1,413 matches
-
ALMANAHUL ÎNVĂȚĂTORULUI ROMÂN, publicație editată la Sibiu în 1899 și 1900, întocmită de Iosif Velcean. Almanahul se vrea „un loc de întâlnire comună”, unde toți dascălii români „să-și poată da mâna, spre a se ajutora”, înfrățiți în greaua luptă „ce duc pentru luminarea poporului român” (Prefață). Rubrici: „Notițe din tipic”, „Cronologie pe anul 1900”, „Date
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285284_a_286613]
-
neogene de la platforme de la Moldavie, An. Univ. "Al. I. Cuza", tom V, Iași. 74.Maxim, I. (1995)Etnogeneza românească și a altor popoare europene, Ed. Moldova, Iași. 75.Merișca, C. (1983) Premisă pentru reconstituirea drumurilor medievale din Moldova, extr. din "Almanahul filatelic", București. 76.Miclea, I. (1971)Iașii marilor iubiri, Ed. Meridiane, București. 77.Mihăilescu, N., Ioachim, Gr. (1975) Lexicon de geologie, geografie, mine și petrol, Ed. Tehnică, București. 78.Milcu, Șt., Maximilian, C. (1967) Introducere în antropologie, Ed. Ș tiințică
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
CLUJUL LITERAR ȘI ARTISTIC, almanah al Asociației Scriitorilor din Cluj apărut în 1982. Conține versuri de Eta Boeriu, Victor Felea, Aurel Gurghianu, Horváth Imre, Nicolae Prelipceanu, Bazil Gruia, Ion Cristofor ș.a. Proză semnează Teohar Mihadaș, Constantin Cubleșan, Vasile Rebreanu, Radu Țuculescu, Tudor Vlad, Tudor Dumitru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286304_a_287633]
-
, publicație apărută la Orăștie în anul 1912, redactor fiind Sebastian Bornemisa. Almanahul își propune să înfățișeze „publicului românesc de pretutindeni mănunchiul scriitorilor români în viață din Transilvania, Ungaria și Banat, sau cel puțin originari de aici”, precum și să scoată la iveală scriitori „poate puțin cunoscuți ori chiar necunoscuți”. Publicația, veritabil ghid biobibliografic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285294_a_286623]
-
Pitiș, P. Dulfu, Ioan Pușcariu, I. U. Soricu, I. Borcia, Ermil Borcia, A. Pop, Aron Cotruș, A. Emil Chiffa, Elena din Ardeal, V. Stoica, St. O. Iosif; dintre prozatori, I. C. Panțu, I. Agârbiceanu, Al. Ciura, Silvestru Moldovan, Liviu Rebreanu. Redactorul almanahului consemnează activitatea criticilor literari Ilarie Chendi și Ion Scurtu, evidențiază preocupările privind istoria ziaristicii românești transilvănene ale istoricului Ioan Lupaș, trece în revistă lucrările lui Onisifor Ghibu, subliniază meritele lui Silvestru Moldovan sau ale lui T. V. Păcățian în apariția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285294_a_286623]
-
însoțită de articolul acestuia Ce este istoria?, încercare filosofică de a defini această știință. Nu sunt omiși nici autorii scrierilor cu caracter economic (Traian V. Țăranu, I. C. Panțu, I. Lapedatu). Partea a doua, dedicată presei transilvănene de până la 1911, completează almanahul, ziarele, revistele, foile prezentate fiind „tot atâtea manifestări ale sufletelor celor mai militante de scriitori de la noi”. Clasificate după criteriul periodicității, publicațiile sunt încadrate în rubrici distincte: cotidiene („Gazeta Transilvaniei”, „Tribuna”, „Românul”), periodice care apar de trei ori pe săptămână
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285294_a_286623]
-
Chronicle of Jewish Martyrdomyyyyy, rezumă de una singură modul în care ideea unei existențe evreiești fondate exclusiv pe persecuții, masacre și dezastre se poate instala în conștiințele evreiești. Zi de zi, lună de lună, sub formă de calendar sau de almanah, cartea înșiră nenorocirile evreilor începând cu Evul Mediu iar în introducere începând cu Antichitatea. Autorul nu pierde ocazia să semnaleze în această introducere că prima menționare istorică a poporului lui Israel relatează de fapt distrugerea lui de către faraonul Merneptah, în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Chișinău ziarul „Moldovanul” (14 ianuarie 1907-26 octombrie 1908) și conduce, între 1908 și 1912, prima trupă de teatru românesc din această parte a țării. A mai colaborat la „Literatură și artă română”, „Epoca”, „Cuvânt moldovenesc”, „Viața Basarabiei”, „Poetul”, „Gazeta Basarabiei”, „Almanahul ziarelor «Basarabia» și «Bucovina»”, „Argeșul”, „Noua revistă română”, „Universul”, „Viața”, „Adevărul ilustrat”, „Solia satelor”, „Soarele” ș.a. În 1897 M. tipărește, la îndemnul lui C. Dobrogeanu- Gherea, culegerea de poezii populare Suspine, care conține texte de cântece lirice și balade din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287946_a_289275]
-
pamfletar, intermediar între universul cărții, al mecanismelor școlare și al cuvîntului vorbit, nu scris".32 Se vorbește de acum încolo mai mult despre tipărituri decît despre carte și mai mult despre gesturi cotidiene de apropriere decît de tipăriturile înseși (periodice, almanahuri, broșuri, manifeste, afișe, caricaturi etc.). În tematica originilor, cultural înlocuiește intelectual. Roger Chartier și Daniel Roche au arătat că receptarea unui mesaj înseamnă refracție și transformare a mesajului prin receptor și că textele care vizează finisarea ideilor și a conduitelor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și procesiunile expiatorii (ca acelea ale integriștilor împotriva lui Salman Rushdie) vor fi diminuat, în acel an, producția tipografilor francezi. Volumele fentează regulamentele și cenzura, se tipăresc de îndată în afara Franței, trec din mînă în mînă, ici sub formă de almanahuri, colo sub înfățișarea unor false biblii, breviare sau psaltiri. Titluri anodine acoperă infamii. După 1550, ereziile colcăie. Realizarea tehnică a dejucat ordinea politică. Liantul informațional s-a răspîndit prin verigile lanțului. Din acel moment, costurile apărării, doctrinare și naționale, n-
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
nu pe la redacții. Nu obișnuiesc. Cred că singurul lucru important e să scriu bine. Daniel Dimitriu ține să mă prezinte în "Convorbiri... (literare n. red. )", i-a dat Lucian (Vasiliu n. red.) poeme, eu am uitat să-i trimit. În almanahul TRIBUNA voi răspunde la o anchetă. Aștept vara. Frigul e un căpcăun insuportabil (de parc-ar exista și căpcăuni suportabili). Femeile mă caută că-s "poet", uitînd că-s bărbat. Disperări amînate. Tu ce mai faci, ce mai crezi, ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
timpul. Deși cu reținere. Mă feresc să rețin ceva din cineva. E greu drumul meu. Dar sper să rămîn eu. Mi se pare o condiție esențială atunci cînd scrii. Chiar cu riscul de a mai și dezamăgi. N-am citit almanahul TRIBUNA nici acum. N-a avut cine să mi-l trimită. La P. Neamț nu s-a adus nici un exemplar, se pare. De multe zile nu mă gîndesc decît la un poem amplu, de cîteva sute de versuri, îl am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
ceva din "Babilon"-ul lui Caillois și am citit o carte kogkiană, de o sută de pagini, a lui Blanchot: "Le ressassemet éternel. Après coup". Am mai tradus și un capitol din "La vie secrète de Salvador Dali" pentru un almanah (al revistei "Convorbiri literare" n. red.), la rugămintea lui Constantin Pricop. Dacă-n "Convorbiri literare" din această lună am poeme, cum mi-a spus Adrian că va fi, trimite-mi și mie un exemplar, pentru că nu-s abonat și nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
aici. Dă-i tu! Și ți-i voi înapoia cînd vin eu la Iași, în vacanță! Te rog mult! Chiar încearcă să-i spui să vină pînă la mine! D.R. Popescu mi-a scris o scrisoare plină de încredere! În almanahul TRIBUNA voi avea un grupaj și o intervenție la o anchetă despre condiția scriitorului din provincie! Excelentă cartea lui Liviu Stoiciu! A fost cel mai frumos dar de ziua mea (21 noiembrie). Mă bucur mult pentru el. O CARTE iată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
acolo. El ne căuta pe noi. Pe 19 merg la ei. Sper că de acum voi fi mai des prin tîrgul acela. Și cred că vor veni și ei din cînd în cînd pe aici. E bine! Nu am citit almanahul TRIBUNA. Dacă ai vreun exemplar, sau dacă găsești vreunul, trimite-mi-l mie! Te rog! Contam pe Adrian! Dar îmi spune că la P. Neamț nu s-au adus! Și dacă nu s-au adus pînă acum, nu știu zău
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Bârlad (1959), după care a urmat cursurile Facultății de Filologie a Universității „Al.I. Cuza“ din Iași (1960-1966), obținând licența în 1968. Între 1969-1971 a fost, pe rând, profesor de limba și literatura română în Transilvania și Moldova, redactor la „Almanahul literar“ al Uniunii Scriitorilor, la revista „Argeș“ din Pitești și la revista „Luceafărul“ (1974-1990). În anii 1980 a creat și îndrumat cenaclul „Numele poetului“. A înființat revista „Euchronia“ și editura cu același nume. În perioada 2000-2008 a fost director al
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
cu artă. Repre zintă amintiri care nu sunt în acord cu starea de necaz. Ei bine, starea mea de necaz era evidentă. În momentul când Pietro al meu a început să meargă, am răsfoit prima carte. Era de fapt un almanah, se numea Barbanera, un fel de manual al omului simplu: când se cultivă roșiile, cum va fi vremea în mai, rețete culinare, anecdote, curiozități... Pentru mine era bine, pentru că erau texte mici, deduceam ce nu știam. Concetta se mira: — Ce
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
în mână? — Citesc. — De ce? Crezi că te face mai deșteaptă? Nu-ți folosește. — Mie îmi place să citesc! Păi da, am zis eu că voi sunteți doamne! Asta nu putea să-mi ia. Seara, în loc să mă uit la televizor, răsfoiam almanahuri, învățam limba și parcă renășteam. Apoi am găsit o carte despre Maica Tereza. Nu puteam să o întreb pe Concetta ce înseamnă anumite cuvinte pentru că nu știa. Vocabularul ei era foarte limitat, putea eventual silabisi de pe o carte, dar nu
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
în acest mod de exprimare însă ceva din felul de a vorbi, de a conversa, de a scrie, specific epocii. Mă refer, bunăoară, la un articol analitic al lui Gabriel Țepelea care, urmărind limbajul din acea vreme, în gazete, în almanahuri, în conversații banale, în corespondența particulară etc., constată frecvența acelorași șabloane verbale pe care I.L. Caragiale știe să le extragă din diurnul lor și să le pună în pagină literară pentru eternitate, dar ridicolul, caraghioslâcul lor, abia acum îl resimțim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și reviste literare ale vremii. Succesul acesta era, fără îndoială, nemaicunoscut în România vreunui contemporan, așa că privirile celor de acasă erau îndreptate spre romancier cu admirație perplexă dar și cu invidie răutăcioasă, dacă invidia poate fi cumva și altfel. Inițiatorii almanahului ar fi fost flatați, se-nțelege, dacă Panait Istrati i-ar fi onorat cu câteva pagini, care i-ar fi îndreptățit și la o campanie publicitară adecvată în jurul opului, dar răspunsul acestuia vine ca un soi de afront, lăsând a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
poem eminescian pentru un editor: locul acesta îl deține poemul Strigoii, cum se va vedea)" sau, pentru Luceafărul; Virgula după chip de lut (care apozitează: tu, chipule de lut) este prezentă încă din Convorbiri literare (care preiau, însă, Luceafărul din Almanah după ieșirea poetului din viața civilă) și face carieră prin edițiile Maiorescu (deși lipsește și din manuscrise). Textul din Almanah trebuie creditat și dă sensul: dacă mă voi naște din pământ (din păcat, cum își zicea el) tu nu mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
chip de lut (care apozitează: tu, chipule de lut) este prezentă încă din Convorbiri literare (care preiau, însă, Luceafărul din Almanah după ieșirea poetului din viața civilă) și face carieră prin edițiile Maiorescu (deși lipsește și din manuscrise). Textul din Almanah trebuie creditat și dă sensul: dacă mă voi naște din pământ (din păcat, cum își zicea el) tu nu mă vei recunoaște, nu vei ști că sunt eu, îți va fi tot una dacă voi fi eu sau altul aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
sfinți întreaga zi sub protecția Mariei, la amiază, ne vom reînviora puterile de muncă, iar seara vom primi surâsul dulce al Mariei, și cu chipul Ei în minte ne vom odihni în pace sub ocrotirea ei. Fr. Gheorghe Dumitraș din Almanahul revistei „Viața”, 1946, pag. 39-42 19. PR. IOSIF GABOR date biografice S-a născut în Tămășeni (NT) și a intrat în Seminarul din Hălăucești în toamna anului 1934. Cursurile de filozofie le-a început la Luizi-Călugăra, dar le-a urmat
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
au străpuns Focar de-amor; Si apă, sânge-au picurat Din coasta-ți, Miel nevinovat, Isus. O, Doamne, fă-ne nouă-un loc În coasta ta; Și-aprinde-ne cu focul tău Să lăudăm pe Dumnezeu În veci. Fr. Martin Mihoc (Viața, almanah 1940, p. 100-101) Ruga La tine ocrotire, Și milă căutăm Și-n viața noastră tristă La tine alergăm, Marie! Privirea ta de mamă Coboar-o peste noi Iar mâna ta blajină Ne scoată din nevoi, Marie! Pe tine, o, Fecioară, Voim
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
-i le curmă, Și în ziua cea din urmă, Du-o în cerescul plai! Întărește-ne pe cale Cu merindea Cinei tale; Dintru-a plângerilor vale Du-ne-n plaiuri imortale Du-ne-n fericitul rai. Amin. Pr. Ștefan Tătaru Viața, almanah 1943, pp. 65-66 ...Doar tu mai reverși o lumină-n atâta noian de dezastre... Închinare P.C. Sale Pr. Dr. Iosif P. M. Pal Cu ocazia jubileului de 25 de ani de preoție Apostol de „Bine și Pace” pe mândre meleaguri moldave
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]