1,692 matches
-
-n carte nu sunt scrise Dar trebuie aicea zise...”". În acest timp muzicanții cântă și alaiul, în frunte cu mirii, nașii și colăcarul, se îndreaptă spre biserică unde are loc cununia. De obicei, nunta avea loc la casa mirelui unde alaiul, după cununie, era primit cu o chiuitură de soacra mare: "„Bine-mi pare ca-ți vinit Că de mult v-am tăt dorit”". Mai nou, nunta este făcută la Căminul Cultural. O dată cu alaiul sosea și carul cu zestre al miresei
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
nunta avea loc la casa mirelui unde alaiul, după cununie, era primit cu o chiuitură de soacra mare: "„Bine-mi pare ca-ți vinit Că de mult v-am tăt dorit”". Mai nou, nunta este făcută la Căminul Cultural. O dată cu alaiul sosea și carul cu zestre al miresei, care era descărcat în fața nuntașilor pentru ca aceștia să fie martori la mulțimea țesăturilor și cusăturilor aduse de mireasă. Nuntașii intră apoi la masă și începe petrecerea, acompaniată de taraful de ceterași, la cântec
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
ei. Mefistofele îl conduce pe Faust într-o lume ideală, în Grecia pașnică și plină de armonie, dar care datorită unei femei, Frumoasa Elena, a cunoscut unul dintre cele mai cumplite războaie: Războiul Troian. Pantalis și Nereo împreună cu un întreg alai aduc imnuri acestei frumuseți ideale. Dar Elenei îi revin în minte, asemenea unui coșmar, imaginile sângeroase ale războiului. Faust este fermecat de chipul Elenei, dar dezamăgit atunci când îi cunoaște sufletul. Mefistofele și Faust se reîntorc din marea lor călătorie. Faust
Mefistofele () [Corola-website/Science/307648_a_308977]
-
ei a fost ținută în frâu de preoți care au construit mănăstiri pe țărmurile stâncoase din Meteorou. Însă acum, că "Cel Rău" se află liber în lume, Întunericul este mult mai puternic. Tot mai multe vengire (lamii zburătoare) se alătură alaiului ei, pentru a-i omorî pe călugării lipsiți de apărare. Dacă Ordeen va urma să apară, va fi liberă să meargă oriunde dorește, iar luând în considerare spusele mamei lui Tom, ea va vrea să vină în Comitat pentru a
Sacrificiul Vraciului () [Corola-website/Science/323529_a_324858]
-
servesc cu ouă roșii, prăjituri și vin. Cel mai important dintre toate balurile era cel al Culesului Strugurilor, vestitul Szüreti Bál, organizat toamnă după recoltarea viilor. Această petrecere în cinstea lui Bachus debuta cu o paradă pe străzi, în fruntea alaiului mergând un car tras de cai. Imediat dupa car mergeau lăutarii, care interpretau cântece de pahar. Câtva tineri împărțeau vin oamenilor și le invitau la bălul de peste noapte. Petrecerea ținea până a doua zi în zori. Sărbătoarea recruților recruții: recruții
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
balete (printre care „Curtea veche”, „La piață”, „Când strugurii se coc” și „Întoarcerea din adâncuri”), suita simfonică „Priveliști moldovenești” (suită în patru părți, care are la bază un motiv melodic din folclor: "Pe malul Tazlăului", "La joc", "Grâu sub soare", "Alai țigănesc"), poemul simfonic „Poveste indică”, „Burlesca” pentru orchestră, „Simfonia în do”, „Balada pentru bariton și orchestră”, lucrări de muzică de cameră (printre care „Cvartetul de coarde”) ș.a. Este unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai liedului în muzica românească
Mihail Jora () [Corola-website/Science/307120_a_308449]
-
care duce la mănăstire este un drum asfaltat, dar care nu a fost întreținut. Potrivit tradiției locale, în anul 1415, domnitorul Alexandru cel Bun și mitropolitul Iosif Mușat au întâmpinat la marginea Iașului, în locul unde se află astăzi Mănăstirea Vlădiceni, alaiul care ducea moaștele Sf. Mare Mucenic Ioan din Trapezunt de la Cetatea Albă către Suceava, capitala de atunci a Țării Moldovei. Cu această ocazie, poiana unde a fost întâmpinat alaiul a fost denumită "Poiana Vlădicăi", denumire existentă și în cronici . Din
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
întâmpinat la marginea Iașului, în locul unde se află astăzi Mănăstirea Vlădiceni, alaiul care ducea moaștele Sf. Mare Mucenic Ioan din Trapezunt de la Cetatea Albă către Suceava, capitala de atunci a Țării Moldovei. Cu această ocazie, poiana unde a fost întâmpinat alaiul a fost denumită "Poiana Vlădicăi", denumire existentă și în cronici . Din acest motiv, după câțiva ani s-a ridicat aici un schit, dar acesta a dispărut cu timpul. Între anii 1908-1910, câțiva călugări au construit în valea Cozmanei din apropierea Poienii
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
pe partea dreaptă a drumului se află "Movila lui Burcel", o formațiune naturală pitorească, cunoscută pentru legenda despre un țăran înzestrat cu pământ de către domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt (1457-1504). Legenda spune că prin anul 1498 domnitorul însoțit de alaiul său s-a întâlnit cu un țăran fără o mână (șoimanul Burcel care luptase alături de domnitor la Războieni) care ara de zor o movilă de pământ, în zi de duminică. Țăranul a fost întrebat de domnitor de ce muncește în zi
Mănăstirea Sfinții Împărați Constantin și Elena de pe Movila lui Burcel () [Corola-website/Science/312803_a_314132]
-
unde Veturia, gazdă fiind, a continuat să locuiască și să se preocupe de destinul postum al operei lui Octavian Goga până în anul 1979, anul morții sale. În 1979 înmormântarea Veturiei a fost sobră și austeră, fără lumânări, fără pomeni, fără alai, doar muzica a însoțit-o până la „Mausoleu”, unde a fost așezată lângă fostul ei soț după 41 de ani de la marea despărțire. În 1909 Regele Carol I a decorat-o pe Veturia cu "Ordinul Bene Merenti, cl. I pentru Artă
Veturia Goga () [Corola-website/Science/331550_a_332879]
-
loc diverse manifestări culturale, artistice, sportive și de divertisment, în mai multe locații: Cetatea Oradiei, Parcul Nicolae Bălcescu, Piața Unirii, Teatrul de Stat, Arena Antonio Alexe, Casa de Cultură a Sindicatelor, Galeria de Arte Vizuale, etc. Tradițional, festivalul începe cu "Alaiul Toamnei", o defilare tematică. Tot în prima zi a festivalului se țin teatre de stradă, expoziții fotografice și concerte în aer liber. Alte manifestări importante: Festivalul Berii, Festivalul Vinului, Târgul Pălincarilor, Expo Varadinum, diverse întreceri sportive dotate cu Cupa "Toamna
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
septembrie 1866, tratativele cu poarta au intrat într-o fază ascendentă datorită implicării împăratului francez Napoleon al III-lea, soluționându-se printr-un acord agreat de ambele părți (8 octombrie 1866). Chiar a doua zi, Carol a plecat cu un alai mare, printre însoțitori fiind D. Ghica, D. Brătianu, Ioan Gr. Ghica, V. Boerescu, Gh. Costa-Foru, G. Știrbei, D.A. Sturdza și alții; vizita a fost un succes, deși domnitorul a semnalat prin gesturi că nu accepta vasalitatea în raport cu sultanul. În octombrie
Guvernul Ion Ghica (2) () [Corola-website/Science/306968_a_308297]
-
prin procură la Milano iar celebrarea ei este organizată de un pictor, sculptor, arhitect, inginer și teoretician, care are în jur de 40 de ani Leonardo da Vinci, care lucra pentru ducele de Milano din 1482. În iarna anului 1493, alaiul ei magnific în drum spre nunta ei din Austria a stârnit multă atenție. Maximilian va merge în întâmpinarea soției sale însă fără să se grăbească. În ajunul Crăciunului mireasa a ajuns la Innsbruck. Maximilian sosește abia în martie. Ceremonia are
Bianca Maria Sforza () [Corola-website/Science/331144_a_332473]
-
de destindere și veselie după munca efectuată. Cea mai îndrăgită și mai plină de fast era claca de secerat, în urma căreia se împletea din cele mai frumoase spice de grâu, o cunună, care era adusă în sat cu cântece și alai, udată pe drum de flăcăi și adusă la casa gospodarului, unde urma jocul și veselia ce țineau până în zorii zilei. [[Fișier:Boscadau.jpg|thumb|250px|Boscadau]] Obiceiul cununii era unul dintre cele mai frumoase obiceiuri, deoarece țarinile din jurul satului erau
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
trebuia purtată de o fecioară - reprezentând idealul de puritate - și trebuia udată, iar sămânța ei trebuia amestecată cu sămânța care urma să fie aruncată pe ogor în următoarea perioadă de vegetație. Spre seară, fetele porneau cu cununa spre sat în alai, în față mergând fata ce purta cununa, urmată de restul fetelor, cântând tot timpul drumului, pe o melodie doinită, „horia cununii", până ce ajungeau la gazdăi. La porți, sătenii admirau secerătoarele, iar flăcăii ieșeau cu cofele și udau cununa. Fata care
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
Trotușan (ctitorul Bisericii "Duminica Tuturor Sfinților" din Părhăuți - 1522), decid să predea Cetatea Sucevei sultanului. Petru Rareș fuge în Transilvania, în Cetatea Ciceu, care îi aparținea ca feudă, iar la 14 septembrie 1538 Soliman Magnificul intră în cetate cu mare alai și fără a întâmpina rezistență. Sultanul numește ca domn pe Ștefan Lăcustă (1538-1540), un nepot al lui Ștefan cel Mare și timp de câteva zile, turcii și tătarii jefuiesc crunt Moldova. După cum menționează cronicarul Macarie în letopisețul său: ""Oastea barbarilor
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
de Patriarhul Matei, ai Constantinopolului, în 1401. Icoana a fost trimisă la Suceava prin delegații: ieromonahul Grigorie Țamblac și Manuil Arconti (Arhon). La anul 1407-1408, Doamna Ana, însoțită de curteni și de Dionisie (Dometian), egumenul Mănăstirii Bistrița au dus cu alai domnesc și au dat dar veșnic icoana Sfintei Ana, Mănăstirii Bistrița . Un manuscris de la începutul secolului al XVIII-lea, atribuit Mitropolitului Gheorghe al Moldovei și Sucevei (1723-1729), păstrat la Arhivele Statului din Piatra Neamț, conține o informație semnată de sus-numitul mitropolit
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
85 familii, sau 440 suflete are și o biserică din lemn, cu un cântăreț și un eclersiarh. Este înconjurat din toate părțile de păduri...”. Tradițiile și obiceiurile populare se păstrează și în satul Sticlăria. La trecerea dintre ani, tinerii pornesc Alaiul Cerbului. Acest obicei a existat în zona satului Sticlăria din cele mai vechi timpuri. Discutând cu bătrânii satului, Hrițcu V. Gheorghe(92 ani) și Coșofreț V. Vasile(95 ani), ei ne-au relatat că „de când au deschis ochii” alaiul Cerbului
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
pornesc Alaiul Cerbului. Acest obicei a existat în zona satului Sticlăria din cele mai vechi timpuri. Discutând cu bătrânii satului, Hrițcu V. Gheorghe(92 ani) și Coșofreț V. Vasile(95 ani), ei ne-au relatat că „de când au deschis ochii” alaiul Cerbului era prezent la sărbătorile de iarnă. Alaiul Cerbului face parte din tradiția populară a zonei, dar are o anumită specificitate în satul Sticlăria. Era un ritual la care luau parte toți membrii comunității, care primeau și mergeau după Cerb
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
zona satului Sticlăria din cele mai vechi timpuri. Discutând cu bătrânii satului, Hrițcu V. Gheorghe(92 ani) și Coșofreț V. Vasile(95 ani), ei ne-au relatat că „de când au deschis ochii” alaiul Cerbului era prezent la sărbătorile de iarnă. Alaiul Cerbului face parte din tradiția populară a zonei, dar are o anumită specificitate în satul Sticlăria. Era un ritual la care luau parte toți membrii comunității, care primeau și mergeau după Cerb( cei care nu primeau alaiul erau blamați tot
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
sărbătorile de iarnă. Alaiul Cerbului face parte din tradiția populară a zonei, dar are o anumită specificitate în satul Sticlăria. Era un ritual la care luau parte toți membrii comunității, care primeau și mergeau după Cerb( cei care nu primeau alaiul erau blamați tot anul, cei care erau zgârciți, leneși, mândri erau ironizați de mascați). Încă de la Sf. Nicolae, tinerii care organizau Cerbul porneau jocul, apoi, seara, balul, la care participau și gospodarii(familiile). Apoi, tot ei organizau jocul și balul
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
de la Sf. Nicolae, tinerii care organizau Cerbul porneau jocul, apoi, seara, balul, la care participau și gospodarii(familiile). Apoi, tot ei organizau jocul și balul în a doua și a treia zi de Crăciun(în prima seară, mergeau cu Bereza, alai de colindători și lăutari, la fetele de măritat, unde, după colinde, urma jocul cu fata gazdei). În ajunul Anului Nou, după ce primeau autorizarea autorităților civile și binecuvântarea preotului, tinerii, unii, îmbrăcați în uniforme de ofițeri ai armatei române, alții, costumați
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
În ajunul Anului Nou, după ce primeau autorizarea autorităților civile și binecuvântarea preotului, tinerii, unii, îmbrăcați în uniforme de ofițeri ai armatei române, alții, costumați în haiduci(cu căciuli, ițari, jiletci, împodobite cu franjuri, mărgele, oglinzi) sau purtând diferite măști, porneau alaiul de la capăt ala satului și continuau până când ajungeau la ultimul gospodar din sat. Jocul se oprea în seara zilei de Sf. Vasile, când tinerii organizau balul cel mare, la care participa toată suflarea satului. Cerbul era realizat din lemn, făurit
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
Sf. Vasile, când tinerii organizau balul cel mare, la care participa toată suflarea satului. Cerbul era realizat din lemn, făurit de meșterii satului, fiind împodobit cu scoarțe țărănești, țesute de vrednicele gospodine. “Le-am făcut costume tuturor băieților care formează alaiul, pentru a ține vie dragostea față de datinile străbune. Țineți minte ce vă spun: dacă nu vor mai exista aceste obiceiuri, atunci înseamnă că am rămas fără respect pentru țara asta“, spune cu tărie săteanul Costica Curecheriu. Modelele costumelor făcute de
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
jocul și balul în zilele de Bobotează și de Sf. Ion, după care trebuiau să plătească lăutarilor și gospodarului care juca Cerbul și, apoi, să-și împartă câștigul. Un alt obicei cunoscut localnicilor din Sticlărie este „Bereza“. În Ajunul Crăciunului, alaiul de băieți merge pe la casele unde sunt fete de măritat pentru a le colinda. Pentru că, printre flăcăi, se află, de regulă, și alesul inimii, fata care primește „Bereza“ se pregătește intens, cu bucate alese, pentru a-și dovedi calitățile de
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]