2,594 matches
-
poate ajunge mai departe către sensul metaforic. Acceptând practica alegoriei, într‑o doză rezonabilă, și fără a pierde vreo clipă din vedere primul sens, literal (kata léxin), episcopul Cyrului realizează un echilibru perfect între „tendințele extreme ale exegezei antiohiene și alexandrine” (J.‑N. Guinot, „Un évêque exégète...”, p. 336). Cf., de asemenea, L’Exégèse de Théodoret de Cyr, pp. 281‑320. . Este un topos al apologeticii creștine antiiudaice. Generațiile prezente dețin dovezi istorice care confirmă validitatea profețiilor. Vezi, printre multe alte
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, întemeiată în 1865. Membri fondatori (unii desemnați ulterior și președinți) sunt scriitorii Grigore C. Bostan, Vasile Levițchi, Ilie T. Zegrea, Mircea Lutic, Dumitru Covalciuc, Vasile Tărâțeanu, Ștefan Hostiuc, filologii Lora Bostan, Ilie Popescu, Alexandrina Cernov, Gh. Jernovei ș.a. Sunt organizate numeroase manifestări culturale: lecturi eminesciene, dezvelirea bustului lui Mihai Eminescu la Cernăuți (1990) și al lui Ion Neculce la Boian (1994), inaugurarea unor clase și școli românești, trimiterea tinerilor la studii în România și
SOCIETATEA PENTRU CULTURA ROMANEASCA „MIHAI EMINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289763_a_291092]
-
Primește în casă, cu guvernante și dascăli particulari, educația îngrijită a tinerelor de bună familie. Sporadice informații despre biografia ei apar în anii de după primul război mondial: se căsătorește cu avocatul Virgil Z. Soare, locuind la Galați; aici anima, alături de Alexandrina Scurtu, un cenaclu literar și revista „Dunărea”, unde, sub înrâurirea companioanei sale, îi apăreau, în vara lui 1919, câteva sonete, acesta fiind, probabil, și debutul său în presă. Colaborează și la alte publicații gălățene, ca „Luminișuri”, „Scânteieri” sau „Cuvântul Galaților
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
fiind în primul rând „un mare repertoriu de teme și motive literare, de artificii, tehnici și mijloace romanești, privite cu ochiul parodistului, [...] un flaubertian joc de-a literatura, un loc al locurilor comune, pe care, inventariindu-le ca un scrib alexandrin, autorul le și persiflează”. Asemănătoare cu Dicționar onomastic e Bibliografia generală, alt repertoriu fantezist și parodic, de asemenea cu obiect fictiv, ale cărui „articole” - care, de data aceasta, nu sunt dispuse alfabetic - s-ar defini ca niște recenzii sau rezumate
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
1956, București), poet, prozator, publicist și traducător. Este fiul Mariei Stamatiade și al lui Theodor Pallady, locotenent colonel, un Ghica prin ramura maternă. Poetul era astfel văr cu pictorul Theodor Pallady și cu actrița Lucia Sturdza Bulandra și frate al Alexandrinei Cantacuzino. Urmează la București Liceul „Matei Basarab” și Liceul „Sf. Gheorghe”, apoi susține licența la Facultatea de Litere și Filosofie (1914). Va fi profesor de limba franceză la Liceul „Moise Nicoară” din Arad (1918-1928) și în continuare la București. Preferat
STAMATIAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289848_a_291177]
-
bucuria să-i mulțumesc pentru unele informații importante și pentru Întâmpinarea călduroasă unui descendent: domnului Wolfgang Honigberger (Reutlingen). Dacă, mai demult, sorții ar fi decis altfel, probabil că și azi aș fi recitit aceste memorii ca odinioară cu bunica mea, Alexandrina Ionescu, așa cum citeam ritual jurnalul asiatic al lui Mikluho Maklai și alte relatări ale călătoriilor Îndepărtate, amiezi la rând În canicularele veri ale copilăriei, În penumbra Încă enigmatică a unei mici Încăperi. Când m-am Întors la unele din poveștile
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
în 1905-1906, îngr. Gr. G. Tocilescu, București, 1931 (în colaborare). Repere bibliografice: I.V. Jagić, Istoriia slavianskoi filologhii, Sankt Petersburg, 1910, 805-808; Damian P. Bogdan, Basarabeanul Polihron Sârcu și contribuția lui la cultura românească veche. Bibliografia scrierilor lui..., „Arhiva românească”, 1942; Alexandrina Matcovschi, Polihronie Sârcu (Schiță biobibliografică), Chișinău, 1967; L. E. Semionova, Sârcu Polihronii Agapievici, în Slavianovedenie v dorevoliuncionnoi Rossii. Biobibliograficeskii slovar, Moscova, 1979, 327-328; B.P. Hasdeu și contemporanii săi români și străini, II, introd. Al. Săndulescu, București, 1983, 187-191. Il. M.
SARCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289498_a_290827]
-
numără la început personalități deja afirmate, unele în publicații de orientare sămănătoristă sau simbolistă: Elena Farago, D. Nanu, Victor Eftimiu, Maria Cunțan, Corneliu Moldovanu, alături de G. Rotică, Al. T. Stamatiad, Ion Sân-Georgiu, Eugen Relgis, Alfred Moșoiu, Claudia Millian, N. Davidescu, Alexandrina Scurtu, Ion Al-George. Aici lui A. Toma i se publică în 1919 poemele Stelelor și Zâne fără nume, viitorul mentor al realismului socialist dovedindu-se acum un liric intimist și decorativ. Treptat începe să se afirme și grupul de poeți
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
, Alexandrina (20.VII.1880, Râmnicu Sărat - 1949, Galați), poetă. Este fiica Mariei și a lui Ion Constantinescu, profesor. După absolvirea Pensionului Humpel din Iași studiază artele plastice la Dresda. Din 1901 se stabilește la Galați, unde va fi o vreme profesoară
SCURTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289587_a_290916]
-
Buletinul Institutului de Literatură”, 1921-1922, buletin 1-9; Eugen Constant, „Sonete”, „Năzuința (românească)”, 1924, 6; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 194-195; E. Lovinescu, Memorii, II, Craiova, 1932, 207-208; Miller-Săndulescu, Evoluția, 378-384; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 134; Ecaterina Șoitu, Sonetista Alexandrina Scurtu, „Lucrări științifice” (Galați), 1967, 212-225; Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 1980, 38-39; Valeriu Nicolescu, Buzău-Râmnicu Sărat. Oameni de ieri, oameni de azi, II, partea I, București, 2001, 500. C. T.
SCURTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289587_a_290916]
-
Dârja (redactor-șef), Radu Economu, Emil I. Emandi, Petre Froicu, Mircea Irimescu, Dragoș Luchian, George Muntean, Gheorghe Onica (redactor-șef adjunct) și Vladimir Trebici. Din 1995 D. Vatamaniuc figurează ca director, iar în 2003 redacția e alcătuită din Petru Bejinaru, Alexandrina Cernov, Vasile Ghețău, Mircea Irimescu, Gheorghe Nandriș, Lucia Olaru-Nenati, Marian Olaru, Vasile Precup, Ion Puha și Aurelia Ștefănescu. Subintitulată „Foaia Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina”, revista vrea să fie „un apel către tineretul creator al acestui ținut
SEPTENTRION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289626_a_290955]
-
situații comice, până când, exasperată, se îmbolnăvește de nervi. Evoluția intrigii și întreaga construcție a comediei amintesc - cum au remarcat comentatorii - de Mielul turbat, piesa lui Aurel Baranga. Un conflict asemănător structurează piesa Curaj de vânzare (51%). Tot o femeie, inginera Alexandrina, luptă aici cu birocrația, comoditatea și scleroza, ridicându-i împotrivă pe toți neputincioșii și intriganții din întreprindere, care organizează împotriva ei o cabală, dejucată în cele din urmă. Pensiunea doamnei Olimpia înfățișează o ambianță feminină bucureșteană în 1944. O patroană
SERBAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289629_a_290958]
-
SIPOȘ, Mariana (2.I.1949, Buftea, j. Ilfov), prozatoare și traducătoare. Este fiica Alexandrinei (n. Dragomir) și a lui George Ionică, muncitor. A absolvit în 1966 liceul din Buftea și în 1971 Facultatea de Filologie a Universității din București, secția română-spaniolă. Funcționează ca profesoară la o școală generală din Câmpina (1971-1975) și la Școala
SIPOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289703_a_291032]
-
, (pseudonim al Smarandei Gheorghiu; 5.IX.1857, Târgoviște - 26.I.1944, București), publicistă, prozatoare, autoare de versuri și teatru. Cea dintâi născută din cei zece copii ai Alexandrinei (fiică a serdarului Mihalache Vlădescu) și ai pitarului Ion (Niță) Andronescu, proprietar de vii din ținutul Târgoviștei, S. se declara, cu mândrie, „nepoată a poetului Grigore Alexandrescu”. A învățat la o școală particulară din orașul natal, iar din 1870 în
SMARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289730_a_291059]
-
care îi fusese și coleg de liceu. I-ar fi plăcut să studieze arheologia și filosofia. Face filologie și, în orele monotone de istoria limbii literare, unde se vorbește despre cuvântul „vergură”, improvizează versuri și compune „palindromuri”. Este un răsfăț alexandrin de tânăr poet care, vorba lui Ion Barbu, încearcă ascuțișul custurii și dexteritatea versului. Apare în viața sentimentală a tânărului, însurat, o colegă, Doina Ciurea, venită de la Școala de Literatură „Mihai Eminescu”. Începe o idilă care se termină cu un
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
urmăresc o tramă narativ-onirică, uneori cu subtext erotic, probabil alte poeme sunt doar simple jocuri de cuvinte, exerciții ludic-imagiste, ironice chinezării lexicale: „... pești electrici au plecat spre Transvaal/ cu pânze țesute din splendide termite/ dinamite scobite ne poartă elite/ bărci alexandrine spre Țara de Foc/ îmi sunteți invitații de-o seară/ să bem de plăcerea sateliților Li/ Tai Pe masă în casă în din afuzali/ pe paturi tăiate în portocală/ vom face orgii cu ziua egală.” (Dezastre, III). Al doilea volum
TURCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
ca document al unei convertiri și iluminări spectaculoase, singular în spațiul cultural românesc prin lipsa oricărei afilieri ideologice, și prin valoarea intrinsec estetică. Acest suprarealism târziu ascunde un caligraf nebun de vocabule, fascinat de legăturile misterioase dintre ele, un spirit alexandrin cu un curios (și autentic) simț al tragicului. Jocul merge spre ritmurile muzicale, savante ale lui Ion Barbu [...], cu absurdități calculate și moliciuni de poet fantezist obsedat de lumea formelor onirice și îmbătat de marile abstracțiuni. EUGEN SIMION SCRIERI: Entropia
TURCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
franceză) și cea propriu-zis postmodernă (venită pe filieră americană), dar și cea dintre estetica preponderent postmodernă a generației și contextul politic premodern al comunismului românesc. Mai importantă este însă altă contradicție - între asumarea livrescului, a intertextualității și a unui epigonism alexandrin, pe de o parte, și căutarea unui limbaj inaugural, inspirat, capabil să înființeze lumi, pe de altă parte -, în care U. vede nu numai un simptom al retardării noastre culturale, ci și o promisiune de depășire a crizei postmodernismului, care
URSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290383_a_291712]
-
Valachica”, (1973), „Documenta Valachica” (1974), „Biblioteca Valachica” (1975), „Archiva Valachica” (1976). Este editată de Muzeul Județean Dâmbovița (ulterior Complexul Național Muzeal Curtea Domnească). Redactori responsabili: Gabriel Mihăescu (1969-1972), Cleopatra Ionescu (1973), Radu Gioglovan (1974-1976), Mihai Oproiu (1977-1981), Ovidiu Costina (1997), Alexandrina Andronescu (1998); redactor-șef: Gheorghe Bulei (1994, 2002). Așa cum indică și subtitlul „Studii și materiale de istorie și istorie a culturii”, V. valorifică cercetările de istorie, arheologie și cultură locale, comunică texte și date inedite sau care corectează unele informații
VALACHICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290412_a_291741]
-
Bibliografia lui Ion Neculce, Neculce vistierul, tatăl cronicarului Ion Neculce, Un diac din secolul al XVII-lea: Enache grămăticul. Acest grup de contribuții reface cu migală lumea în care a trăit Neculce (exemplară e cercetarea despre „Iordăchioaia vistierniceasa”, adică despre Alexandrina Gavrilaș Mateaș, soția lui Iordache Cantacuzino, bunica dinspre mamă a cronicarului), posibilele ei prelungiri în text și mai cu seamă felul în care participă la configurarea unor personaje. O serie de „judecăți” - ce au trecut netulburate dintr-o cercetare în
VELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290477_a_291806]
-
Dianu, Elena Văcărescu, TBR, 1973, 7; Al. Duiliu Zamfirescu [Evocare], MS, 1973, 4; Ion Stăvăruș, Elena Văcărescu, București, 1974; I. M. Ștefan, V. Firoiu, Sub semnul Minervei, București, 1975, 122-135; Zaciu, Lecturi, 212-216; Maria Brăescu, „Scrieri alese”, LL, 1976, 1; Alexandrina Andronescu, Elena Văcărescu, poetă a sufletului românesc în limba franceză, „Archiva Valachica” (Târgoviște), 1976; Nicolae Scurtu, Câteva documente inedite, LCF, 1977, 8; Ecaterina Vaum, Poeta unei mari nostalgii, LCF, 1977, 8; Șerban Cioculescu, Elena Văcărescu, memorialistă, RL, 1977, 11, 12
VACARESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
Silviei Constantinescu). Se reproduc ample conferințe, precum Mișcarea gandhistă (Marioara Alexandrescu), Tagore și Gandhi (sub inițialele Y. I.), sunt prezentați scriitori români (Mihail Kogălniceanu, Mihail Sadoveanu) sau străini (Sigrid Undset, Marcel Proust ș.a.). Cu versuri figurează Cornelia Buzdugan, Lucia Scurtu, Alexandrina Crăciun Fostini, Elena Cruțiu, Ana G. Tașcă, Elena Nour, iar cu proză Martha Bibescu, Elena Văcărescu, Sandra Tzintzu. Se traduce din Giovanni Papini, Fr. Hackett și Gh. Tzocopolos. M. Pp.
ZIARUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290735_a_292064]
-
1977; Ideograme pe nisipul coridei, București, 1982; Eseuri și portrete, București, 1982; Andaluzia, București, 1986; Respiro în amonte, București, 1995; Gaură-n cer, București, 1997; Adagii, București, 1999; Amar de vreme, București, 2001; Ștefan Zeletin. Contribuții documentare, Bacău, 2002. Ediții: Alexandrina Enăchescu Cantemir, Portul popular românesc, introd. edit., București, 1971; Al. Tzigara-Samurcaș, Scrieri despre arta românească, introd. edit., București, 1987, Memorii, III, introd. edit., București, 2003; Ștefan Zeletin, Burghezia română, originea și rolul ei istoric, București, 1991, Neoliberalismul, București, 1992; Vintilă
ZELETIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290732_a_292061]
-
Revistă de cultură generală”; cu numărul 6-8/1936 titlul se schimbă în „Zorile Romanaților”. Scoasă în primii ani de societatea culturală omonimă, iar de la numărul 2-3/1930 de Ateneul Popular Înfrățirea, odată cu numărul 5-7/1939 devine organ al Căminului Cultural „Alexandrina Celăreanu - Zorile Romanaților” și al Ateneului Popular Înfrățirea. Redactorii numărului inaugural sunt M. Smarand-Oprișeanu și Marin I. Georgescu, cărora li se alătură la numărul următor, în formula unui comitet de redacție, Gogu Mazilescu pentru partea științifică. Începând cu numărul 11
ZORILE ROMANAŢULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290751_a_292080]
-
importante în domeniul italienisticii, lingvisticii romanice, literaturii universale și comparate : Al. Ciorănescu (Teatrul lui Metastasio în România, Machiavel et Saint-Barthélemy), Mariana Rarincescu (Duiliu Zamfirescu și Italia), Nina Façon (Benedetto Croce în cultura română), Dan Simonescu (Cesar Bolliac, traducător din Ariosto), Alexandrina Mititelu (Leopardi în critica și literatura română), Tatiana Slama (Între Petrarca și Ronsard), C. H. Niculescu (Giovanni Papini în România), Iosif E. Naghiu (Traducerile din „Stabat Mater” în românește, Limba română în colegiile teologice din Roma, Cărți religioase românești scrise
STUDII ITALIENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289991_a_291320]