2,202 matches
-
Articolele Autorului AI FOST STEAUA DE ARGINT Tu ai fost cândva steaua de argint, Toată lumea era de tine cucerită Tu nimic în schimb nu ai primit, Steaua ta pe veci ți-a fost răpită. Acum doar în gând te mai alint, Plimbându-mă prin al vieții labirint, Căci două suflete le reprezint, Rămân tenace fără să mă dezmint. Nu vreau pe mine să mă mint, Voi lupta ca să trăiesc succint, Nu mă înec în haos de absint, Vreau lumii curat să
AI FOST STEAUA DE ARGINT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349880_a_351209]
-
a auzit vorbe că aduce de mâncare de la fermă. Somnul i-a fost destul de zbuciumat. În vis se vedea mereu în brațele lui Viorel și nu în cele ale lui Mircea, bărbatul de care abia se despărțise și care îi alintase cu atâta dragoste și atâta pricepere întregul său corp, doar cu puține ore în urmă. Visa că parcă erau într-un lan de grâu prin care florile de mac sălbatec își legănau petalele sub mângâierea brizei vântului de dimineață. Se
VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349806_a_351135]
-
aceasta. Seara nu obișnuiesc să mănânc decât o cană de ceai sau lapte de la vacile gazdelor, rece de la frigider. Cum crezi că se menține un trup așa de subțire ca al meu? Săndica începu să se învârtă și să se alinte în fața lui Mircea, care o cuprinse cu brațul de mijlocelul pe care tocmai și-l lăuda. Iar cu limba începu să-i controleze buzele și adâncimea gurii sale întredeschisă, stăpânită de dorința de a o întâmpina pe a lui și
VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349806_a_351135]
-
parcă intrase în transă. Simțea că dacă continua va leșina. Privea tavanul cu ochii larg deschiși și își continua jocul trupului său deasupra bărbatului, după legi necunoscute și nescrise. Sânii săi dansau liberi în ritmul mișcări corpului, iar Mircea îi alinta cu mângâieri tandre pe deasupra mugurilor întăriți ca și instrumentul său de joacă. Primeau și își transmiteau senzații dorite și savurate în comoditatea patului larg și încăpător. Săndica se lăsa pe spate sprijinită cu mâinile de gambele tânărului și se ridica
VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349806_a_351135]
-
chihlimbar, Fluturi rătăciți prin ramuri o gătesc cu papioane, Iar pe creste munții poartă un joben de porumbar, Licurici ghiduși fardează grânele cu lampioane. Greieri tandri ne răsfăța cu refrene desuete, Nucii aplecați de umeri încarcați de rod bogat Ne alintă-n reverențe jertfind frunzele cochete, Așternând covor de vise peste câmpul brun roșcat. Rândunele ne descânta cu penaj de acuarela Desenând pe tâmple gânduri cu trifoi de patru foi, În aroma de gutuie sub a timpului umbrela Te sărut cu
RĂVAŞ DE TOAMNĂ de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349917_a_351246]
-
când te strigam. Un an jumătate-aveam... Și-mi ziceai: „Îngerul meu!” Iar acum de-ți pare rău, Și ți-e dor și milă-mi ai, Vino cu mine să stai!... Zâna mea bună, din Rai. Dor îmi e să mă alinți... Și cu drag să mă săruți; Tare-i greu că n-am părinți, Vorba dulce să le-ascult... Că sunt singur pe pământ; Doamne, cu ce-s vinovat Că Măicuța mi-a plecat? Anii grei care-au trecut ... Zile, nopți
IUBIŢI COPIII! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349999_a_351328]
-
geam, un abur verde-ntunecat. O vară blândă, energică trecea Bucegii, dormisem mult, în vis o viperă-nțeleaptă mă prevenea, eu îi citeam însemnul. Corabia din suflet se apropia de port. Îmi sprijineam propria casă cu spinarea. În primăvară ne alintă toți cireșii, iar toamna numai luna nu mai caută pe sub pleoape. În vis o viperă-mi vorbea de vise. Orbind noi nu vom fi nevolnici, numai trufia s-o lăsăm deoparte, ca pe-o haină veche. Nici pânzele corabiei, nici
ANII SUNT LA LOCUL LOR, STIMA ŞI IUBIREA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349984_a_351313]
-
am puțin și termin școala, își zice în gând cu mândrie. Nu mi-a fost ușor să mă zbat cu toate pe aici, dar m-am zbătut fiindcă am știut mereu că ești pe aproape, chiar dacă nu poți să mă alinți, să mă mângâi...Chiar și așa, de la distanță, mâna ta a alunecat duios pe obrazul meu în cele mai grele clipe. Chiar și așa, ca prin vis, am auzit sfatul tău și am făcut cum am știut eu că este
PERSONAJELE DIN PLANURILE PARALELE ALE ROMANULUI „UMBRA ÎN UNIFORMĂ” DE DUMITRU DĂNĂILĂ. de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344413_a_345742]
-
greutatea burticii sale, s-a băgat în pat lângă el. Pruncul lovea cu piciorușele în burta mamei sale, făcându-și simțită prezența. Chiar dacă primea aceste lovituri, Jeni își mângâia cu tandrețe burtica țuguiată și vorbea în șoaptă cu pruncul său, alintându-l. Era totuși speriată, fiind primul lor copil și nu avea decât douăzeci de ani iar din familia sa, nu avea pe nimeni în comună, să o ajute la o adică. Provenea dintr-un sat îndepărtat, la peste treizeci de
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
cât unghia de la mâna unui bărbat, colorați în gri-verzui. - Fiecare mănâncă ce prinde, parcă așa ziceai mai devreme, nu? am tachinat-o, la rândul meu... - Da, dar eu te-am ajutat să-l scoți, așa că este o captură comună, se alinta ea pe lângă mine, bucuroasă că am prins un pește așa de frumos. - Așa va să zică, eu mă muncesc cu el douăzeci de minute și tu doar ții două minute minciogul în apă și gata împărțeala! Bun comun, zici? Mă rog, dacă
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
De-ale minunățiilor vieții ce's france, Arcuirea ochilor ce mia tare-mi place! O dulceață de fată cu fața cea mai fină, Oare s-o rog prin vise să mai vină? De n-ar veni-n viteză să m-alinte, Și-ar cuteza-n blândeță să mă-nfrunte, O viață am să mi-o aduc aminte! Referință Bibliografică: Fata cu fața... / Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1035, Anul III, 31 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
FATA CU FAŢA... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344558_a_345887]
-
de dor Și gura-i de dulce amor Sărută un dulce surâs Șoapta din magicul râs Perdeaua de gene fierbinți Ce uită de ochii cuminți Strecoară priviri de granat În dulce suspin susurat Sărută obrajii fierbinți, Umerii albi ce-i alinți Sărută-i șoapta din vis Purtată în alb paradis. Alintă-i mătasea pielii Pictată de soarele verii Atinge esența împlinirii Prin aripa nemărginirii. Pătrunde templul iubirii Alungă durerea amăgirii Absoarbe geamăt de dor În țipăt de pasăre-n zbor. Sărută
SĂRUT... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348190_a_349519]
-
dulce surâs Șoapta din magicul râs Perdeaua de gene fierbinți Ce uită de ochii cuminți Strecoară priviri de granat În dulce suspin susurat Sărută obrajii fierbinți, Umerii albi ce-i alinți Sărută-i șoapta din vis Purtată în alb paradis. Alintă-i mătasea pielii Pictată de soarele verii Atinge esența împlinirii Prin aripa nemărginirii. Pătrunde templul iubirii Alungă durerea amăgirii Absoarbe geamăt de dor În țipăt de pasăre-n zbor. Sărută gura, zâmbetul mut Aleanul din timpul pierdut Sărută negura ochilor
SĂRUT... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348190_a_349519]
-
mă întorc acasă la timp, ca să văd ce face Porumboiu. Nu fiul, care face filme bune, dar pînă nu-s luate în seamă pe Sena sau pe Riviera, nu-s socotite bune pe Dîmbovița, ci tatăl. „Plăieșii” tatălui, cum îi alintă presa, aduși de prin Africa sau Brazilia au un meci important. Mă ogoiesc știind că și garda personală a Măritului Ștefan era formată din nemțălăi. După ce-mi voi termina treburile cu banca, am să merg la o terasă să
O DIMINEAŢĂ COSMOPOLITĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348217_a_349546]
-
se mișca în cutiuță, iar mamă-sa ne dădea târcoale, mieunând după el. L-am dus în noul lor cămin, amenajat lângă fereastra din bucătărie pentru a nu ne încurca în treburile gospodărești. Acum Norica sau Nori cum o mai alint eu, se pregătește să dea viață celei de a cincia generație de pui. Când era de câteva luni, se obișnuise să doarmă pe roata din față a Matiz- ului meu. Cum vara plec dimineața foarte devreme din parcare spre mare
NORICA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347497_a_348826]
-
maturi, încercă zâmbind să repare o nouă gafă făcută referitor la vârsta celor doi. Se vedea prin aceasta că încă nu era suficient de maturizată, chiar dacă avea o licență și douăzeci și cinci de ani. Uita că nu trebuie să se mai alinte, ca să nu-i jignească pe cei din jurul său. - Hai să mergem, le propuse Ștefan fetelor. Avem de făcut mai bine de o oră până acasă. Aici se termină aventura - Bulgaria. Sper că v-a plăcut. - Mulțumesc Ștefan, și-ți rămânem
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347442_a_348771]
-
și cum este acolo. - Când? - Eu știu? Luni după amiază de exemplu. - Vom vedea ce va fi luni și dacă Ștefan are timp. În principiu nu am nimic împotrivă. - Vino să te pup. Înmoa, o pupă ea zgomotos pe obraz, alintându-se ca o copiliță. - Stai mai departe de mine. Cred că am răcit în mașină cât am stat cu fereastra deschisă. M-a tras curentul. Mai bine îl rugam pe Ștefan să dea drumul la aerul condiționat. Simt cum îmi
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347442_a_348771]
-
răspândeau peste tot. Pe câmpii și dealuri se înălțau spre cer copaci înalți. Vârfurile lor ce păreau una cu cerul se unduiau mândre în adierea ușoară a vântului și erau falnici nevoie mare, atunci când crengile lor lungi și noduroase se alintau în balans. Erau în fiecare zi împodobiți cu păsărele, precum pomul nostru de Crăciun este împodobit cu globuri. Trilurile lor duioase și diferite erau minunate. Uneori doineau cu dor și jale, alteori cântau de mama focului. Oamenii jucau și erau
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
nu are timp. Și astfel, după o seară prelungită cu șprițuri multe băute împreună cu câteva din oficialități ale comunei, puțin obosit, a rămas acasă pentru refacere. Atunci a venit din nou, destul de devreme, țigăncușa, lui cum îi plăcea s-o alinte. A servit-o cu lichiorul care-i plăcea pentru că era dulce, l-a băut și pe al doilea, și când a servit-o și cu un pahar de vin, a observat-o că e marcată. I-a fost rușine să
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
ȘI IAR E PRIMĂVARĂ Autor: Ana Maria Bocai Publicat în: Ediția nr. 1159 din 04 martie 2014 Toate Articolele Autorului Și iar e primăvară și vine fără tine, Eu te-am pierdut în iarna ce tocmai a trecut Mi-a alintă cerul fața Și ghioceii cântă Iubirea mea cea pură Strigătul meu cel mut. Și te-ai topit în suflet Cum se topește neaua M-ai adăpat o vreme ... Din suflet ca un lut S-a modelat ulciorul Și roua dimineții
ŞI IAR E PRIMĂVARĂ de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347627_a_348956]
-
am visat. Zici să mergem din nou la plajă? - Nu pentru asta ai venit? Dacă vrei să mai dormi o poți face pe plajă, poate nu mai este atât de cald ca la prânz. - Mai dorm pe dracu....hmm...., se alinta ea, mimând plânsul, atunci să-mi îmbrac costumul de baie. Sper că s-a zvântat pe balcon. - Și dacă nu s-a zvântat, care-i problema? Nu-l uzi din nou în mare? că doar nu vrei să stai doar
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
distih sau un catren. Amintiri cu gândul tot adun, Făcându-mi un depozit temerar, Încerc lumii ca să-i spun, Tot ce în sufletul meu am. Aleg puținele cuvinte, Dintre multe ce ar trebui alese, Nu pricep care vor să mă alinte, Dintre cele ce vor fi culese. 30 decembrie 2013 Moldova Veche Referință Bibliografică: ADIE TIMPUL ÎN TĂCERE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1095, Anul III, 30 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai Leonte : Toate Drepturile
ADIE TIMPUL ÎN TĂCERE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347693_a_349022]
-
Acasa > Strofe > Atasament > POEMELE IUBIRII 15 Autor: Maria Luca Publicat în: Ediția nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Știi tu? Știi tu cum florile așteaptă Cu-atâta dor lumina-n zori Și se alintă când căldura Le mângâie, le dă fiori? Știi cum se-gită porumbița În cuibul gol, privind spre zări Să-și vadă porumbelul care Se-ntoarce iar din depărtări? Știi tu ce taină ne unește Când iar privim aceiași stea Și-n
POEMELE IUBIRII 15 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350037_a_351366]
-
Când tu-nfiorat mă căutai În serile calde de mai... Mi-e dor să te văd uneori Cu brațele pline flori Să-mi spui că și-n timpul ce vine Sunt floarea aleasă de tine... Pășim peste munți, peste văi M-alintă și-acum ochii tăi Și ce dacă anii-au trecut Mai spune-mi...mi-e dor să te-ascult... De ce ți-e inma pustie? De ce ți-e inima pustie Și ochii tăi sunt triști și goi? De ce suspini cu resemnare
POEMELE IUBIRII 15 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350037_a_351366]
-
atunci zise: -Impresionant..! Ce drum au unii de iubit, Muza și culmea norocoasă le-a poposit, Pe nas, în palme sau pe a lor obrăjoare, Pe când pe alții în ciuda lipsei îi doare... - Lasă Mălin, ca tu pe Despina ai să alinți, Ai să-i fi mai des alături prin orice te miri, Și ai s-o încânți când va simți vreun spin, Numai s-o sprijini -ii puse speranțe Alin. - Ști, chiar mă gândeam să-mi iau servici, Căci taxele nu
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350049_a_351378]