1,548 matches
-
cultivarea imaginației, a aptitudinii de a participa direct la viața socială. * dobândirea de cunoștințe privind dezvoltarea economică și socio-culturală cunoașterea altor culturi și țări, precum și a principiilor democratice, pentru promovarea unor relații de prietenie studierea drepturilor omului cunoașterea și respectarea ambientului cunoașterea Sistemului Națiunilor Unite pentru a înțelege sistemul internațional de state. (G. Văideanu, 1995 5) Începând cu anii `80, ca o consecință a mișcărilor pentru drepturi civile și a problemelor create de imigrație, educația multiculturală a devenit parte a agendei
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
grilajele inutile, s-au redecorat și au creat un cadru ambiental plăcut, iar personalul de la ghișee „a Învățat să zâmbească și să fie amabil cu clienții”. De altfel, această caracteristică se menține la standarde ridicate, și În prezent, arhitectura bancară, ambientul interior, amabilitatea și bunul simț al lucrătorilor bancari, făcând parte din marketingul organizației. • Marketingul financiar-bancar, privit ca o inovație la nivelul sistemului financiar-bancar, În sensul că, datorită uniformizării serviciilor de intermediere financiar-bancară, s-a simțit nevoia diferențierii față de concurență, prin
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
Rivista storica italiană, 61, 1949, pp. 289-297]. Forteguerri, Giuseppe, Cenni storici intorno alla donazione del cardinale Niccolò Forteguerri ed alla fondazione della Pia Casă di Sapienza în Pistoia, Niccolai, Firenze, 1857. Gai, Lucia, "Niccolò Forteguerri nei suoi rapporti con l'ambiente culturale pistoiese del Quattrocento", în Studi storici pistoiesi, I, 1976, pp. 57-72. ---, "Centro e periferia: Pistoia nell'orbita fiorentina durante îl '500", în Pistoia: una città nella stato mediceo, Pistoia, Comune di Pistoia, 1980, pp. 9-147. Guarini, E. Fasano, "Potere
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
donazione del cardinale Niccolò Forteguerri ed alla fondazione della Pia Casă di Sapienza în Pistoia, Niccolai, Firenze, 1857; G. Beani, Niccolò Forteguerri cardinale di Teano. Notizie storiche, Pistoia, Popolo Pistoiese, 1891; L. Gai, "Niccolò Forteguerri nei suoi rapporti con l'ambiente culturale pistoiese del Quattrocento", în Studi storici pistoiesi, I, 1976, pp. 57-72. 62 Referitor la Panichi: Connell, Îl commissario, p. 591; și Id., Republican Territorial Government, pp. 175-178. Asupra lui Marchetti: Bizzocchi, Chiesa e potere, p. 190. Referitor la Ippoliti
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Holban, Mircea Damian, Horia Roman, Octav Șuluțiu, N. Crevedia, I. Valerian, George Dorul Dumitrescu, Zaharia Stancu, Vlaicu Bârna, Teodor Scarlat, Neagu Rădulescu, V. V. Martinescu, Virgil Gheorghiu, N. Carandino, Oscar Lemnaru, Camil Baltazar, C. Nisipeanu, Pericle Martinescu. C.C. a fost un ambient select, așa cum era și restaurantul propriu-zis, în care chelneri aduși de la Paris serveau în frac. S-a impus, spunea tot T. Arghezi, ca un „parlament universal”, o universitate, o academie. Capșiștii nu erau, - considera Liviu Rebreanu - stâlpi de cafenea, fiindcă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285993_a_287322]
-
utilul cu comodul mental”, aserțiune la care se rezumă de fapt Întreaga lui istorie. Cu alte cuvinte satisfacerea utilului, care nu Înseamnă altceva decât crearea acelor comodități de viață care să-i Împlinească nevoile fizice și biologice: adăpost, hrană, vestimentație, ambient agreabil, comunicare, informare, acces la cele de trebuință, iar satisfacerea comodului mental, acele facilități care să-i Înlesnească cunoașterea, plăcerea și bucuria senzorială (cum ar fi de exemplu arta), dar mai ales să-i jaloneze și să-i ofere calea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
completând de o manieră fericită armonia ființei umane. Pentru realizarea acestor virtuți sunt necesare două condiții, care la nivel existențial par definitorii. În primul rând armonia socială care să creeze acel cadru În care latura materială a existenței, sănătatea și ambientul social să fie unul adecvat, iar În al doilea rând educația care să cultive gustul pentru frumos, adevăr și bine, atât la nivelul percepției cât și la nivelul practicării efective a acestor virtuți În viața de zi cu zi. Iată
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și intelectualist prin excelență el va sublinia rolul formării omului prin educație și instrucție, supralicitând chiar rolul socialului În devenirea umană și realizarea profilului omului frumos. A treia ipostază este aceea a moralității care subsumează atitudinea și comportamentul omului În ambientul său imediat sau mai larg (comunitatea), funcție de care va depinde modul cum va reuși să se integreze În mediul În care viețuiește. De fapt moralitatea este aspectul care definește cel mai bine personalitatea umană. Moralitatea În fapt are la bază
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
care acesta trăiește, se Împart În trei mari categorii: 1. Factori asociați mediului fizic și care se referă la: elementele din natură necesare vieții care pot fi deficiente sau poluate (apa, aerul, alimentele); mediul fizic În ansamblul său, care constituie ambientul sau habitatul individual al omului; agenți specifici cu caracter ostil, existenți În mod permanent sau episodic, generați de fenomene naturale (inundații, cutremure, calamități naturale) sau fenomene umane (războaie, experiențe și accidente nucleare, exploatări iraționale, poluare industrială, menajeră și de trafic
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și legile armoniei. Acest peisaj proiectat trebuie să aibă caractere de utilitate, de bună funcționalitate, de protecție și să fie estetic. Arhitectul peisagist este chemat să restabilească omul într-un mediu propice de viață pentru el, semenii săi și întregul ambient. Transformarea zonelor urbane în zone din beton, armături metalice, piatră și sticlă, cu zone industriale puternic poluante, cu o circulație primejdioasă, face adeseori din spațiile verzi o prezență de o deosebită importanță, vitală chiar pentru menținerea centrului urban. Această afirmație
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
prezență de o deosebită importanță, vitală chiar pentru menținerea centrului urban. Această afirmație nu este exagerată ținând cont că în numeroase orașe ale lumii, poluarea, zgomotul, excesele de temperatură, întrec limitele permise și au efect negativ asupra locuitorilor și a ambientului. Lucrarea este adresată studenților peisagiști și horticultori precum și amatorilor doritori să se inițieze în cunoașterea modalităților de folosire a plantelor lemnoase ornamentale în amenajarea spațiilor verzi exterioare. Această lucrare se dorește o mică contribuție la impulsionarea interesului pentru amenajarea spațiilor
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
medie (între 100 300 ani): platanii, plopul negru, sâmbovina ș.a. specii cu longevitate mare (peste 300 ani): pinul de pădure, laricele, bradul comun, stejarii ș.a. specii cu longevitate foarte mare (peste 1000 ani): chiparosul de baltă, tisa, arborele sequoia, ș.a. Ambientul (noxele, calitatea terenului, unii poluanți din aer sau din sol, temperaturile prea ridicate pe timpul verii) determină scurtarea duratei de viață a multor specii lemnoase. De exemplu, teiul în loc de 300 - 400 ani în condiții normale, în cazul spațiilor verzi urbane rezistă
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
și profesionalismul oamenilor. Dacă despre oameni avem de spus și bune și rele (ca pretutindeni) sediul tribunalului mi s-a părut înfricoșător prin răceala betoanelor și placajelor, prin prezența polițiștilor și a sistemului de supraveghere și prin tăcerea moartă a ambientului ! Și câți oameni trec pe aici, TOȚI, dar absolut toți suferă ! Ar fi de întrebat: din cauza cui, cât, ce efect ? Cum liniștea părea înfiorătoare, în mijlocul unei 306 zile de muncă... întreb dezamăgit: nu cumva cei care intră (și) în Tribunal
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
adevărată atunci când ea concordă cu celelalte opinii. Criteriul utilității reprezintă cunoștințele deținute de subiect și sunt adevărate în momentul în care se pot verifica . CARACTERISTICILE CUNOASTERII COMUNE Oamenii ajung la o cunoaștere bună a altora și a lor înșiși, a ambientului social, fără a recurge la metodologia științifică. Spre deosebire de realitatea fizică, realitatea socio-umană este direct accesibila omului obișnuit, care descrie, clasifica etc. Realitatea socio-umana este foarte familiară. La nivelul cunoașterii comune, sunt destui oameni care aplică strategii complexe, flexibile. Oamenii, în
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
social, fără a recurge la metodologia științifică. Spre deosebire de realitatea fizică, realitatea socio-umană este direct accesibila omului obișnuit, care descrie, clasifica etc. Realitatea socio-umana este foarte familiară. La nivelul cunoașterii comune, sunt destui oameni care aplică strategii complexe, flexibile. Oamenii, în ambientul lor, sunt mici experți, care testează realitatea socio-umană. În cunoașterea comună există niște condensate de experiența, având corespondenta în constatările psihologiei științifice. Cunoașterea comună este stratificată, rezultând cunoaștere științifică, fără a fi în mod necesar corectă sau greșit și reciproc
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Elaborarea, mai ales, durează cel mai mult. Îți trebuie, mai întâi, o documentare foarte serioasă și abia apoi te gândești cum să faci punerea în spațiu și timp a întâmplărilor, cum să găsești starea, așa încât să nu te împietezi de ambient, costume etc. „Peripețiile Alisei...”, de exemplu, am reluat-o de trei ori, de fiecare dată crezând că am găsit tonul cel mai potrivit, dar constatând, în primele două cazuri, că altceva îmi doream. Afinitățile dumneavoastră au ca țintă îndeosebi basmul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
pereții din vălătuci. Noua clădire a școlii din Oncești este una modernă, cu schelet metalic, având pereții subțiri, dar bine izolați și cu aspect de baracă, atunci când este privită din exterior. În interior, moderna clădire are pereții netezi și un ambient plăcut creat de lumină și căldură. Copiii nu mai suflă în mâini și nu mai stau în bănci îmbrăcați cu paltoane iarna, așa cum se întâmpla altădată. Totul datorită preocupării domnului primar Gheorghe Baban, prin eforturile căruia s-a realizat o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Pentru aceasta, este necesar ca educatorul să fie cât mai mult timp împreună cu elevii săi în cele mai diferite activități: plimbări, jocuri, excursii, vizionări de spectacole, activități gospodărești, care dezvoltă și alte trăsături psihice și comportamentale decât cele manifestate în ambientul școlar: interese, atitudini, curiozități, moduri de comunicare și de manifestări în natură, inițiativă, spirit investigator, disponibilități și abilități. Raporturile dintre clasă și diriginte trebuie să se întemeieze pe sinceritate și încredere. Respectul, grija și înțelegerea, îmbinate cu exigența măsurată, conduc
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și interioarele acestora modernizându-se. Casele mai vechi sunt transformate și modernizate, iar cele mai noi sunt prevăzute cu mai multe încăperi. Textilele de interior aduc în locuință o notă de intimitate și de căldură, contribuind astfel la crearea unui ambient plăcut. Cele mai vechi și mai numeroase categorii de țesături folosite la împodobitul interioarelor sunt păretarele, lăicerele, covoarele și velnițele, alături de care ștergarele de perete, de oglindă și de icoană formau o gamă diversificată de textile de interior. Cele mai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Spiritului Divin. Profeții egipteni, adepți ai gândirii divine anticipaseră întruparea în om563, venirea lui Cristos. Magie și ocultism. Ritualul nu poate exista fără ca mediumul să ridice energia rugăciunii creștine sau a altor religii înspre eter. Mediumul extrage energie și din ambientul încăperii. Memoria regnurilor integrate face parte din identitatea eterică a încăperii. De aici sacralitatea templului și eficiența ritualului într-un spațiu consacrat. Prin intermediul numelor sacre din ebraică mulți gânditori, iluminați sau rosicrucieni, alchimiști, francmasoni sau părinți ai bisericii creau o
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
explozie catastrofală de sentimente, mai rar întâlnită în atare dimensiuni ca la poetul nostru național. Întreaga sa poesie poate fi citată în multiple eseuri ca acesta. Și toate copleșesc de sentiment. Mă opresc la Călin, file de poveste, la descrierea ambientului de percepții, care, ca și la Alecsandri sau Coșbuc, înnobilează cititorul. Poetul aude glăsuirea pădurii de argint, dincolo de codrii de aramă, unde iarba pare de omăt și florile albastre tremură ude în văzduhul tămâiat. Până și trunchiurile copacilor poartă suflete
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
întrebări asupra provenienței celor pe care le observă în jurul său, sau să își analizeze cauzal acțiunile. Conceptul de cauză are o vechime de milenii și se bazează pe observația umană asupra realității și modificărilor pe care le suferă. Analiza stărilor ambientului și a efectelor acțiunilor umane asupra acestuia a dus la constatarea că orice se întâmplă în natură se poate motiva cumva. Argumentul cosmologic încearcă să găsească o ultimă justificare universului, să îi fundamenteze cumva prezența și manifestarea. La baza acțiunii
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
organizată și articulată în cele mai mici elemente ale sale în condiții fizice și psihologice diferite de cele în care probabil va fi executată. Unei faze relativ scurte - războiul - în care feedback-ul este spasmodic (Downey, 1977) și în care ambientul prezintă pericolul maxim pentru organizație (nu se urmărește nimic altceva decât distrugerea sa!) îi corespunde o fază de obicei lungă - pacea - în care ambientul prezintă cu totul alte caracteristici, de la liniște și calm până la indiferență. Se pare că tocmai această
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Unei faze relativ scurte - războiul - în care feedback-ul este spasmodic (Downey, 1977) și în care ambientul prezintă pericolul maxim pentru organizație (nu se urmărește nimic altceva decât distrugerea sa!) îi corespunde o fază de obicei lungă - pacea - în care ambientul prezintă cu totul alte caracteristici, de la liniște și calm până la indiferență. Se pare că tocmai această duplicitate creează stereotipuri și percepții negativ valorizate asupra organizației militare în timp de pace. Deși toate organizațiile moderne acceptă ca posibile situațiile incontrolabile, factorul
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
R.Y. Bourhis și J.P. Leyens (coord.), Stereotipuri, discriminare și relații intergrupuri, Editura Polirom, Iași. Caprara, G.V.; Barbaranelli, C.; Pastorelli, C.; Perugini, M. (1994), „Individual differences in the study of human aggression”, Aggressive Behavior, 20. Carlsmith, J.; Anderson, A. (1979). „Ambient temperature and the occurrence of collective violence”, Journal of Personality and Social Psychology, 37. Chaiken, S.; Baldwin, M. (1981), „Affective-cognitive consistancy and the effect of salient behavior information on the self-perception of attitudes”, Journal of Personality and Social Psychology, 41
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]