4,504 matches
-
Prefață ............................................................................... Introducere ....................................................................... Partidele politice din Europa ........................................ Apariția partidelor politice în Europa ................... I. Abordarea problemei ........................................... II. Paradigma celor patru clivaje ............................. III. Tipologia familiilor politice din Europa ........... IV. Concluzii .......................................................... Apărarea salariaților: partidele muncitorești .................................................................................. I. Trăsăturile comune .............................................. II. Tipologia partidelor muncitorești ....................... III. Partidele aliate .................................................. Apărarea capitaliștilor: partidele patrimoniale .... I. Trăsăturile comune .............................................. II. Tipologia partidelor patrimoniale ...................... III. Dreapta protestatară .......................................... Clivajul Biserică / Stat. Partidele clericale și anticlericale .............................................................. I. Democrația creștină ............................................ II. Partidele anticlericale ........................................ Clivajul centru / periferie. Partidele centraliste și stato-naționaliste ................................................. I. Trăsături distinctive ............................................ II. Partidele de
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
și Nistru cu Rega tul România. Acest act votat în unanimitate reprezentând h otăr ârea liberă a poporului Bucovinean se va înmâna de către o delegație Majestății Sale Regelui Ferdinand I al României și se va aduce la cunoștință reprezentanților puterilor aliate.” Așa își spunea Bucovina cuvântul liber și neîncătușat al dorinței sale de reîntrupare a trunchiului sfârtecat al Patriei Mame, cu 15 zile mai devreme. Către Cetatea Alba Iulia, punct de întâlnire pentru a doua oară a românismului integrat la 1599
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de la locurile de muncă. Tineretul trebuie educat în spiritul patriotismului socialist, ținta finală reprezentând dominarea totală a spiritului și a minții. Prin semnarea Convenției de Armistițiu cu guvernele Națiunilor Unite pe 12 septembrie 1944, activitățile culturale sunt supuse dispozițiilor Comisiei Aliate, adică URSS. Prima dispoziție cere interzicerea, cenzurarea, condamnarea oricărei activități culturale ante 1948 sau care nu corespunde spiritului supunerii oarbe noii "religii". Vânarea oamenilor care consultă în biblioteci scrieri ante 1948 devine un sport național și se înființează Consiliul Superior
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Observăm, în anii 1944-1945, o renunțare la unele dintre principiile care călăuziseră activitatea delegației americane la forumul păcii din 1919-1920111. Cît privește statutul politic al României, SUA opina că se impune, pentru o perioadă tranzitorie, o ocupație militară, în cadru aliat, a acestei țări112. Departamentul de Stat își preciza, la 28 august 1944, poziția în eventuala ocupare de către Aliați a României, subliniind că politica militară a SUA "este aceea de a nu folosi armatele americane ca parte a trupelor de ocupație
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
guvernul dr. Petru Groza a hotărît să-l semneze, în pofida nerecunoașterii cobeligeranței României din anii 1944-1945, a caracterului nejust sau exagerat al majorității articolelor. În declarația oficială a delegației, din 8 februarie 1947, se arăta: "semnînd tratatul impus de Puterile Aliate și Asociate, România asigură, prin reprezentanții săi, că va depune toate sforțările pentru a executa obligațiile ce-i revin". Se sublinia, în continuare, că unele clauze erau "excesive", altele "nedrepte" și cîteva "imprecise sau contradictorii". În finalul observațiilor, România se
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Roosevelt și Churchill au hotărît că nu se poate negocia cu un stat inamic decît pe baza unei capitulări necondiționate. La opt luni după aceea, la Consiliul Miniștrilor de Externe, din octombrie, Molotov a acceptat hotărîrea de la Casablanca 142. Puterile aliate au convenit, apoi, ca absolut toate tratativele în vederea capitulării unei națiuni rivale să se desfășoare în prezența tuturor părților 143. Cu o lună mai tîrziu, în noiembrie 1943, forțele aliate au luat la Teheran o hotărîre care avea să pună
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din octombrie, Molotov a acceptat hotărîrea de la Casablanca 142. Puterile aliate au convenit, apoi, ca absolut toate tratativele în vederea capitulării unei națiuni rivale să se desfășoare în prezența tuturor părților 143. Cu o lună mai tîrziu, în noiembrie 1943, forțele aliate au luat la Teheran o hotărîre care avea să pună în mod clar viitorul României în mîinile Moscovei. Deși Roosevelt nu a vrut să emită, în timpul războiului, hotărîri politice sau teritoriale pentru perioada postbelică, de multe ori deciziile militare pe
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a pus pe reprezentanții anglo-americani în situația de a informa partea sovietică în legătură cu aceste convorbiri. Reprezentanții occidentali i-au spus lui Știrbei că un armistițiu ar presupune ca România să colaboreze cu aceștia, luptînd împotriva Germaniei și să elibereze prizonierii aliați. Știrbei s-a întîlnit, de asemenea, cu reprezentantul oficial sovietic, care a precizat că armistițiul ar însemna cedarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord către Moscova, precum și compensații bănești. Prințul a refuzat condițiile și a părăsit Cairo 148. Convorbirile de la
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în anumite privințe, condiții de pace". Ele se refereau la modificări teritoriale și despăgubiri. Prin urmare, acestea nu se prea împăcau cu principiul american cum că astfel de chestiuni trebuie abordate într-o conferință postbelică 151. Reprezentanții celor trei puteri aliate s-au ocupat de condițiile de armistițiu pînă la sfîrșitul lunii martie 1944. Chestiunea teritorială a provocat disensiuni între delegația americană și cea sovietică. Americanii priveau despăgubirile și reglementările teritoriale mai curînd ca pe aspecte ale unui acord de pace
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Scopul Americii era acela de a institui o Românie independentă, care să ofere tuturor statelor oportunități economice egale 196. Washingtonul accepta rolul de conducere al Moscovei din perioada armistițiului, deoarece sovieticii erau "mai direct interesați de România" decît celelalte puteri Aliate. Prin aplicarea armistițiului, Statele Unite nu intenționau, însă, să se sustragă de la propriile responsabilități. Principalul reprezentant american din Comisia de Control a Aliaților, generalul de brigadă Schuyler, avea dreptul de a i se aduce la cunoștință directivele politice adoptate în numele Comisiei
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
niște "hiene oribile" și "străini fără de Dumnezeu și fără de țară", referindu-se, evident, la originile lor evreiască și maghiară. FND îl numi pe Rădescu ucigaș 208 și în acea seară, la ora 22:00, generalul Vinogradov, șeful sovietic al Comisiei Aliate de Control, îi ceru socoteală lui Rădescu 209. În aceeași zi, Harriman avertiză guvernul sovietic că Statele Unite doresc ca în România să se instaureze din nou ordinea, altfel aveau să se angajeze consultații între cele Trei Puteri 210. Molotov a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu o reprezentare egală pentru fiecare dintre cei trei membri; în al doilea rînd, trebuia să lărgească guvernul Groza, asigurînd o participare echilibrată a tuturor partidelor politice; în al treilea rînd, să reia relațiile comerciale dintre România și celelalte națiuni aliate, în special Marea Britanie și Statele Unite; și în al patrulea rînd, să determine Comisia să instituie niște reforme economice care să refacă stabilitatea României 236. Pe 8 mai, Ziua Victoriei din Europa, România și Uniunea Sovietică au semnat un acord economic
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
repetat cererea pe 9 iunie, atît Truman, cît și Churchill au rămas fermi pe poziție. Președintele american a propus, în schimb, ca această problemă să fie discutată la apropiata întrunire de la Potsdam 243. Pe la începutul lui iulie, cele trei puteri aliate erau deja ferme în ceea ce privește poziția adoptată față de România. Interesele sovieticilor erau următoarele, în ordinea importanței: să vadă dacă România își plătește datoriile și oferă despăgubiri pentru stricăciunile cauzate Uniunii Sovietice în timpul războiului; să tragă toate foloasele economice posibile de pe urma României
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o dată alegeri libere, adăugînd că acestea trebuie supervizate de reprezentanți ai Celor Trei. Molotov a respins imediat necesitatea observatorilor la alegeri. Singurele alegeri desfășurate într-o țară ex-inamică fuseseră cele din Finlanda. Acestea nu fuseseră supervizate și nici una dintre puterile aliate nu avusese de ce se plînge. Prin urmare, alegerile nu aveau de ce să fie supravegheate 261. Dezbaterea a continuat, însă. Puterile occidentale, în frunte cu America, susținută de Marea Britanie au insistat asupra necesității unor guverne reprezentative în România și Bulgaria, ca
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Consiliului Miniștrilor de Externe problema graniței Transilvaniei, ca o prevedere a tratatului, precum și cea a ocupării României de către sovietici și a duratei Armistițiului. Ultima chestiune pe care voiau americanii s-o pună în discuție era cea a egalității membrilor Comisiei Aliate de Control în ceea ce privește procesul de luare a deciziilor. Fără îndoială, decizia luată de sovietici pe 16 iulie de a permite o mai mare participare anglo-americană în cadrul comisiilor de control a avut efect. Aliații occidentali au primit rezoluția ungurilor cu brațele
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
opt. În ultimul minut, guvernul și-a retras permisiunea și a trimis cîteva camioane cu muncitori comuniști, pentru a-i batjocori pe demonstranți. Violența a răbufnit și trupele guvernamentale au apărut imediat, pentru a restabili ordinea. Reprezentanții anglo-americani ai Comisiei Aliate de Control au solicitat o întîlnire tripartită, dar președintele acesteia a refuzat. Nu Comisia era responsabilă de menținerea ordinii în București, ci Armata Roșie. Cîteva zile mai tîrziu, ziarele comuniste îi acuzau pe Maniu și Brătianu de faptul că demonstrația
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de la Londra, putea fi soluționat negociind direct cu Stalin. În următoarele săptămîni, Harriman a discutat în repetate rînduri cu Stalin și Molotov. Pe sovietici îi preocupa o serie de probleme, printre care și bomba atomică: era monopol american sau aparținea Aliaților? Iar Japonia era sub bastion american sau tripartit? Americanii erau și ei preocupați de controlul Aliaților asupra Europei de Est, Iranului și Coreei 299. Byrnes voia, de asemenea, să detensioneze relațiile sovieto-americane, căci Națiunile Unite urmau să se întrunească în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
american. La Conferința de la Moscova, din decembrie 1945, se stabilise o procedură de întocmire a proiectului de tratat, conform căruia Consiliul Miniștrilor de Externe trebuia să conceapă proiectul, care urma să fie revizuit printr-o Plenară a celor 16 Puteri Aliate principale, rămînînd ca printr-o serie de ședințe ale Consiliului să se rezolve ultimele probleme și să se pregătească tratatul pentru a fi semnat 336. Miniștrii de Externe ai Aliaților au lăsat sarcina întocmirii proiectului inițial în seama adjuncților lor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Națiunile Unite. Ambele țări erau de acord asupra cuvîntului cheie: "permițînd". Toate cele cinci tratate încheiate cu fostele țări-satelit conțineau aceeași mențiune, aceea că prin respectivul tratat aveau să se soluționeze niște probleme rămase nerezolvate în urma războiului, astfel "permițînd Puterilor Aliate și Asociate să susțină" cererea de aderare a unei țări la Națiunile Unite. Atît Londra cît și Washingtonul erau de părere că termenul "permițînd" nu îngrădește libertatea de acțiune. Puteau sprijini cererea Italiei, respingînd-o pe a României 385. Prin urmare
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
CSN a hotărît că simplul fapt că o țară face comerț cu Blocul Sovietic nu este un motiv să fie privată de asistență. De fapt, Consiliul a subliniat chiar necesitatea ca înainte de a i se retrage orice ajutor unei țări aliate, să fie luate în considerație atît obiectivele programului american de întrajutorare, cît și condițiile geografice, politice și economice care puteau afecta comerțul dintre o anumită țară și Blocul Sovietic 641. Într-un cuvînt, CSN nu dorea să se folosească de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și-a reînnoit invitația 1298. Era "insistent, dar nu zgomotos, pentru că", așa cum recunoștea el însuși, "România nu este centrul lumii"1299. Nixon a ignorat invitația României. Mai întîi, și-a concentrat atenția asupra vizitei de lucru de opt zile făcută aliaților europeni ai Americii, la sfîrșitul lui februarie și apoi, la întoarcere, asupra încercării de a convinge Uniunea Sovietică să-și asume un "rol pacifist în Estul Mijlociu și poate chiar și în Vietnam". La conferința de presă din 4 martie
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să încetinească eforturile Moscovei de a construi o conductă de gaze naturale în vestul Europei. El nu voia ca sovieticii să-și sporească influența asupra Occidentului, furnizînd acestuia energie 2161. Dacă Reagan era gata să deranjeze corporațiile americane și guvernele aliate, cu siguranță că nu s-ar fi sfiit să suspende " Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România. În ziua în care președintele a trimis Congresului cererea de derogare, Reagan a primit din partea unui grup de 31 de senatori o scrisoare
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
HST. 225Raport Problems Involved in the Rumanian Settlement, 31 decembrie 1945, raport = 3467, partea 1, p. 7, cutia 1787, rapoartele OSS-R\A, dosar zecimal DOS, 1950-1954, Arhivele Naționale 226Quinlan, Clash Over Romania, p. 129 227Ibidem, p. 21; Comisia de Control Aliată, The Rumanian Oil Industry, 15 august 1945, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe ale DS, Legația din București, documente diverse, 1944-1949, cutia 2, Arhivele Naționale 228Raportul Problems Involved in the Rumanian Settlement, 31 decembrie 1945, raport = 3467, partea 1, p.
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
alegerilor, "dacă-i oferim mai mult decît un sprijin moral, s-ar putea foarte bine să reacționeze altfel" (rezumat-telegramă, 2 decembrie 1946, cutia 20, Documentele DS, Biblioteca HST). 336 FRUS, 1945, II, pp. 622-623, 640-641, 723-724, 741-743. Celelalte 16 națiuni aliate erau Australia, Belgia, RSS Bielorusă, Brazilia, Canada, Cehoslovacia, Etiopia, Grecia, India, Olanda, Noua Zeelandă, Norvegia, Polonia, RSS Ucraineană, Uniunea Sud Africană și Iugoslavia. 337 Leiss (ed.), European Peace Treaties after World War II, p. 12 338 Campbell, Foreign Affairs, vol. 26
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
accentuată de CDU. După război, Adenauer propovăduia formarea unui Stat federal, dotat cu "tot ceea ce îi este necesar pentru a exista, dar nimic mai mult", după cum spunea el în discursul din 4 aprilie 1946. Trebuia șters nazismul și sprijinite puterile aliate. În final, articolul 30 din legea fundamentală stipula că "exercitarea puterilor publice și îndeplinirea sarcinilor ce revin Statului aparțin Land-urilor, cu excepția dispozițiilor sau autorizațiilor contrare prezentei legi fundamentale". În 1950, chiar CDU a primit o organizare de tip federal
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]