1,853 matches
-
organizat unități de gherilă, care erau instruite cum să lupte atît cu armata otomană cît și cu teroriștii creștini. În septembrie 1906, această organizație a pus la cale asasinarea mitropolitului grec de la Korçë, ale cărui acțiuni îi înfuriaseră pe naționaliștii albanezi. Mișcarea Junilor Turci s-a bucurat de la bun început de sprijinul cîtorva membri ai conducerii albaneze. Ca și membrii ei de origine turcă, acești albanezi erau dezgustați de regimul lui Abdul Hamid al II-lea, care nu numai că nu
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cu teroriștii creștini. În septembrie 1906, această organizație a pus la cale asasinarea mitropolitului grec de la Korçë, ale cărui acțiuni îi înfuriaseră pe naționaliștii albanezi. Mișcarea Junilor Turci s-a bucurat de la bun început de sprijinul cîtorva membri ai conducerii albaneze. Ca și membrii ei de origine turcă, acești albanezi erau dezgustați de regimul lui Abdul Hamid al II-lea, care nu numai că nu se sinchisea de revendicările albanezilor, dar era și evident incapabil să rezolve situația anarhică din Macedonia
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
1908, cînd revolta a reușit, au fost organizate demonstrații de sprijin și existau mari speranțe de viitor. Într-adevăr, inițial au apărut o serie de îmbunătățiri. O parte din emigranți s-au întors și au fost publicate ziare în limba albaneză. Așteptările mergeau pînă la credința în crearea unui stat albanez autonom și unit. Așa cum am menționat însă, mișcarea Junilor Turci își îndrepta eforturile în direcția consolidării și nu în cea a continuării dezmembrării Imperiului; liderii ei sprijineau otomanismul, nu drepturile
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
sprijin și existau mari speranțe de viitor. Într-adevăr, inițial au apărut o serie de îmbunătățiri. O parte din emigranți s-au întors și au fost publicate ziare în limba albaneză. Așteptările mergeau pînă la credința în crearea unui stat albanez autonom și unit. Așa cum am menționat însă, mișcarea Junilor Turci își îndrepta eforturile în direcția consolidării și nu în cea a continuării dezmembrării Imperiului; liderii ei sprijineau otomanismul, nu drepturile naționalităților. Cu siguranță că ei nu intenționau să întemeieze o
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
mișcarea Junilor Turci își îndrepta eforturile în direcția consolidării și nu în cea a continuării dezmembrării Imperiului; liderii ei sprijineau otomanismul, nu drepturile naționalităților. Cu siguranță că ei nu intenționau să întemeieze o organizație federală. În relațiile lor cu liderii albanezi, Junii Turci erau puși în fața unor delimitări. Întrucît și ei reprezentau o mișcare laică, nu le venea ușor să apeleze la sprijinul albanezilor pe baza unității de religie. Contrarevoluția din 1909 exprima de fapt nemulțumirea musulmanilor față de principiile CUP-ului
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
unității de religie. Contrarevoluția din 1909 exprima de fapt nemulțumirea musulmanilor față de principiile CUP-ului; totuși, principala legătură a albanezilor cu Constantinopolul era islamul. Dominația religioasă fusese acceptabilă, dar nu și cea politică. Declanșarea unui conflict între CUP și naționaliștii albanezi era inevitabilă. Practic, curînd după victoria obținută, guvernul Junilor Turci a preluat multe din atitudinile predecesorului său. Activitatea politică națională a fost interzisă, iar candidații Junilor Turci beneficiau de sprijinul poliției în alegerile pentru adunarea convocată la Constantinopol. În ciuda acestor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
victoria obținută, guvernul Junilor Turci a preluat multe din atitudinile predecesorului său. Activitatea politică națională a fost interzisă, iar candidații Junilor Turci beneficiau de sprijinul poliției în alegerile pentru adunarea convocată la Constantinopol. În ciuda acestor greutăți, cel mai important lider albanez, Ismail Kemal Vlora, a fost ales delegat. Între timp, atît activitățile culturale cît și cele politice continuau. În noiembrie 1908, reprezentanții albanezi s-au întîlnit la Bitola, unde au adoptat oficial alfabetul latin ca formă standard. Au fost totodată continuate
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
beneficiau de sprijinul poliției în alegerile pentru adunarea convocată la Constantinopol. În ciuda acestor greutăți, cel mai important lider albanez, Ismail Kemal Vlora, a fost ales delegat. Între timp, atît activitățile culturale cît și cele politice continuau. În noiembrie 1908, reprezentanții albanezi s-au întîlnit la Bitola, unde au adoptat oficial alfabetul latin ca formă standard. Au fost totodată continuate discuțiile politice, fiind reafirmată dorința unității politice și culturale. Opoziția albaneză a căpătat o pondere și mai mare atunci cînd regimul Junilor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
activitățile culturale cît și cele politice continuau. În noiembrie 1908, reprezentanții albanezi s-au întîlnit la Bitola, unde au adoptat oficial alfabetul latin ca formă standard. Au fost totodată continuate discuțiile politice, fiind reafirmată dorința unității politice și culturale. Opoziția albaneză a căpătat o pondere și mai mare atunci cînd regimul Junilor Turci a preluat multe din practicile care provocaseră în trecut atîtea controverse. Au fost mărite taxele și s-au făcut din nou încercări de a controla zonele muntoase și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
organizării de detașamente de gherilă și de societăți naționale. Era astfel pregătit terenul pentru izbucnirea unei revolte majore împotriva Constantinopolului. În primăvara anului 1909 au apărut semne că la nivelul comunităților locale se făceau pregătiri în vederea unei răscoale armate. Liderii albanezi erau dezamăgiți de noul regim și foarte îngrijorați de intențiile vecinilor lor. Să nu uităm că Bulgaria se declarase de puțin timp independentă, iar Austro-Ungaria anexase Bosnia-Herțegovina. Conducerea otomană s-a dovedit încă o dată incapabil să facă față unui atac
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
anexase Bosnia-Herțegovina. Conducerea otomană s-a dovedit încă o dată incapabil să facă față unui atac care îi amenința integritatea teritorială și poziția pe plan internațional. Cu tot amestecul marilor puteri, situația din Macedonia rămînea la fel de precară. În septembrie 1909, liderii albanezi au organizat o nouă întîlnire, de data aceasta la Elbasan. Opțiunea pentru alfabetul latin a fost reconfirmată; au fost stabilite măsuri de înființare a unei școli pentru pregătirea profesorilor, care și-a deschis porțile chiar în anul respectiv. Clanurile din
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
arabe. În cele din urmă, în martie 1910 a izbucnit o revoltă la Priština, care s-a răspîndit curînd în tot vilaietul Kosovo. Ea a fost înăbușită după trei luni de lupte. Acest eveniment a avut repercusiuni asupra tuturor ținuturilor albaneze. După încetarea revoltei, conducerea otomană a închis organizațiile și școlile naționale albaneze și a interzis apariția publicațiilor. Liderii au fost întemnițați. Cei din zonele muntoase, un grup pe care Poarta nu reușise niciodată să-l controleze, au rămas însă rebeli
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
la Priština, care s-a răspîndit curînd în tot vilaietul Kosovo. Ea a fost înăbușită după trei luni de lupte. Acest eveniment a avut repercusiuni asupra tuturor ținuturilor albaneze. După încetarea revoltei, conducerea otomană a închis organizațiile și școlile naționale albaneze și a interzis apariția publicațiilor. Liderii au fost întemnițați. Cei din zonele muntoase, un grup pe care Poarta nu reușise niciodată să-l controleze, au rămas însă rebeli. Conducerea otomană nu era în măsură să țină piept opoziției albaneze prin
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
naționale albaneze și a interzis apariția publicațiilor. Liderii au fost întemnițați. Cei din zonele muntoase, un grup pe care Poarta nu reușise niciodată să-l controleze, au rămas însă rebeli. Conducerea otomană nu era în măsură să țină piept opoziției albaneze prin forță. Confruntată cu probleme pe tot cuprinsul Imperiului, ea a făcut o încercare de a-i împăca pe acești oameni, care, la urma urmei, erau în majoritate musulmani și urmăreau dobîndirea autonomiei, nu a independenței. În iunie 1911, însuși
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
o vizită în zona Kosovo. Au fost totodată oferite concesii în domeniul educației și au fost luate măsuri de reducere a taxelor. S-a căzut de asemenea de acord ca recruții din partea locului să presteze serviciul militar numai în provinciile albaneze și ca oficialii numiți în aceste regiuni să cunoască limba. Deși măsurile acestea au fost la început aplicate doar în nord, ele s-au extins curînd și în sud. Poarta acordase deci concesii importante referitor la școli, la limba albaneză
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
albaneze și ca oficialii numiți în aceste regiuni să cunoască limba. Deși măsurile acestea au fost la început aplicate doar în nord, ele s-au extins curînd și în sud. Poarta acordase deci concesii importante referitor la școli, la limba albaneză, la recruți și la impozitare. Alfabetul latin a fost și el acceptat. Conducerea otomană nu a cedat în schimb în problema unirii celor patru vilaiete. În septembrie 1911, cînd a izbucnit războiul dintre Italia și Imperiul Otoman, posibilitatea obținerii unor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a fost și el acceptat. Conducerea otomană nu a cedat în schimb în problema unirii celor patru vilaiete. În septembrie 1911, cînd a izbucnit războiul dintre Italia și Imperiul Otoman, posibilitatea obținerii unor cîștiguri suplimentare părea aproape sigură. Mișcarea națională albaneză suferea încă de pe urma faptului că nu avea o conducere centrală cu autoritate reală și cu capacitatea de a dirija activitatea din toate teritoriile albaneze. Regimul Junilor Turci a dizolvat în ianuarie 1912 adunarea și a anunțat organizarea de noi alegeri
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
războiul dintre Italia și Imperiul Otoman, posibilitatea obținerii unor cîștiguri suplimentare părea aproape sigură. Mișcarea națională albaneză suferea încă de pe urma faptului că nu avea o conducere centrală cu autoritate reală și cu capacitatea de a dirija activitatea din toate teritoriile albaneze. Regimul Junilor Turci a dizolvat în ianuarie 1912 adunarea și a anunțat organizarea de noi alegeri, care au fost însoțite din nou de fraudă și violență. În aprilie au izbucnit revolte în cîteva regiuni ale ținuturilor albaneze; prin iunie ele
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
din toate teritoriile albaneze. Regimul Junilor Turci a dizolvat în ianuarie 1912 adunarea și a anunțat organizarea de noi alegeri, care au fost însoțite din nou de fraudă și violență. În aprilie au izbucnit revolte în cîteva regiuni ale ținuturilor albaneze; prin iunie ele se răspîndiseră în numeroase zone. În această perioadă conducerea otomană pierduse controlul efectiv asupra regiunii. Cu toate acestea, exista încă o dezbinare profundă în rîndul liderilor albanezi în privința obiectivelor naționale; unii urmăreau aproape exclusiv înlăturarea regimului Junilor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
În aprilie au izbucnit revolte în cîteva regiuni ale ținuturilor albaneze; prin iunie ele se răspîndiseră în numeroase zone. În această perioadă conducerea otomană pierduse controlul efectiv asupra regiunii. Cu toate acestea, exista încă o dezbinare profundă în rîndul liderilor albanezi în privința obiectivelor naționale; unii urmăreau aproape exclusiv înlăturarea regimului Junilor Turci, în timp ce alții cereau unirea celor patru vilaiete în regim de autonomie administrativă deplină. În august 1912, rebelii au cucerit Skopje, acțiune care a șocat Poarta. Ea a acceptat în
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
șocat Poarta. Ea a acceptat în septembrie unele dintre cererile insurgenților, dar în octombrie, înainte de a se ajunge la un acord final, a început Primul Război Balcanic. Evenimentul acesta avea să ducă la instaurarea unei situații de urgență pentru liderii albanezi. Ținuturile lor naționale erau iarăși în mare pericol de a fi împărțite între statele balcanice creștine. MACEDONIA Soarta ținuturilor macedonene nu va constitui doar o problemă majoră la sfîrșitul secolului al XIX-lea, ci avea totodată să constituie pe viitor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
din care făceau parte turcii, albanezii și slavii sudici din Bosnia și din Herțegovina, era numeros, formînd probabil jumătate din populația totală. Musulmanii alungați din Rusia sau din statele balcanice se mutaseră aici, iar cea mai mare parte a populației albaneze era predominant islamică. Marea importanță a zonei consta în poziția ei strategică. Ea era inima peninsulei și includea văile Vardarului și Strumei. Cel mai mare și mai important port după Constantinopol era Salonicul, care era totodată centrul economic al Macedoniei
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în natură. Erau și muncitori agricoli care nu aveau nici un petec de pămînt. Înainte de 1914, chitlîkurile erau pe cale de desființare, suprafețe mai mari trecînd în mîinile țăranilor. În plus, existaseră întotdeauna țărani liberi, mulți dintre ei musulmani de origine turcă, albaneză sau slavă, care aveau propriile lor gospodării. Colonizarea refugiaților musulmani din Bosnia, Herțegovina și Bulgaria a dus la mărirea numărului acestora. Produsele principale ale zonei erau grîul, orzul, porumbul, secara, tutunul, macul din care se putea extrage opiul, bumbacul și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
dovada faptului că tulburările sociale și economice, precum și rivalitățile naționale și religioase, contribuiau la dificultățile din întreaga zonă. La sfîrșitul secolului al XIX-lea patru state aveau pretenții declarate asupra Macedoniei Bulgaria, Grecia, Serbia și România. În afară de aceasta, liderii naționali albanezi, și nu numai ei, voiau ca vilaietele Bitola și Kosovo să facă parte din viitoarea lor regiune autonomă. Ca și în trecut, argumentele erau bazate pe trei principii fundamentale: fundalul istoric, compoziția etnică a populației și necesitatea menținerii echilibrului de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
era evident că România nu putea emite pretenții asupra teritoriului macedonean, era posibil ca această chestiune să fie folosită pentru obținerea unei compensații în altă parte. Problema albanezilor beneficia de foarte puțină atenție din partea puterilor străine. Atîta timp cît statul albanez nu exista, drepturile albanezilor trebuiau să fie apărate de Imperiul Otoman, iar conducerea acestuia nu era nici capabilă, nici dispusă să-și asume o asemenea sarcină. Grecii dețineau deci avantajul principal în această regiune, urmați de bulgari și, în mai
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]