1,290 matches
-
Sezonul parc-ar fi comandat special pentru Olguța, dans și dans pretutindeni... ― Cu petrecerile lumea își mai uită necazurile și primejdiile, zise Tecla. ― Da, dar nu știu dacă ați băgat de seamă că toate dansurile au început să ia o alură erotică și senzuală, încît uneori ți-e rușine să privești pe dansatori, adăugă Victor cu un ton mai serios. ― De ce nu spui mai bine, moralistule, că ție în general nu-ți place dansul și de aceea îi găsești toate defectele
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
aduci aminte de când a venit cu popa în sat. Ați fost colegi la școală, ea fiind învățătoare. A murit de cancer. Nu a avut copii. Deci, popa Stasuc, cum cred că ți-l aduci aminte, e un bărbat voinic, cu alură de haiduc și ce s-a gândit? La o predică de după slujbă, s-a adresat enoriașilor cu o propunere. Știi și tu că înainte de’89 și chiar câțiva ani după, când satul era plin de tineri și bărbați în floarea
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
a chemat pe la el, pe mine și pe alți câțiva prieteni, căci părinții lui nu erau acasă; în afară de mine mai veneau Manea, un ins cam grobian, fiu de chelner, poreclit de profesorul de engleză little tiger din cauza părului roșu-portocaliu și alurii feline, Radu G., apoi o colegă prietenă cu Mera, pe care o chema Mălina și la vederea căreia toți începeau să cânte din Creedence: Molina, where you're going to?, Mortul și prietena lui Sanda, zisă și Calceola Sandalina, după
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
tineri, la patruzeci de ani, ea nu prea reușită. — Est-ce qu’elle est née ?... vorba lui Muti. Bietul general, a suferit mult când s-a făcut acest mariaj ! Iar ei i se cunoaște încă și acum „originea sănătoasă“ - și în alură, și în comportare : nici până la vârsta aceasta nu a învățat ce să facă cu mâinile și, oricâtă silință ți-ai da cu ea, este imposibil s-o faci să converseze normal. Cel puțin, este însă la locul ei... Au pus
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
musafir... Iată-l, elegant cât poate fi unul ca el, cu acest costum nisipiu pe care a declarat că abia în această după-amiază l-a scos de la croitor ! Costum nisipiu deci, apoi cravată roșie, apoi șosete de mătase albă, o alură de june sclivisit ai putea spune, dacă silueta nu ar da semne că se îngroașă. Și acest fel furtiv, furișat, de a privi, ca bărbații cu anume obiceiuri nemărturisibile ! De care poate nici măcar nu este atât de străin ? Pentru că, la
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
această defecțiune de logică, așa cum nu puteam să nu scot tot mai des ceasul din vestă și să mă uit la el, deși nu-mi servea la nimic. între timp lângă mine venise să se așeze un tânăr cu o alură de copist la tribunal, având chiar degetele pătate de cerneală violetă și unghiile necurățate, cu un cap cu trăsături mari și dizgrațioase și ochi de imbecil visător, așezat puțin strâmb pe gâtul înclinat spre umărul stâng. Posibil să fi fost
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
am bănuit doar o umbră pe albul peretelui chiliei călugărului. Am pășit mai departe și mi-am dat seama că acea siluietă desenată pe perete este cea a călugărului. Cu mâinile împreunate și privirea ridicată a rugă către cer, avea alura unui sfânt pictat în vreo biserică. Era ceasul vecerniei... Am rămas în umbra unor arbori de la intrarea în grădina chiliilor. Nu voiam să tulbur clipa de rugă a bătrânului... Așteptam primul dangăt de clopt care va vesti sfârșitul rugii de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
să nu facă ceva necugetat, păstrânduși capul pe umeri. A doua zi, viața îi juca feste, că viitorul domn moldav, Mihail Sturdza, venit și el la înscăunare își răsese barba, și-și potrivea fesul cu care urma să intre cu alură turcomană la înscăunare. Imprevizibil, de un calm imperturbabil, Al. D-trie Ghica a laut fesul și l-a mistuit în buzunar. Cu un zâmbet afabil protocolar, deși în suflet i se surpau munți de furie, la ceremonia papucului atinse cu
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93459]
-
și de la orice posibilitate de (auto)nego ciere pe piața literară. Vei avea dușmani ireductibili deopotrivă în octogenari și cincantenari, la stânga și la dreapta, sus și jos, ba chiar printre congeneri. Din tot peisajul cultural, nimănui nu i-a convenit alura optze cismu lui nici înainte și nici, mai ales, după 1989. Fie că era prea deștept, talentat, disponibil, perfect sincronizat occidental, sau prea puțin filoxerat de comunism și prea alergic la inseriere, fie că avea o sete de putere răzbunător-superioară
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
m-a încântat biciclismul din Amsterdam (adevărat blazon etnic, de cod moral și spirit civic), pe atâta m-a contrariat mârlănia flamandă. La Florența, măcar, trufia locală se manifesta net, cavalerește: cu toții eram niște pigmei pe lângă chelnerii și negustorii cu alură de principe. La Bruges, însă, când ești întrebat cu seacă încruntare „vous êtes russes?“, când ești busculat de un localnic numai fiindcă ai căscat gura la o vitrină și el n-a avut loc de tine, iar argintarul refuză sastisit
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
altele... Dar numai zilele trecute mi-a fost dat să-i măsor cu ade vărat anvergura, copleșitor pilduitoare pentru unul ca mine. Mai întâi, am rămas perplex dându-mi seama că a ajuns la 65 de ani! După seducătoarea-i alură adolescentină, iuțeala-n reacții și amestecul atașant de priviri melancolice și ironie subtilă, de înțelepciune, activism, smerenie, austeritate monahală și vitalitate cu intarsii hedoniste, nu l-ai vedea decât pe la 30 și ceva, în plină afirmare și dăruire de sine
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
istorie cu homeless''' ar fi fost atunci foarte gustată de propaganda oficială. Și nici măcar n-ar fi fost mincinoasă decât prin omisiune, selectând din realitate, cu penseta, ceea ce convenea propagandei "antiimperialiste". Dar pe Nick, american și prin naștere și prin alură, nu-l pot bănui, firește, de nici o "americanofobie". El judecă lucrurile cu seriozitatea unui bun gospodar din Ardeal pentru care a avea o casă înseamnă a avea un destin. Mulți homeless, îmi spune Nick, sunt bolnavi mintal. În aziluri, sunt
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
dorite, care dau cititorului satisfacția victoriei asupra prostiei, asupra supra- evaluării fără acoperire. Autorul știe să pună în pagină, cu lux de amănunte fiecare întâmplare trăită, cu mijloace lexicale accesibile și judicios cântărite. Știe să creeze suspansul care dă jurnalului alura de roman, renunță la finalizarea unor povestiri, pentru a le prelua și discuta în capitolele următoare, fapt ce crește interesul lectorului pentru aflarea deznodământului. Ca un admirator exclusiv al sexului frumos, jurnalul este bine pigmentat cu întâmplări amoroase, multe din
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93059]
-
Am ancorat la vreo câteva sute de metri. Barcagiul mi-a întins o masca și un tub pe care le încercam pentru prima oară. În spatele lui, înotam lent deasupra unui peisaj pietrificat cu blocuri imense, printre pești plați, argintii, cu alură de magistrat, pești mici si vioi, unii cu priviri răutăcioase, peștișori în albastru electric, alții cu aripioare roșii și negre, alții verzui-azurii. Am ajuns apoi într-o peșteră uriașă, o sală de bal cu bolți înalte, formată din umbre albastre
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
în față, o partitură la prima vedere. În jurul lui, în biblioteca luminoasă, plăcută, stăteau patru sau cinci pensionari și mulți copii de școală. Nici unul nu se uita la el. Privirile aveau să înceapă de mâine, când va trece prin campus: alura nonșalantă a colegilor, aerul prefăcut că nu se întâmplase nimic deosebit, în spatele unui freamăt mascat. Se gândi să se intereseze de cronicar, să obțină un profil al personalității distrugătorului de personalități. Inutil. Cum spusese Jess, să-l ia dracu’. Orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
din bucăți verticale de lemn legate între ele. Nu pot citi ce spune Wullie pentru că au fost acoperite cuvintele cu un creion colorat, dar taică-său... — Vrei să zici că-i amuzant? — Aș vrea să poți vedea imaginile. Au o alură umoristică și plăcută, ceea ce e foarte reconfortant. — Nu mai ai nici o altă carte? — Doar una. Deschise Nu sînt orhidee pentru domnișoara Blandish și citi: „Totul a început într-o dimineață de vară din luna iulie. Soarele răsărise devreme prin ceața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
insensibilă la corupție și capabilă, teoretic, să se opună la orice tentativă de distrugere. Mulțimea se îndesea pe măsură ce se apropiau de Mașină, iar enormitatea masei acesteia devenea din ce în ce evidentă. Forma sa circulară și dimensiunile îi confereau o alură avântată și aerodinamică, pe care nu o alterau rândurile de cabine individuale care se înșirau în lungul bazei colosale fracționându-i linia. De jur împrejurul bazei erau numai cabine. Primul etaj era ocupat de alte săli de concurs și de culoarele care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
dacă n-ar fi cerut centrala? Cine s-ar fi gândit să-l caute tocmai aici?... Ce mai, dacă apuca s-o șteargă, șeful cel mare ar fi... ― Gura! Întunecat, Blayney se stăpâni. Gosseyn se întoarse către tipul slăbuț cu alură de șef: ― În locul tău, Crang, n-aș mai avea încredere în Blayney când va depăși 40 de ani. ― Ce? Blayney fusese cel care exclamase, sufocat de furie. Ochii galbeni ai lui Crang îl scrutau cu atenție pe Gosseyn. ― Gestul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
joace un rol și bogăția colectivă acumulată în capitală, unde echipamentele și instituțiile oferă mai multe resurse ca în altă parte, inclusiv celor defavorizați. Cheiul și parcul André-Citröen: de la industrie la mass-media Gara Javel, pe linia RER C, are o alură semeață, conferită de cărămizile sale lăcuite și de structura sa de grinzi metalice, amintind de Turnul Eiffel, care poate fi zărit prin pereții de sticlă ai clădirii. Cele două construcții, de dimensiuni atît de diferite, celebrează, fiecare pe potriva sa, triumful
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
insensibilă la corupție și capabilă, teoretic, să se opună la orice tentativă de distrugere. Mulțimea se îndesea pe măsură ce se apropiau de Mașină, iar enormitatea masei acesteia devenea din ce în ce evidentă. Forma sa circulară și dimensiunile îi confereau o alură avântată și aerodinamică, pe care nu o alterau rândurile de cabine individuale care se înșirau în lungul bazei colosale fracționându-i linia. De jur împrejurul bazei erau numai cabine. Primul etaj era ocupat de alte săli de concurs și de culoarele care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
dacă n-ar fi cerut centrala? Cine s-ar fi gândit să-l caute tocmai aici?... Ce mai, dacă apuca s-o șteargă, șeful cel mare ar fi... ― Gura! Întunecat, Blayney se stăpâni. Gosseyn se întoarse către tipul slăbuț cu alură de șef: ― În locul tău, Crang, n-aș mai avea încredere în Blayney când va depăși 40 de ani. ― Ce? Blayney fusese cel care exclamase, sufocat de furie. Ochii galbeni ai lui Crang îl scrutau cu atenție pe Gosseyn. ― Gestul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
Și acum treci pe ușa din fața dumitale. Fara se încordă, pentru a-și aduna toate puterile, deschise ușa și trecu pragul. Păși într-o cameră nu prea luminoasă, dar cu un aer familiar, unde dădu peste un bărbat cărunt, cu alură de om rafinat, care se ridică de pe un scaun de bibliotecă, întâmpinându-l cu un zâmbet grav. Deci această aventură uluitoare, fantastică, entuziasmantă se încheiase. Se afla din nou în magazinul de arme din Glay. CAPITOLUL XIX NU ÎNCETA să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
Nu îl lăsară nici să răsufle. Îl săltară fără bagaj și fără să-i dea multe explicații. Omar petrecu o noapte la secție, fiindcă le trebuiseră patru ore ca să găsească un interpret. Se trezi în fața unui anchetator tânăr și cu alură de seminarist la teologie. „Unde-i găsesc pe ăștia?“, gândi Omar. Era, cu siguranță, un produs al „democrației recente“ și, cu toate astea, calmul lui doct și cămașa de calitate, impecabil călcată, îi dădură încredere. Faptul că putea vorbi în
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
sui generis. Confruntările dintre cei doi nu par să se termine niciodată, iar lumea din jurul lor este prinsă în acest vârtej de zgomote și agitație frenetică. Propria lor existență se desfășoară în acord cu gramatica fanteziei. Pif are mai degrabă alura unui burghez, în vreme ce Hercule, cu al său plasture iconic, seamănă cu un anarhist voios, ale cărui instincte de distrugere sunt temperate de tovarășul său de năzdrăvănii. În această dialectică ce anulează granițele tradiționale dintre lumi, Pif și Hercule repetă marile
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Tintin) Tintin pătrundea, asemenea lui Pif, în tărâmul socialist. Mult mai dificil de obținut decât revistele franceze, el nu înceta să ne uimească prin amestecul savant de eleganță grafică și poezie. Albumele nu erau tipărite în tipografiile republicii socialiste, conservând alura mitică a acelui tip de ciocolată pe care îl puteam contempla în „shop” și consuma, uneori, de Crăciun (miraculoasa ciocolată Toblerone). Albumele Tintin soseau de dincolo, păstrând același tipar al cărții, cu coperțile lor cartonate și limba franceză ivindu-se
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]