915 matches
-
grafică pe suport de ceramică). Prima dată cînd numărul se tematizează. E îndată după premiile literare, pe care le comentează Cioculescu, neoprindu-și satisfacția numărului și-a varietății. Generația '60 iese în lume. Un sonet inedit de Ion Barbu, Ut Algebra Poesis, "la anii-mi încă tineri, în tîrgul Goettingen..", din care nu-l recunoști. Ochiul magic, la pagina 10, cu verdicte de-o franchețe pe care-o știm de undeva... Ion Stoica despre un ex-libris eminescian în biblioteca lui Titu
Cîteva instantanee by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8715_a_10040]
-
nici din abandonul imaginativului în notația realistă; el s-a ivit mai degrabă la intersecția unei vocații plastice stănesciene cu exuberanța ludică dimoviană.(...) Dar seducțiile centrifuge au fost geometrizate de un al treilea - și el decisiv - impuls, cel venit dinspre algebra barbiană a viziunii, primită prin releul doinașian." Cu toate că ,îngerii și-au făcut la noi faima mai cu seamă prin Blaga și Arghezi", Adrian Alui Gheorghe nu-i cîntă chiar pe ,acești îngeri pervertiți și seduși de fecioare ori contaminați de
Un postimpresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11071_a_12396]
-
C. Brătianu (1821-1891), participant la evenimentele revoluționare din anul 1848, om politic liberal, fost prim-ministru, cu un important rol în făurirea statului modern român. Un al treilea timbru ilustrează personalitatea marelui matematician Grigore Moisil (1906-1973), fondator al școlii de algebra logicii și teoria algebrică a mecanismelor automate; a efectuat studii de logică polivalentă și logică nuanțată care au stat la baza realizării primelor calculatoare de la noi din țară. Emisiunea filatelică se va putea găsi în oficiile poștale și magazinele „Romfilatelia
Agenda2006-04-06-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284670_a_285999]
-
pe urmă am demonstrat-o, și pe urmă am demonstrat-o pe diferite căi, există căi algebrice, căi geometrice. Și încerc să descopăr o altă demonstrație, o analogie." O singură observație, marginală: identitatea e de mult cunoscută și demonstrată în algebră; decisiv e, însă, pentru Vona, faptul că el o resimte ca proaspătă. Altminteri, firește că nici n-ar mai fi adus-o în discuție. Există, într-un eseu al lui Borges, un superb paradox de gândire recursivă. Anume că, deși
Poveștile de peste umăr by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10736_a_12061]
-
fost stabilite conform tabelului de mai jos. l Învățământ universitar de lungă durată Facultatea Specializarea Condiții de admitere Facultatea de Matematică Bd. V. Pârvan 4 Tel. 0256/194 002 - Matematică - Matematică-Informatică - Matematică-Economică - Matematică-Fizică - Informatică - Probă scrisă - la alegere 3 discipline: Algebră, Analiză Matematică, Geometrie, Informatică, pondere 50% - Media la Matematică (clasele IX-XII), pondere 25% - Media la bacalaureat, pondere 25% Facultatea de Fizică Bd. V. Pârvan 4 Tel. 0256/196 088 - Fizică - Fizică Tehnologică - Fizică-Chimie - Fizică-Informatică - Media de promovare a anilor de
Agenda2003-7-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/280691_a_282020]
-
pe scară largă și deloc accidental, acest lucru mi s-a părut fascinant, pentru că îmi permite să aplic același stil și să văd în personajele mele mai mult decît o singură existență liniară. În romanul meu algebric, ca și în algebra clasică, unde în loc de numere există niște litere și în cazul fiecăreia pot să pun numărul pe care îl vreau, cititorul poate adăuga în personaj ce vrea el. Este o ambiguitate pe care o cultiv și o doresc. Șase cititori pot
Constantin Virgil Negoiță și inovațiile literar- matematice by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/16040_a_17365]
-
lună mai târziu, în 14 mai 2004: Lui Ilie Constantin și Doamnei sale, - aventura unor numere complexe (umbra cărora aduce-a "flori de zale"!), relatată cu un soi de rece febră, ca să-l vindece de unele complexe pe-autorele nevrednic de algebră... Cu gratitudine și afecțiune, Șerban Foarță Cred că am mai primit, prin ani, și alte dedicații în versuri; nu voi mai cita decât una improvizată de Ștefan Aug. Doinaș, aproape vecin de cartier prin anii 1969-1973; cu el și soția
Ars dedicatoria by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11460_a_12785]
-
aici mi se trage și astăzi teama și antipatia față de directorii administrativi. Prodecanul ne-a sfătuit să ne retragem, deoarece nu am fi reușit la examene. Deci nu ne exmatriculau; ne comunicau că o să picăm. Nu ne-am retras. La algebră superioară era un profesor grec în vîrstă, Arghiriade, care avea sarcina să nu ne treacă, ceea ce el însă a refuzat. Am luat examenul la algebră, dar ulterior am fost exmatriculat. Profesorul n-a pățit nimic; tipic pentru România. Nu știu ce ar
Ioan Holender: Ultimii ani în România by Magdalena Mărculescu () [Corola-journal/Imaginative/14725_a_16050]
-
examene. Deci nu ne exmatriculau; ne comunicau că o să picăm. Nu ne-am retras. La algebră superioară era un profesor grec în vîrstă, Arghiriade, care avea sarcina să nu ne treacă, ceea ce el însă a refuzat. Am luat examenul la algebră, dar ulterior am fost exmatriculat. Profesorul n-a pățit nimic; tipic pentru România. Nu știu ce ar fi pățit în Uniunea Sovietică. Aici, însă, n-au îndrăznit să se atingă de el; era un matematician renumit. De data asta se terminase definitiv
Ioan Holender: Ultimii ani în România by Magdalena Mărculescu () [Corola-journal/Imaginative/14725_a_16050]
-
sârguincios. într-o astfel de zi am luat seama însă, cu oarecare surprindere, că omul de lângă mine, aplecat peste filele unui caiet de format mare, cu pagini albe, nu lua, de fapt, notițe ci rezolva, din memorie, lungi probleme de algebră. Era atât de adâncit, atât de captivat de jocul cifrelor, în dezlegările sale, încât devenise complet absent față de tot ce se întâmpla acolo, trăind... mulțumit într-o lume a sa, abstractă, a spectaculoaselor speculații matematice. în pauză am intrat în
Cartea Micului Print (Șerban Foarță) by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/7646_a_8971]
-
pe fata nevăzuta a lucrurilor). Ce-a mai rămas, prin urmare, din dispoziția matematicianului? Nimic atlceva decît postura tehnică ce convine poeziei moderne, adică strictețea și densitatea formulării, în sensul în care pentru un Karl Krolow portocalele și lămîile devin "algebra fructelor coapte", iar un Gottfried Benn declara"sînt prismatician, lucrez cu sticlă". Continuînd, într-un fel, neoexpresionismul liricii românești din anii ^60-^70, Mircea Măluț supune carnația lui nu o dată flasca, zemuind de prea multe vorbe, unui teasc cerebral, spre
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
a tablei înmulțirii din clasa a II-a este un lucru făcut prea devreme. Eu am ceva să vă comunic: există un moment critic în școala românească. Mă refer la momentul când clasa a VI-a când copiii învață la algebră semnele + cu -. Atunci copiii nu înțeleg ce este cu semnele acelea cu + și -. Eu am venit cu ideea ca elevii să învețe aceste semne încă din clasa I. Învățătoarea le spune copiilor că 5-3 se poate, dar 3-5 nu se
Fracții, tabla înmulțirii și fizică în clasa a II-a. Cum văd profesorii noua programă școlară by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81649_a_82974]
-
în buzunar cinci lei și am o datorie de șase lei; înseamnă că mai am o datorie de un leu. Atunci, acea datorie este cu minus. Este un joc făcut de mine astfel încât să fie introdus și acest semn de la algebră încă din clasele mai mici. Așadar, tabla înmulțirii, dacă se predă copiilor sub formă de joacă, nu este nicio problemă să fie învățată din clasa a II-a. Copilului trebuie să i se spună că 2+2+2=6 și
Fracții, tabla înmulțirii și fizică în clasa a II-a. Cum văd profesorii noua programă școlară by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81649_a_82974]
-
a dobîndi experiență și abilitate în decantarea a ceea ce este incontestabil de ceea ce este discutabil ori de a nu folosi armele celui care, neputînd înțelege, nu știe să cruțe. Alta ar fi că, dincolo de pîndele unei geometrii și ale unei algebre întru totul variabile și perisabile, un ansamblu studențesc, dacă este corect și cu pasiune sădit, plivit și recoltat are avantajul prospețimii, autoregenerării și entuziasmului. în definitiv, ce este "Game"-ul dacă nu o descătușare torențială de vitalitate, vigoare și frenezie
Între patos și hybris by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11915_a_13240]
-
ani s-a născut marele savant și matematician francez Henri Jules Poincaré. A avut contribuții importante în domenii diverse ale matematicii: teoria funcțiilor (a fondat teoria funcțiilor analitice cu mai multe variabile complexe), ecuațiile diferențiale, topologia (a inițiat topologia algebrică), algebra și fundamentele geometriei, a scris lucrări de fizică matematică și mecanică cerească și studii de epistemologie de tendință pozitivistă („Știința și ipoteza“, „Valoarea științei“). Este considerat de mulți unul din codescoperitorii (alături de A. Einstein și H. Lorentz) teoriei speciale a
Agenda2004-17-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282351_a_283680]
-
a tablei înmulțirii din clasa a II-a este un lucru făcut prea devreme. Eu am ceva să vă comunic: există un moment critic în școala românească. Mă refer la momentul când clasa a VI-a când copiii învață la algebră semnele + cu -. Atunci copiii nu înțeleg ce este cu semnele acelea cu + și -. Eu am venit cu ideea ca elevii să învețe aceste semne încă din clasa I. Învățătoarea le spune copiilor că 5-3 se poate, dar 3-5 nu se
Fracții, tabla înmulțirii și fizică în clasa a II-a. Cum văd profesorii noua programă școlară by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81650_a_82975]
-
în buzunar cinci lei și am o datorie de șase lei; înseamnă că mai am o datorie de un leu. Atunci, acea datorie este cu minus. Este un joc făcut de mine astfel încât să fie introdus și acest semn de la algebră încă din clasele mai mici. Așadar, tabla înmulțirii, dacă se predă copiilor sub formă de joacă, nu este nicio problemă să fie învățată din clasa a II-a. Copilului trebuie să i se spună că 2+2+2=6 și
Fracții, tabla înmulțirii și fizică în clasa a II-a. Cum văd profesorii noua programă școlară by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81650_a_82975]
-
simbolurilor absconse (v., la Manolescu, istoria, savuroasă, a receptării). Proaspătă, în poemul inaugural, sans titre, mai e doar imaginea ultimă: "ascuns, cum numai marea,/ Meduzele când plimbă sub clopotele verzi." O invitație în larg ori, poate, în adînc. Răspunzîndu-i, în algebre complicate, altei, celebre, chemări: "Colo-n palate de mărgean/ Te-oi duce veacuri multe/ Și toată lumea-n ocean/ De tine o s-asculte." Aceeași idee e prelungită în Timbru: Ar trebui un cântec încăpător, precum/ Foșnirea mătăsoasă a mărilor cu sare
A doua șansă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7095_a_8420]
-
Algebra liniară este ramura matematicii care studiază vectorii, spațiile vectoriale (numite și "spații liniare"), transformările liniare și sistemele de ecuații liniare. Spațiile vectoriale sunt o temă centrală în matematica modernă; astfel, algebra liniară este utilizată pe scară largă atât în algebra
Algebră liniară () [Corola-website/Science/298201_a_299530]
-
Algebra liniară este ramura matematicii care studiază vectorii, spațiile vectoriale (numite și "spații liniare"), transformările liniare și sistemele de ecuații liniare. Spațiile vectoriale sunt o temă centrală în matematica modernă; astfel, algebra liniară este utilizată pe scară largă atât în algebra abstractă cât și în analiza funcțională. Algebra liniară are de asemenea o reprezentare concretă în geometria analitică. Are aplicații numeroase în științele naturale și științele sociale, întrucât sistemele și fenomenele neliniare
Algebră liniară () [Corola-website/Science/298201_a_299530]
-
Algebra liniară este ramura matematicii care studiază vectorii, spațiile vectoriale (numite și "spații liniare"), transformările liniare și sistemele de ecuații liniare. Spațiile vectoriale sunt o temă centrală în matematica modernă; astfel, algebra liniară este utilizată pe scară largă atât în algebra abstractă cât și în analiza funcțională. Algebra liniară are de asemenea o reprezentare concretă în geometria analitică. Are aplicații numeroase în științele naturale și științele sociale, întrucât sistemele și fenomenele neliniare pot fi adesea aproximate printr-un model liniar. Istoria
Algebră liniară () [Corola-website/Science/298201_a_299530]
-
vectorii, spațiile vectoriale (numite și "spații liniare"), transformările liniare și sistemele de ecuații liniare. Spațiile vectoriale sunt o temă centrală în matematica modernă; astfel, algebra liniară este utilizată pe scară largă atât în algebra abstractă cât și în analiza funcțională. Algebra liniară are de asemenea o reprezentare concretă în geometria analitică. Are aplicații numeroase în științele naturale și științele sociale, întrucât sistemele și fenomenele neliniare pot fi adesea aproximate printr-un model liniar. Istoria algebrei liniare moderne începe în anii 1843
Algebră liniară () [Corola-website/Science/298201_a_299530]
-
abstractă cât și în analiza funcțională. Algebra liniară are de asemenea o reprezentare concretă în geometria analitică. Are aplicații numeroase în științele naturale și științele sociale, întrucât sistemele și fenomenele neliniare pot fi adesea aproximate printr-un model liniar. Istoria algebrei liniare moderne începe în anii 1843 și 1844. În 1843, William Rowan Hamilton (care a introdus termenul de "vector") a descoperit cuaternionii. În 1844, Hermann Grassmann și-a publicat cartea "Die lineare Ausdehnungslehre". Ceva mai tîrziu, în 1857, Arthur Cayley
Algebră liniară () [Corola-website/Science/298201_a_299530]
-
William Rowan Hamilton (care a introdus termenul de "vector") a descoperit cuaternionii. În 1844, Hermann Grassmann și-a publicat cartea "Die lineare Ausdehnungslehre". Ceva mai tîrziu, în 1857, Arthur Cayley a introdus noțiunea de matrice, de o importanță fundamentală in algebra liniară. Algebra liniară își are începuturile în studiul vectorilor în spațiul bidimensional și tridimensional cartezian. În acestea un vector este un segment de dreaptă direcționat, caracterizat atât prin lungime, sau mărime, și direcție. Vectorii pot fi folosiți pentru reprezentarea anumitor
Algebră liniară () [Corola-website/Science/298201_a_299530]
-
Hamilton (care a introdus termenul de "vector") a descoperit cuaternionii. În 1844, Hermann Grassmann și-a publicat cartea "Die lineare Ausdehnungslehre". Ceva mai tîrziu, în 1857, Arthur Cayley a introdus noțiunea de matrice, de o importanță fundamentală in algebra liniară. Algebra liniară își are începuturile în studiul vectorilor în spațiul bidimensional și tridimensional cartezian. În acestea un vector este un segment de dreaptă direcționat, caracterizat atât prin lungime, sau mărime, și direcție. Vectorii pot fi folosiți pentru reprezentarea anumitor mărimi fizice
Algebră liniară () [Corola-website/Science/298201_a_299530]