2,164 matches
-
fost și unul dintre motivele care m-au făcut să propun o carte de discuții. Mircea Mihăieș: Era satisfacția unui om care câștigase totul și avea o anumită detașare filosofică față de tot ce-l Înconjura. Vladimir Tismăneanu: Totuși, recunoștea importanța alternanței. L-am Întrebat: „Nu vi se pare totuși Îngrijorător faptul că nu aveți opoziție?”. Sigur că mi-a răspuns că ar fi mai bine dacă aceasta ar exista; știam răspunsul dinainte. Mircea Mihăieș: Acest lucru trebuie nuanțat, pentru că până de
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
mi-a răspuns că ar fi mai bine dacă aceasta ar exista; știam răspunsul dinainte. Mircea Mihăieș: Acest lucru trebuie nuanțat, pentru că până de curând și Iliescu, și Năstase nu au ezitat să spună, cu fiecare prilej: „Da, am avut alternanță, dar ați văzut ce s-a ales de țară În acea perioadă!”. Sunt lucruri care trebuie văzute din ambele puncte de vedere: alternanța e de fapt diabolizată fără scrupul, deși, fariseic, i se recunoaște importanța. Vladimir Tismăneanu: Absolut, și trebuie
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
de curând și Iliescu, și Năstase nu au ezitat să spună, cu fiecare prilej: „Da, am avut alternanță, dar ați văzut ce s-a ales de țară În acea perioadă!”. Sunt lucruri care trebuie văzute din ambele puncte de vedere: alternanța e de fapt diabolizată fără scrupul, deși, fariseic, i se recunoaște importanța. Vladimir Tismăneanu: Absolut, și trebuie să o facă, pentru că doresc să câștige alegerile următoare. Trebuie să Înnegrească bilanțul perioadei 1996-2000, el Însuși nu extraordinar de impresionant. Mircea Mihăieș
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
o perioadă, mai mult sau mai puțin prelungită, la putere! Mircea Mihăieș: Și care se identifică cu statul, poporul și istoria. Vladimir Tismăneanu: E foarte puțin de dorit ca Într-o democrație să aibă loc aceste permanentizări: e nevoie de alternanțe! Atitudinea iritată, „țâfnoasă”, În raport cu presa liberă există și În democrațiile avansate. Nici președintele Clinton nu a fost foarte fericit de tratamentul pe care i l-a administrat presa. Mircea Mihăieș: Mai ales În timpul scandalului Lewinsky. Vladimir Tismăneanu: Dacă tot vorbim
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
nu Îi place să fie criticat, nici chiar mie - și am trecut recent prin destule critici ca să spun că nu e nici o plăcere În asta! Pe de altă parte, face parte din regulile jocului normal, democratic, iar absența criticii și alternanței este un viciu al unei societăți care se vrea democratică. Reiau cazul Cozmâncă pentru că recentmă uitam Într-un volum pe care l-am publicat cu ani În urmă, Arheologia terorii; În acesta este inclus primul text pe care l-am
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
citează. A. e un poet al iubirii cotropitoare, dezlănțuite, de care sunt animate unele personaje feminine enigmatice, ca Tuța din povestirea omonimă. De aici, echivocul, îmbinarea realului cu fantasticul, ce amintește de Hanul lui Mânjoală a lui I. L. Caragiale, și alternanța spirit primitiv-rafinament. Picioarele „desculțe” constituie un simbol și un laitmotiv al povestirilor, punând încă o dată în lumină opoziția. Elogiul femeii fascinante, stăpânite de eros, ce deține parcă o putere de seducție vrăjitorească, este însuși elogiul feminității. A. se înfățișează, de
ALBALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285215_a_286544]
-
tenta de teatralitate (ca și alura de scenariu de film) a multor pagini. Tocmai din acest ultim punct de vedere, interesantă a apărut în ochii criticii literare reluarea într-un roman, în 2003, a nuvelei Întâlnirea din volumul Vară-primăvară. Chiar dacă alternanțele, sincopele, frenezia mozaicării narației par piedici greu de surmontat la lectură, din unghiul psihologiei exilatului și al dramei întoarcerii romanul are substanță și o priză bună la una dintre cele mai sensibile teme morale ale postcomunismului românesc. Din 1989 până în
ADAMESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285180_a_286509]
-
de lumină spălăcită pe cer. Am mers, pierzând treptat ecoul conversației oamenilor din secolele viitoare, nemaiauzind decât ploaia. Am recunoscut casa lui Vinner după ornamentele din fier forjat de pe grilaj. Bezna era întreruptă de fâșii albăstrui de lumină în dreptul felinarelor. Alternanța asta de lumină crudă și frunziș întunecat îmi transforma venirea într-un ciudat negativ al primei vizite, din ajun, în lumina soarelui matinal. Repetiția era atât de exactă încât avea să-mi dea răgazul să observ scurte pauze de absurd
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
activități sau a unui efort. În timpul somnului, organismul se odihnește, «recuperează» din activitatea pe care a depus-o. Este un fapt cunoscut de toată lumea, dar noi vom face o analiză mai detaliată. De fapt, somnul ne permite reglarea activității prin alternanța cu perioadele de veghe participând la homeostazia corpului. Modelul homeostatic postulează existența unei stări de echilibru a organismului (homeostazie) și prezența mecanismelor regulatoare, menite să aducă organismul la respectiva stare de echilibru. De exemplu, un exces de luminozitate poate conduce
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
de mediator între interior și exterior; - crengile: prelungirile spiritului, fie îndreptat spre idealuri nobile (când sunt înalte), fie lipsite de ambiție și de idealism (dacă sunt aplecate spre pământ). Creșterea și căderea imuabilă a frunzelor ilustrează ciclul anotimpurilor, eternul început, alternanța nașterii și a morții. Când posedă un frunziș abundent, este simbolul eternității și se găsește deseori în cimitire, ca mod de reamintire a nemuririi sufletului. În sfârșit, mugurii evocă promisiunea unei ameliorări, reînnoirea naturii și deci a situației, sosirea vremurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
metafore. Aglomerate, figurile de stil își pierd din expresivitate. Devin artificiale și previzibile. În funcție de stilul autorului, această regulă suportă multiple corecții. Până la urmă, important este efectul, și nu calea de a ajunge la el. Și în acest caz, intervine legea alternanței. Atenție la semnele de punctuație. Trecem peste cazurile flagrante (virgula între subiect și predicat). Foarte deranjant este excesul semnelor de punctuație. Un bun exemplu îl constituie punctele de suspensie - obositoare și, de cele mai multe ori, inutile. Și mai grave ni se
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
bine reprezentat în slogan, graffiti și proverb. 9) Discursul polemic Act reactiv, polemica exprimă dezacordul, contestarea. Are mai multe trăsături de bază: dezacordul; falsificarea conținutului; natura argumentativă (sofismele); descalificarea țintei (sancțiunea, până la anulare). 3.1.1. Discursul descriptiv și legea alternanței Viața este făcută din detalii, iar descrierea, la fel. Ceea ce ordonează aceste detalii este ideea și observația-cheie (o senzație, un miros, o nuanță de culoare etc). Iată de ce practica și teoria presei ne îndeamnă să începem mental descrierea înainte de a
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
-M. Adam, F. Revaz, 1999, pp. 35-36). Ziaristul este liber să opteze pentru o operațiune sau alta. Întregul nu poate fi numit decât la sfârșitul descrierii, rezolvând astfel o mare cerință jurnalistic referențială: despre cine/despre ce este vorba? Legea alternanței Acordăm o atenție aparte acestei legi, câtă vreme ea se arată a fi cheia oricărui discurs descriptiv. Pentru a evita monotonia generată de scenele descriptive, nu avem decât o singură soluție - să folosim cu dezinvoltură și curaj alternanța. Ea se
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
vorba? Legea alternanței Acordăm o atenție aparte acestei legi, câtă vreme ea se arată a fi cheia oricărui discurs descriptiv. Pentru a evita monotonia generată de scenele descriptive, nu avem decât o singură soluție - să folosim cu dezinvoltură și curaj alternanța. Ea se realizează fie prin gestionarea lungimii frazelor (lung - scurt), fie prin alternarea observațiilor: vizual - olfactiv, vizual - auditiv, animat - inanimat, descriptiv - opinie, descriptiv - narativ (diferite scene de viață - un incident minor, o apariție umană) etc. Întâlnim în reportaje nenumărate asemenea
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Ea se realizează fie prin gestionarea lungimii frazelor (lung - scurt), fie prin alternarea observațiilor: vizual - olfactiv, vizual - auditiv, animat - inanimat, descriptiv - opinie, descriptiv - narativ (diferite scene de viață - un incident minor, o apariție umană) etc. Întâlnim în reportaje nenumărate asemenea alternanțe: „Telefonul sună. Câteva minute mai târziu, mașina Salvării țâșnește pe străzile încâlcite ale orașului”. Efectul dinamic al alternanței sonor - vizual este remarcabil și ca economie a mijloacelor, și ca expresivitate: Dunărea a început să se dezghețe în ultima zi a
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
animat - inanimat, descriptiv - opinie, descriptiv - narativ (diferite scene de viață - un incident minor, o apariție umană) etc. Întâlnim în reportaje nenumărate asemenea alternanțe: „Telefonul sună. Câteva minute mai târziu, mașina Salvării țâșnește pe străzile încâlcite ale orașului”. Efectul dinamic al alternanței sonor - vizual este remarcabil și ca economie a mijloacelor, și ca expresivitate: Dunărea a început să se dezghețe în ultima zi a lui februarie [...] Pe la prânz, enorma punte de gheață care lega malurile fluviului a început să trosnească. Apoi, s-
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
mare eroare. Iremediabil, textul ar deveni stufos și interesul cititorului s-ar pierde în scurt timp. Trierea detaliilor este absolut necesară și impune o selecție ce trebuie să țină cont de imaginea (constatarea) cheie și, deopotrivă, de amintita lege a alternanței. Important este, deci, să ne fixăm de la început criterii de selecție: bătrânețe și melancolie pentru un parc toamna, plictis vigilent pentru o stație de autobuz, felul în care sunt îmbrăcați oamenii pentru o sală de așteptare CFR etc. Într-un
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
vreme putem, prin montajul acestor știri, să creăm un eveniment: „Zi nefastă pentru aviație”. 2) În textele medii și lungi, paragraful își vădește dubla calitate: să marcheze vizual un text, micșorând monotonia; și să marcheze o nouă idee. Dinamismul și alternanța paragrafelor se recomandă în textele lungi (anchetă, reportaj, editorial). Paragraful este ca o respirație. El impune un anume ton și un ritm subsumat exigențelor de fluență ale textului. Important, în acest caz, este să nu uităm de legea alternanței și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și alternanța paragrafelor se recomandă în textele lungi (anchetă, reportaj, editorial). Paragraful este ca o respirație. El impune un anume ton și un ritm subsumat exigențelor de fluență ale textului. Important, în acest caz, este să nu uităm de legea alternanței și, mai ales, să nu uităm că orice paragraf se constituie în jurul unui enunț-cheie. Trecerea de la o idee la alta, de la un aspect la altul, ridică o mare problemă: elementul de legătură. În genurile de comentariu, acest lucru este ușor
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
că vagonul (secvența) în care se află aparține unui tren (textul propriu zis) și circulă pe aceeași linie (mesajul, ideea principală, ceea ce ai de comunicat). Criteriul de interes. Importantă nu este ordinea și cronologia, ci interesul stârnit. Ruperile de ritm, alternanțele de la trecut la prezent, de la abstract la concret, de la particular la general, împlinesc această misiune. Criteriul maniabilității (manevrabilității). O redactare a unui text complex presupune utilizarea unor materiale compozite. Este util deci a face mai întâi un inventar pe care
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
flexibilitate. Orice articol de mari dimensiuni se construiește, de fapt, din câteva mari respirații (secvențe) fie ele descriptive, narative sau argumentative. În succesiunea lor, aceste secvențe impun textului o anume sonoritate. E ca o piesa muzicală vag melodică, contrapunctată de alternanță (lung/scurt) și de unele ruperi de ritm. Secvența este echivalentul paragrafului, fără a se confunda cu el. Ea înglobează o idee, un unghi de atac, un moment anume al narațiunii. Secvențializarea textului presupune controlul informației și, mai ales, ierarhizarea
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
În cele mai multe cazuri, este indicat ca acest tip de material să fie intercalat în firul narativ principal și redat succint. Oricum ar fi, informațiile de context sunt maxime în paragraful inițial și minime (reduse la câteva observații, mai mult pentru alternanță) în rest. Feriți-vă de construcția consecutivă. Ne referim la greoaiele construcții pe baza corelativelor (pe cât..., pe atât..., nu numai..., ci și...), dar și la excesul formulelor de legătură: pentru că..., deci..., prin urmare. Un alt aspect îl constituie excesul de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
fotografia gen „santinelă”, izolată într-un colț de pagină. Nepoziționată corect (cu privirea spre exteriorul paginii), oferă senzația nedorită de ieșire din cadru, de alunecare în gol. Într-o pagină, fotografiile oferă un suport autenticist textului, dar și o vizuală alternanță. Iată de ce ar fi bine ca dimensiunea pozelor să nu fie identică. În unele cazuri, poziționarea incorectă a fotografiei poate crea confuzii și echivoc. Prin chenare, colonaj și alte tertipuri tipografice, se pot evita asemenea derapaje. Fotografiile trebuie să creeze
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
pentru un ziarist o reprezintă, desigur, elaborarea reportajului. Având 6-15 file, reportajul trebuie gestionat cu grijă, în secvențe (respirații) succesive și urcătoare ca tensiune, secvențe punctate sincopat de intertitluri și atacuri separate. Fără a fi neapărat cronologice, aceste subcapitole oferă alternanță (4)și o necesară modificare a perspectivei narative, cu condiția să nu schimbe unghiul de atac al întregului text. Etapele reportajului monografic sunt următoarele: Totul începe cu un chapeau dinamic, expresiv, intens, de tipul acroșajului. Mult mai important în reportaj
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
constate, să consemneze și să furnizeze o ascuțime a subiectului capabilă să lumineze opinia, ba chiar să incite comunitatea internațională la acțiune”. (Palmer, 2003, p. 29) (4) În cartea sa dedicată reportajului, Jean-Dominique Boucher (1995) insistă pe importanța capitală a alternanțelor, ele regizând tot montajul textului. Alternanța planurilor: strâns/lărgit. Vizual/sonor. Stil direct/stil indirect. Fraze lungi/fraze scurte. Descriere/citare Acțiune/reflecție. Imagini/anecdote (întâmplare). Paragraf/bloc informativ. (5)Aceeași clasificare ne propune, în linii mari, și Michel Voirol
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]