusese vermutul din călătoria la Roma). Ce zile grozave! Ce zile glorioase! Ca să evit orice scenă stânjenitoare sau jenantă în confruntarea cu părinții, înlocuiam tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
urme de ac de seringă. Se Îmbrăcă, se dădu cu parfum Lucky Tiger și porni cu mașina spre Beverly Hills. *** Petrecere În curte: jumătate de hectar acoperit cu copertine. Mașinile erau parcate de studenți de colegiu. Bufetul etala costiță, șuncă afumată și curcan. Chelnerii duceau tăvi cu antreuri. Burnița se așternea metodic peste pomul de Crăciun uriaș, În aer liber. Oaspeții mîncau din farfurii de carton. Felinare cu gaz iluminau pajiștea. Jack ajunse la timp și Își făcu loc prin mulțime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
familiară cu meniul și reuși să se abțină să comenteze prețurile, care la început i s-a părut că sunt tipărite greșit. În fond, el plătea. — Vedeți, pe piața de azi, spuse Roddy, cu gura plină cu clătita cu somon afumat, este o naivitate să-ți imaginezi că poți promova opera unui artist fără a ține seama de personalitatea lui. Trebuie să existe o imagine, ceva ce poți vinde prin intermediul ziarelor și revistelor. Nu contează cât de minunate sunt tablourile: dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
includea, la prima aparență, nimic din acel aer de poteraș, ieșit la vânătoare, în căutare de victime, nu-l impresionase deloc la întâmplătoarea întâlnire dintâia oară. Pur și simplu, părând destul de cherchelit și de dispus la flecăreală, ca orice ipochimen afumat, ce umblă hoinar prin cârciumi, se așezase la aceeași masă cu el, din localul aproape pustiu. Nu iradia în jurul său nici un dram de primejdie, mai ales fiindcă Mircea reținuse (de la cei bătrâni, știutori ai adevărului: Nu e de glumit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
voie să trec prin terenul de joc! gândi disciplinat Mircea, care o și luă, depărtându-se, prin căscătura, neagră de funingine, a unui fost șemineu uriaș. Însă, nimeri într-o bucătărie fără ieșire: stropii de mămăligă împestrițau până sus peretele afumat nimburi mărunte ale unor tihnite cine de taină familială. Terenul este, totuși, destul de mare, ca să trec și eu pe aici! își dădu Mircea pinteni voinței, dar nimeri în urzeala unei încăierări incipiente a băieților de la Școala de reeducare. De ce aperi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
dreaptă și lungă, parcă fără de sfârșit, către intrarea în adăpostul antiaerian. În sfârșit, ajunge. Interiorul luminat doar de un bec minuscul, roșiatic, este populat cu fețe crispate, încordate în așteptarea a ceea ce se pregătea să vină. În hruba veche și afumată, care în nici un caz nu-și merita numele de adăpost antiaerian, persistă un miros greu de igrasie și mucegai. Oamenii tac, speriați. Nu se aude decât respirația gâfâită a lui Marius. Depune femeia încă sfârșită pe un colț de bancă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
închiși, ca și cum încearcă să se apere de fulgerările brutale ale imaginilor din jur. În fața lui, puse direct pe caldarâm, două cadavre. De sub unul dintre cearșafurile pătate cu sânge ce acoperă trupurile iese piciorul mic al unui copil. Lângă o ambulanță afumată, doi medici dau primul ajutor nenumăraților răniți întinși umăr lângă umăr, din mijlocul cărora se ridică către cer urletele și gemetele muribunzilor. Marius surprinde privirea îndurerată a unuia dintre doctori, un tânăr probabil proaspăt ieșit din facultate, cu halatul murdar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
de pânză trase, opresc zgomotele de afară. Domnește o liniște străpunsă doar de ticăitul unui ceas metalic, ruginit pe alocuri, care măsoară nepăsător trecerea timpului așezat pe colțul mesei acoperită cu o mușama veche și decolorată. Lângă el, o lampă afumată și prăfuită, accesoriu absolut necesar în ultima vreme pentru momentele când lumina electrică se întrerupea frecvent datorită bombardamentelor. Marius înconjoară atent cu privirea întreaga încăpere. Pe canapeaua joasă, cu aspect ponosit, din stânga ușii, sunt aruncate în dezordine câteva furouri, prosoape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
nu poate spune că doarme afară, în ger. Spre deosebire de mulți alți camarazi, mai puțini norocoși. O lampă veche, cu fitil, stă agățată într-un cui bătut într-un stâlp de susținere a tavanului. Lumina pâlpâitoare ce se strecoară prin sticla afumată mai înveselește cumva interiorul. După ce explică comandanților de grupă misiunea la care urmează să ia parte, Marius ordonă repaus până la ora plecării. După primirea veștilor, fiecare om din pluton se pregătește cum știe mai bine pentru acest nou drum al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
o rezonanță năucitoare. La parter, Mâțu aleargă printre flăcările nestăvilite care luminează locul luptelor ca în miezul zilei. Din capătul coridorului, din spatele unei uși, este întâmpinat cu un tir concentrat de arme automate. Se adăpostește împreună cu Iovuț în spatele unui perete afumat. Scoate o grenadă, îi smulge siguranța și o aruncă cu un gest larg. Un bubuit răsunător, apoi un fulger orbitor. Se aud țipete. Sergentul înaintează cu grijă, gată să tragă la primul pericol. Trei nemți zac pe podeaua camerei. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
se ridică spre cer cu un tunet infernal. Bucăți incandescente de oțel sunt împrăștiate peste tot. Una dintre ele aterizează sfârâind în apropierea lui Marius, topind zăpada. Pe frântura metalică foarte groasă se vede pictat cu litere de o șchioapă, afumate, WEHRMACHT. Lovește mulțumit cu pumnul în pământ. O treabă bine făcută și mai mult ca sigur băieții de dincolo se vor gândi mult mai bine înainte să pornească un nou atac. Iar asta înseamnă pentru ei câștigarea unui timp prețios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
tel. 225 463 sau 0743 002 230), 350 de locuri, 200 lei/pers. , program folcloric cu Andreea Voica și invitații ei, tombolă, artificii și alte surprize; meniul este alcătuit din: platou rece (roșii cu ton și brânză, piept de pui afumat, măsline umplute, ou umplut, cașcaval, salam, ruladă de porc, mușchi filé de vită, rol cașcaval, chifteluțe cu susan, castraveți), filé de cod cu migdale și legume, mușchiuleț de porc împletit, curcan cu prune și alune și garnituri de cartofi la
Agenda2005-49-05-general11 () [Corola-journal/Journalistic/284457_a_285786]
-
nevastă-mea îți urează poftă bună. Îi spusei că îi mulțumesc și scosei eu însumi ce era înăuntru, friptură rece de vacă, ouă fierte, șuncă, plăcinte cu brânză încă fierbinți, din care și începui să mănânc cu poftă mare, cârnați afumați, care n-aveau nevoie să fie prăjiți și franzele albe și moi. Friptura și șunca erau tăiate în tranșe subțiri, nu puteam să păstrez un cuțit în celulă. ― Arăți bine, zise Ciceo, ai instincte bune, coincid cu opinia pe care
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
lui Vintilă, ca și când ar fi uitat că el mă invitase la masă. Și mai ales era treaz. Îmi plăcu de el, era grav, liniștit, chiar modest, față de isprava pentru care luase Premiul de Stat. Mă așteptasem să-l găsesc deja afumat și plesnind de veselie. Mă apropiai de el, îl felicitai, dar se făcu sau chiar nu auzi ce-i spusei și mă lăsă cu mâna întinsă continuând ciuguleala. Gândii că trebuie să mă car imediat, dar interveni Vintilă: "Mă besmeticule
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
dar interveni Vintilă: "Mă besmeticule, dă mâna cu dom' profesor", și atunci Calistrat tresări și își fixă privirea sa porcină asupra mea și bolborosi: "Dumneata cine ești?" Ca să-mi dau seama că nu era nici treaz, cum crezusem, și nici afumat, ci beat pulbere, dar cum dracu de se ținea atât de bine pe picioare? "A, zise, dumneata erai? Scuză-mă, n-am memorie vizuală și sânt atâția ani de când nu ne-am văzut..." În schimb Bacaloglu era mult mai semeț
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Frumos, nu?“, și-a dus Mihnea mâna la tâmplă. „Depozitul de valori. Neprețuite. Trebuie doar să știi să negociezi.“ „Ce să negociezi și cu cine?“, l-am întrebat într-o doară, descheindu-mă la hanorac. Era o căldură moale și afumată, cum numai în cârciumi găsești. Ca de bumbac. „O să afli tu. Ce face ăla?“ Cezar s-a întors vesel, cu trei beri la piept și-un bocanc lipsă. „Beri pe frigul ăsta?!“, s-a enervat Mihnea, „Asta n-ai învățat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
sfârșitul anilor 1870, când reformele educaționale ale lui Jules Ferry încep să producă efecte concrete, marea majoritate a școlilor sătești puteau fi caracterizate printr-o suită de adjective nu tocmai onorante: "Întunecoase, umede, neventilate, nemobilate, neluminate, neîncălzite sau mirositoare și afumate atunci când un foc sau o sobă era aprins(ă), în care trăgea curentul, neprimitoare și urâte" [...]. Colac peste pupăză, "cele mai multe școli nu aveau curte, darămite latrină" (Weber, 1976, p. 304). În multe astfel de școli, în care dascălii erau la fel de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
într-adevăr în mână Indépendance Belge. Îl aștepta pe prinț; de îndată ce-l văzu, lăsă ziarul deoparte și se lansă într-o explicație înflăcărată și prolixă, din care, de altfel, prințul nu înțelesese aproape nimic, pentru că generalul era de-acum binișor afumat. — Zece ruble nu am, îl întrerupse prințul, luați această bancnotă de douăzeci și cinci, schimbați-o și dați-mi restul de cincisprezece, pentru că altminteri rămân lefter. — O, fără îndoială; și fiți sigur că imediat... Pe lângă asta, generale, am o rugăminte. N-ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
marochin roșu. Prințul observă pe masa la care-l așezase Rogojin două-trei cărți; una dintre ele, Istoria lui Soloviov 41, era deschisă și avea un semn în ea. Pe pereți, în rame aurite, mate, atârnau câteva tablouri în ulei, negre, afumate, pe care era greu să deslușești vreun contur. Un portret în mărime naturală îi atrase prințului atenția: înfățișa un om de vreo cincizeci de ani, într-o redingotă de croială nemțească, dar lungă în poale, cu două medalii agățate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]