3,907 matches
-
în preajma constituirii Comisiei pentru studiul reformei agrare, în oficiosul Partidului Comunist din România a apărut un amplu articol, semnat de Vasile Luca, în care erau explicate principalele rațiuni ce determinau pe comuniști să-și mențină o poziție fermă în legătură cu reforma agrară 63. Din numeroasele articole publicate până atunci de ziarul „Scânteia“ pe tema reformei, acesta este primul care expune într-o formă mai explicită concepția acestei formațiuni politice despre expropriere și împroprietărire, care se va regăsi, de altfel, în proiectul legii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
funciară rurală. După numai trei zile, cu începere din data de 16 decembrie 1944, punctele de vedere ale partidelor legate de expropriere și de împroprietărire vor fi luate în discuție de către membrii Comisiei pentru studierea și adunarea elementelor necesare reformei agrare. De la recensământul general al României din 6 aprilie 1941 până în toamna anului 1944, când reforma agrară a fost pusă în discuția • „Dreptatea“, 25.XI.1944. 61 Idem, 10.XII.1944. • Lazăr Iliescu, Reforma agrară și pâinea orașelor, în „Dreptatea“, 14
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
vedere ale partidelor legate de expropriere și de împroprietărire vor fi luate în discuție de către membrii Comisiei pentru studierea și adunarea elementelor necesare reformei agrare. De la recensământul general al României din 6 aprilie 1941 până în toamna anului 1944, când reforma agrară a fost pusă în discuția • „Dreptatea“, 25.XI.1944. 61 Idem, 10.XII.1944. • Lazăr Iliescu, Reforma agrară și pâinea orașelor, în „Dreptatea“, 14.XII.1944. • Vasile Luca, Reforma agrară - cheia progresului României, în „Scânteia“, 13.XII.1944. publică de către
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
studierea și adunarea elementelor necesare reformei agrare. De la recensământul general al României din 6 aprilie 1941 până în toamna anului 1944, când reforma agrară a fost pusă în discuția • „Dreptatea“, 25.XI.1944. 61 Idem, 10.XII.1944. • Lazăr Iliescu, Reforma agrară și pâinea orașelor, în „Dreptatea“, 14.XII.1944. • Vasile Luca, Reforma agrară - cheia progresului României, în „Scânteia“, 13.XII.1944. publică de către comuniști, în structura proprietății funciare rurale din România avuseseră loc o serie de prefaceri determinate, în principal, de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din 6 aprilie 1941 până în toamna anului 1944, când reforma agrară a fost pusă în discuția • „Dreptatea“, 25.XI.1944. 61 Idem, 10.XII.1944. • Lazăr Iliescu, Reforma agrară și pâinea orașelor, în „Dreptatea“, 14.XII.1944. • Vasile Luca, Reforma agrară - cheia progresului României, în „Scânteia“, 13.XII.1944. publică de către comuniști, în structura proprietății funciare rurale din România avuseseră loc o serie de prefaceri determinate, în principal, de dislocările teritoriale și de populație, de politica agrară a guvernului Antonescu și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1944. • Vasile Luca, Reforma agrară - cheia progresului României, în „Scânteia“, 13.XII.1944. publică de către comuniști, în structura proprietății funciare rurale din România avuseseră loc o serie de prefaceri determinate, în principal, de dislocările teritoriale și de populație, de politica agrară a guvernului Antonescu și de consecințele războiului la care a participat România, astfel că ultima statistică nu mai oferea o bază reală de calcul pentru estimarea suprafeței expropriabile. Din această cauză, la 30 noiembrie 1944, reprezentantul Frontului plugarilor în guvern
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
noiembrie 1944, reprezentantul Frontului plugarilor în guvern, Romulus Zăroni, în calitate de subsecretar de stat la Agricultură și Domenii, a lansat, prin presă, șefilor tuturor partidelor politice invitația de a-și desemna delegați în Comisia pentru studierea și adunarea elementelor necesare reformei agrare 64, pe care grupările politice de stânga intenționau să o înființeze. La formarea guvernului Nicolae Rădescu, liderii P.N.L. și P.N.Ț. și-au dat acordul asupra inițierii de către noul guvern a unor măsuri concrete pentru pregătirea reformei agrare, iar câteva
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
necesare reformei agrare 64, pe care grupările politice de stânga intenționau să o înființeze. La formarea guvernului Nicolae Rădescu, liderii P.N.L. și P.N.Ț. și-au dat acordul asupra inițierii de către noul guvern a unor măsuri concrete pentru pregătirea reformei agrare, iar câteva zile mai târziu, la 14 decembrie 1944, ei au comunicat lista reprezentanților lor în această comisie, care s-a constituit pe lângă Ministerul Agriculturii și Domeniilor, sub președinția titularului respectivului departament, național-țărănistul Ion Hudiță 65. Fiecare formațiune politică din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de Gh. Zane, Cezar Spineanu, Vasile Serdici și N. Rusu. La 16 decembrie 1944, cu prilejul începerii lucrărilor Comisiei, Ion Hudiță a precizat că, potrivit denumirii ei, aceasta avea sarcina să colecteze materialul documentar pentru pregătirea proiectului legii de reformă agrară, nu de a-l redacta. De aceea, ministrul solicita delegaților formațiunilor politice să dea un răspuns la întrebările: cât pământ exista pentru a se putea distribui țăranilor; cui să se dea; ce să se facă cu cei care ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cu cei care ar fi rămas neîmproprietăriți ? „Guvernul din care fac parte, ca și P.N.Ț. pe care-l reprezint în guvern la acest minister - ținea să precizeze șeful departamentului agriculturii și domeniilor -, cu toți suntem hotărâți să facem reforma agrară. Și s-o facem cât mai neîntârziat“66. La început, liderii comuniști au sperat că vor putea impune celorlalte formațiuni politice propriile puncte de vedere, așa cum reușiseră cu alte grupări după publicarea platformei-program din 24 septembrie 1944. Dovada este oferită
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1944. • A.N.I.C., fond Uniunea Centrală a Sindicatelor Agricole din România, dosar 195/1944, f. 227. • Ibidem, f. 226; „România liberă“, 18.XII.1944. • Vezi Din lupta P.C.R. pentru închegarea alianței clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare în lupta pentru reforma agrară din 1944-1945, vol. III, București, 1960, p. 136. inițiativa generalului Rădescu de a înființa Comisia pentru studiul reformei agrare, socotind-o ca o probă că guvernul se preocupa de problema agrară 68. Ulterior, însă, când comuniștii și-au dat seama
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
România liberă“, 18.XII.1944. • Vezi Din lupta P.C.R. pentru închegarea alianței clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare în lupta pentru reforma agrară din 1944-1945, vol. III, București, 1960, p. 136. inițiativa generalului Rădescu de a înființa Comisia pentru studiul reformei agrare, socotind-o ca o probă că guvernul se preocupa de problema agrară 68. Ulterior, însă, când comuniștii și-au dat seama că șansele de a impune programul lor celorlalte formațiuni politice rămâneau minime, au respins de plano ideea oricărui compromis
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare în lupta pentru reforma agrară din 1944-1945, vol. III, București, 1960, p. 136. inițiativa generalului Rădescu de a înființa Comisia pentru studiul reformei agrare, socotind-o ca o probă că guvernul se preocupa de problema agrară 68. Ulterior, însă, când comuniștii și-au dat seama că șansele de a impune programul lor celorlalte formațiuni politice rămâneau minime, au respins de plano ideea oricărui compromis cu ele, iar cerbicia lor poate fi demonstrată atât prin felul în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în comisie au apărut în cursul celei de-a doua ședințe, din 19 decembrie 1944. Delegatul național-țărănist, prof. Gh. Zane, a apreciat că partidul care îl nominalizase dorea „să lucreze în mod activ la realizarea unei rapide și cuprinzătoare legi agrare, al cărui scop imediat să fie trecerea pământului din mâna marii proprietăți rurale în cea a țărănimii fără pământ sau cu pământ puțin“70. La rândul său, președintele comisiei, Ion Hudiță, recunoscând necesitatea reformei agrare, reafirma punctul de vedere potrivit
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
unei rapide și cuprinzătoare legi agrare, al cărui scop imediat să fie trecerea pământului din mâna marii proprietăți rurale în cea a țărănimii fără pământ sau cu pământ puțin“70. La rândul său, președintele comisiei, Ion Hudiță, recunoscând necesitatea reformei agrare, reafirma punctul de vedere potrivit căruia ea trebuia înfăptuită efectiv după încheierea războiului 71. Reacția reprezentantului comunist din comisie, Vasile Luca, față de propunerea ministrului agriculturii și domeniilor nu lăsa însă nici un dubiu asupra faptului că grupările de extremă stângă erau
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
puterii revoluționar-democratice a muncitorilor și țăranilor, București, 1982, p. 97. • Vezi Gheorghe Zane, op. cit., p. 111. fără ca ele să conducă spre un anumit consens în legătură reforma. Publicarea Manifestului de Anul Nou de către Frontul Național Democrat cu referiri la reforma agrară, invitația făcută subsecretarului de stat pentru organizarea statului, a statisticii și inventarului, dr. Sabin Manuilă, de către comisie pentru a-i pune la dispoziție materialele statistice necesare și informația obținută de moșierul Cristea Goilov 76 de la un cunoscut de-al lui
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de expectativă pe care o practicaseră până atunci reprezentanții ei. În urma acestei informații, conducerea Uniunii Centrale a Sindicatelor Agricole din România a organizat, la 4 ianuarie 1945, o consfătuire în care au fost discutate intențiile P.N.Ț. legate de reforma agrară, la care s-a exprimat teama că unele personalități ale acestuia, precum Ion Mihalache, doreau o expropriere radicală, care nu ar fi fost împărtășită nici chiar de delegații național-țărăniști din Comisia pentru studiul reformei agrare. Președintele Uniunii, ing. N. Mareș
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
P.N.Ț. legate de reforma agrară, la care s-a exprimat teama că unele personalități ale acestuia, precum Ion Mihalache, doreau o expropriere radicală, care nu ar fi fost împărtășită nici chiar de delegații național-țărăniști din Comisia pentru studiul reformei agrare. Președintele Uniunii, ing. N. Mareș, avertiza pe participanți că, dacă informația lui Cristea Goilov despre Ion Hudiță era adevărată, ea reflecta de fapt dorința P.N.Ț. de a face concurență comuniștilor 78. În urma consfătuirii conducerii Uniunii Centrale a Sindicatelor Agricole
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
informația lui Cristea Goilov despre Ion Hudiță era adevărată, ea reflecta de fapt dorința P.N.Ț. de a face concurență comuniștilor 78. În urma consfătuirii conducerii Uniunii Centrale a Sindicatelor Agricole, aceasta a redactat un Memoriu al Sindicatelor Agricole în problema agrară, pe care l-a trimis, la 26 ianuarie 1945, regelui și mareșalului Curții regale, iar în ziua următoare l-a înaintat Comisiei pentru studiul reformei agrare. După circa trei săptămâni de la depunerea lui, când taberele în disputa pentru reforma agrară
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Centrale a Sindicatelor Agricole, aceasta a redactat un Memoriu al Sindicatelor Agricole în problema agrară, pe care l-a trimis, la 26 ianuarie 1945, regelui și mareșalului Curții regale, iar în ziua următoare l-a înaintat Comisiei pentru studiul reformei agrare. După circa trei săptămâni de la depunerea lui, când taberele în disputa pentru reforma agrară erau definitiv separate, ziarul național-țărăniștilor, „Ardealul“, publica un articol, semnat de Gabriel Țepelea, prin care era atacată poziția moșierimii față de această problemă: „Întreaga politică agrară - scria
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
agrară, pe care l-a trimis, la 26 ianuarie 1945, regelui și mareșalului Curții regale, iar în ziua următoare l-a înaintat Comisiei pentru studiul reformei agrare. După circa trei săptămâni de la depunerea lui, când taberele în disputa pentru reforma agrară erau definitiv separate, ziarul național-țărăniștilor, „Ardealul“, publica un articol, semnat de Gabriel Țepelea, prin care era atacată poziția moșierimii față de această problemă: „Întreaga politică agrară - scria el - a fost dirijată la noi de Uniunea Sindicatelor Agricole, expresie a marii proprietăți
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
reformei agrare. După circa trei săptămâni de la depunerea lui, când taberele în disputa pentru reforma agrară erau definitiv separate, ziarul național-țărăniștilor, „Ardealul“, publica un articol, semnat de Gabriel Țepelea, prin care era atacată poziția moșierimii față de această problemă: „Întreaga politică agrară - scria el - a fost dirijată la noi de Uniunea Sindicatelor Agricole, expresie a marii proprietăți, neținând seama de proprietatea țărănească, care, mai ales în Ardeal și Banat, a ajuns la un nivel de cultură superioară uneori marii proprietăți“. Moșierii au
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și Banat, a ajuns la un nivel de cultură superioară uneori marii proprietăți“. Moșierii au preluat în acest scop argumente și pasaje din memoriul trimis la 6 decembrie 1941 de Constantin Garoflid lui Ion Antonescu, care nega existența unei probleme agrare în România, recunoscându-se doar cea agricolă 79. Din această atitudine rezultă că marea proprietate se considera singurul factor hotărâtor în agricultura românească. Ea a răspândit versiunea că țărănimea nu muncește rațional, că își pierde pământurile, că este impregnată de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
autorul - este și atitudinea de azi, căci nu vedem ce i-ar fi putut modifica interesele. În discuțiile de astăzi e bine să cunoaștem și • Cristea Goilov era proprietarul unei moșii în comuna Hărmănești, județul Baia (A.N.I.C., fond Reforma agrară din 1945, județul Baia, dosar 79/1949). • Idem, fond Uniunea Centrală a Sindicatelor Agricole din România, dosar 204/1945, f. 5. • Ibidem. • Pentru aserțiunile lui Constantin Garoflid din memoriul menționat de Gabriel Țepelea vezi idem, dosar 116/1941, f. 2
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
80. La 23 ianuarie 1945, la Ministerul Agriculturii și Domeniilor a avut loc o conferință cu inspectorii regionali agricoli și cu directorii camerelor agricole județene. Aici, Ion Hudiță le-a declarat că guvernul se decisese să realizeze, până în primăvară, reforma agrară. În curând - comunica el - vom pune la punct liniile mari ale exproprierii și împroprietăririi. „Suntem hotărâți să facem o reformă agrară radicală“81 - a precizat ministrul. S-ar părea că hotărârea lui Hudiță nu era împărtășită de întreaga conducere național-țărănistă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]