844 matches
-
de zece etaje proaspăt construite pe Aleea Carpații, lângă râul Mureș au devenit parțial ocupate de apele. Pe terasele Râului Mureș, mai ales cele inferioare domină aluviunile recente precum și solurile hidromorfe și de mlaștini. În zonele de luncă apar solurile aluviale și lăcovișțile, tipuri de sol generate atât de materialul parental cât și de caracteristicile hidro-geologice și hidrologice ale zonei. Zona colinară este acoperită cu un strat de soluri negre, soluri brun acide, soluri coluviale, cernoziom și regosoluri. În cazul cursurilor
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
precum și prepararea medicamentelor și tincturilor din plante. În limba greacă, termenul este întâlnit în cartea unui scriitor grec, Suidas, din secolul al XI-lea. La origine, termenul grecesc a fost stabilit datorită influentelor Egiptului Antic, unde termenul "keme" însemna ""nisipul aluvial al Nilului"", ""pământ negru"". Limba persana a influențat de asemenea originea termenului, datorită termenului de ""kimiya"", care însemna "artă, truc" În anul 330, Zosimos din Panopolis denumea alchimia ca fiind studiul compoziției apelor, mișcărilor, creșterii, incorporării, respingerii, desenului sufletului din
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri"; "Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin"; "Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase"; "Pajiști aluviale din Cnidion dubii" și "Pajiști de altitudine joasă") ce adăpostesc și conservă o gamă diversă de floră spontană și asigură condiții prielnice de viețuire mai multor specii din faună sălbatică a Munților Făgărașului (grupă montană ce aparține lanțului carpatic al
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
este cea mai mare deltă din lume. Această deltă are forma unui triunghi și acoperă mai mult de 105,000 km². Aproximativ două treimi din deltă se află în Bangladesh. Cea mai mare parte a deltei este compusă din soluri aluviale, soluri cu laterit roșu și roșu-galben. Solul are cantități mari de minerale și nutrienți, care sunt bune pentru agricultură. Doar două fluvii, Amazon și Congo, au debite la vărsare mai mari decât debitul combinat al fluviului Gange, Brahmaputra și sistemul
Gange () [Corola-website/Science/308433_a_309762]
-
de om în scopuri agrare și intens umanizată. Cele mai răspândite tipuri de soluri sunt : solurile brune, argilo-iluviale, care ocupă circa 85% din teritoriu și solurile brune acide reprezentând 7%, iar restul de 8% din teritoriu este ocupat de soluri aluviale, puțin profunde specifice zonei de luncă și soluri superficiale crude de pe terenurile degradate. Textura solului este lutoasă la suprafață și argiloasă în întregime. Factorii genetici ai climei (suprafața activă subiacentă, radiația solară, circulația atmosferică) impun un climat temperat continental , uneori
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
Louisiana, la nord cu Missouri, la est cu Tennessee și Mississippi, și la vest cu Texas și Oklahoma. Zona joasă din sud este cunoscută după principalele ei componente, Delta și Marea Prerie. Delta Arkansas este o zonă plată cu soluri aluviale formate de inundările repetate produse de râul Mississippi. Mai departe de râu, în porțiunea sud-estică a statului, Marea Prerie constă dintr-un peisaj mai deluros. Ambele sunt regiuni agricole fertile. Regiunea Deltei este tăiată de o formațiune geologică denumită Crowley
Arkansas () [Corola-website/Science/302461_a_303790]
-
Marea Prerie constă dintr-un peisaj mai deluros. Ambele sunt regiuni agricole fertile. Regiunea Deltei este tăiată de o formațiune geologică denumită Crowley's Ridge. O bandă îngustă de dealuri, Crowley's Ridge se ridică de la 75 la peste câmpia aluvială din jur și străjuiește multe dintre orașele importante din estul Arkansasului. Arkansasul de nord-vest face parte din Platoul Ozark ce include Munții Boston, la sud se află Munții Ouachita și aceste regiuni sunt despărțite de râul Arkansas. Toate aceste lanțuri
Arkansas () [Corola-website/Science/302461_a_303790]
-
actuala frontieră a Canadei. Louisiana se învecinează la vest cu statul Texas, la nord cu Arkansas, la est cu statul Mississippi, iar la sud cu Golful Mexic. Suprafața statului poate fi divizată în două părți, zona de sus și zona aluvială. Regiunea aluvială include terenuri joase, mlăștinoase, mlaștini de coastă și plaje și bariera de insule care acoperă aproximativ 20,000 de mile pătrate (52,000 km²). Această zonă se întinde în principal de-a lungul coastei Golfului Mexic și de-
Louisiana () [Corola-website/Science/303868_a_305197]
-
a Canadei. Louisiana se învecinează la vest cu statul Texas, la nord cu Arkansas, la est cu statul Mississippi, iar la sud cu Golful Mexic. Suprafața statului poate fi divizată în două părți, zona de sus și zona aluvială. Regiunea aluvială include terenuri joase, mlăștinoase, mlaștini de coastă și plaje și bariera de insule care acoperă aproximativ 20,000 de mile pătrate (52,000 km²). Această zonă se întinde în principal de-a lungul coastei Golfului Mexic și de-a lungul
Louisiana () [Corola-website/Science/303868_a_305197]
-
o distanță de aproximativ 600 de mile (1,000 km) și se varsă în Golful Mexic; de-a lungul , a și a afluenților lui; de-a lungul altor cursuri de apă mai mici (unele dintre acestea sunt numite ). Lățimea regiunii aluviale de-a lungul fluviului Mississippi este între 10 și 60 de mile (15-100 km), iar de-a lungul celorlalte râuri este de aproximativ 10 mile (15 km) de o parte și de alta. Fluviul Mississippi curge de-a lungul unei
Louisiana () [Corola-website/Science/303868_a_305197]
-
15 km) de o parte și de alta. Fluviul Mississippi curge de-a lungul unei creste formate din propriile aluviuni (denumita "dig"), de unde terenurile coboară spre mlaștinile joase cu o viteză de șase picioare pe mila (3 m/km). Terenurile aluviale situate de-al lungul celorlalte cursuri de apă prezintă aceleași caracteristici. Terenurile înalte și cele adiacente dealurilor din partea de nord și nord vest a statului au o suprafață mai mare de 25.000 de mile pătrate (65,000 km²). Ele
Louisiana () [Corola-website/Science/303868_a_305197]
-
ale rețelei hidrografice deosebit de pitorești (cascade, lacurile glaciare Lala Mare și Lala Mic), vârfuri, abrupturi calcaroase, pajiști alpine, păduri și poiene. Rezervația dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, păduri aluviale, turbării active, turbării cu vegetație forestieră, tufărișuri alpine și boreale, tufișuri, pajiști alpine și boreale, pajiști panonice de stâncării sau fânețe; cu o mare varietate de floră și faună caracteristice zonei nordice a Carpaților Orientali. Flora este una specifică în
Ineu - Lala () [Corola-website/Science/311375_a_312704]
-
află diferite straturide argilă marină și luturi argiloase, uneori luturi nisipoase. Pe alocuri rocile argiloase conțin săruri solubile. Terasele și părțile inferioare ale unor versanți sunt formate din depozite loessoide. În văi și lunci s-au acumulat depozite deluviale și aluviale deseori stratificate, s-au format conuri de dejecție ai torenților pluviali. Clima este de tip temperat continentala. Temperatura medie anuală constituie 8,0-8,5° C. Suma medie anuală a precipitațiilor (conform datelor cu corecția cantității precipitațiilor) - 510-545 mm, inclusiv 344-372
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
pedologică, elaborată de Grosul-Tolstoi, stepa a fost inclusă în “fâșia cernoziomurilor adevărate”. Dokuceaev considera acest raion “tipic-cernoziomic”. Relieful slab accidentat și predominarea cernoziomurilor tipice și levigate au condiționat valorificarea extremală a teritoriului raionului. Datorită valorificării totale a cernoziomurilor, ameliorării solurilor aluviale și hidromorfe, solonețurilor și mocirlelor, teritoriul raionului a devenit un masiv agricol enorm, întretăiat doar de văi înguste. Cu toate că terenul este totalmente valorificat, datorită reliefului slab accidentat, eroziunea solurilor este relativ slab dezvoltată. Solurile moderat și puternic erodate ocupă doar
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
al puterii este primăria satului Puhăceni. Satul Puhăceni este situat într-o văgăună fiind înconjurat de cornuri de dealuri și mărginit de râul Nistru, este amplasat la sud-est de capitală. Pe teritoriul acestuia se atestă un relief deluros cu soluri aluviale, pământuri bogate în cernoziomuri, nisipuri, argile și piatră. Rezervele de ape subterane permit aprovizionarea satului cu apa potabilă, iar rezervele de ape ale Nistrului permit desfășurarea lucrărilor agricole pe teritorii ce suferă de secetele verilor. Din cercetările unor vechi surse
Puhăceni, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305132_a_306461]
-
seismică activă, în apropierea focarului Vrancea din zona Carpaților de Curbură. Intensitatea maximă posibilă a cutremurilor conform scării Mercalli este de 6 - 7 grade. În zonă predomină solurile de cernoziom tipice slab humifer. În lunca râului s-au format solurile aluviale tipice. Sunt frecvente procesele de eroziune și alunecările de teren. Iezărenii Vechi este situat pe malul stâng al râului Ciulucul de Mijloc. Pe cursul Ciulucului de Mijloc s-au construit baraje pentru a forma iazuri destinate pescuitului. La marginea de
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
variată. În aceeași zi poate fi soare, ploi, grindină etc. Solul constituie principala bogăție naturală a Băcioiului. Solul în Băcioi este cernoziom obișnuit și cu carbonați; cernoziom bazic. Sunt și soluri spălăcite de diferite grade: 75% cernoziom 10% lutos-nisipos, 15% aluviale. Băcioiul e întemeiat în 1484 - 1485. Avea suprafața de moșie de aproximativ 12 mii de desetine, spun bătrînii din sat. Este așezat pe ambele maluri ale Ișnovățului, în hotarele moșiilor răzeșilor, Sîleșteni și Malușteni, prin care trecea un important drum
Băcioi, Chișinău () [Corola-website/Science/305126_a_306455]
-
solurile actuale. Satul se află în zona seismică de 8 grade. Cel mai răspândit tip de sol este cernoziomul, reprezentat de două sutipuri: cernoziom sudic și cernoziom carbonatic. În râpi s-au format solul deluvial molic, iar în lunca Prutului - aluvial molic, aluvial turbos, aluvial vertic și sedimente lăcustre. De asemenea, în unele văi se întâlnește și sol cernoziomoid. Clima este temperat-continentală. Prutul marchează hotarul vestic al comunei pe o distanță de circa 6,2 km. Comuna este situată în Zona
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
Satul se află în zona seismică de 8 grade. Cel mai răspândit tip de sol este cernoziomul, reprezentat de două sutipuri: cernoziom sudic și cernoziom carbonatic. În râpi s-au format solul deluvial molic, iar în lunca Prutului - aluvial molic, aluvial turbos, aluvial vertic și sedimente lăcustre. De asemenea, în unele văi se întâlnește și sol cernoziomoid. Clima este temperat-continentală. Prutul marchează hotarul vestic al comunei pe o distanță de circa 6,2 km. Comuna este situată în Zona agroclimatică de
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
află în zona seismică de 8 grade. Cel mai răspândit tip de sol este cernoziomul, reprezentat de două sutipuri: cernoziom sudic și cernoziom carbonatic. În râpi s-au format solul deluvial molic, iar în lunca Prutului - aluvial molic, aluvial turbos, aluvial vertic și sedimente lăcustre. De asemenea, în unele văi se întâlnește și sol cernoziomoid. Clima este temperat-continentală. Prutul marchează hotarul vestic al comunei pe o distanță de circa 6,2 km. Comuna este situată în Zona agroclimatică de sud cu
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
bazinul Nistrului), în sat sunt peste o sută de fântâni , 3 fântâni artezine, și 5 izvoare cu apă limpede și cristalină. Solurile sunt caracterizate în majoritate de soluri cernoziomoide, pe alocuri sunt soluri deluviale, soluri argiloase mediu și fin, soluri aluviale, și solonceac. Satul se mai caracterizează prin faptul că se întâlnește mai ales în partea locuită a localității mult calcar. Satul Zăicana este situat în zona naturală de silvostepă iar flora și fauna corespunde acestei zone. Flora se caracterizează prin
Zăicana, Criuleni () [Corola-website/Science/305158_a_306487]
-
mai mare parte a profilului pedologic constituie cernoziomurile, în special cele levigat și argiloiluviale, cernoziomul tipic are o distribuție limitată în nord vestul comunei. Solurile cenușii tipice și molice sunt răspândite pe culmi, iar în văi s-au format solurile aluviale molic și mlăștinos. De asemenea, fragmentar se întâlnesc sol cernoziomoid tipic și mocirlă. Rețeaua hidrografică este slab dezvoltate. Satului este traversat de un pârâu intermitent. Pe teritoriul comunei sunt 4 bazine artificiale acvatice, inclusiv unul exploatat împreună cu comuna Groznita. Clima
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
marnă acoperite cu o cuvertură de roci argiloase și luturi lessoide. Răuțelul se află într-o zonă cu seismicitatea maximă posibilă până la 7°. Pe teritoriul satului predomină solurile cernoziomice tipice moderat humifere. În lunca râului s-au depus solurile hidromorfe aluviale tipice. Rețeaua hidrografică este include râul Răuțel și 2 pâraie. Râul Răuțel traversează localitatea de la vest la est pe o distanță de circa 5 km. Lățimea râului la intrare în sat este de 6 m și se mărește până la 10-11
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
maximă de până la 7 grade, conform scării de 12 grade. Resursele naturalede pe teritoriul satuui sunt reprezentate prin materialele de construcție: calcar, argila, nisip, prundiș. Solul este reprezentat prin cernoziom tipic moderat humifier. În albia Răutului s-au format solurile aluviale. Clima comunei, ca și în restul țării, este temperat-continentală, influențată de masele de aer atlantice din Vest, mediteraniene Sud-Vest și continental-excesive din Nord-Est. Temperatura medie în luna ianuarie e de - 8-10 °C, în luna iulie: +20-25 °C. Cantitatea anuală de
Corlăteni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305200_a_306529]
-
a format în urma acțiunii torentului de apă curgătoare permanent. Valea sa s-a format în depozitele argilo- nisipoase și de aceea lunca este bine exprimată cu versanți domoli. Debitul mic de apă a râulețului transportă o cantitate mică de material aluvial, de aceea terasele sunt slab evidențiate în relief. Debitul apei depinde de climă, în anii ploioși când debitul crește râulețul transportă mult material aluvial și formarea teraselor are loc mai intens. Terasele râulețului se deosebesc de terasele râurilor mari atât
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]