15,743 matches
-
pe care de altfel o și distruge. Relația care se stabilește între cei doi evrei e foarte ciudată și interesantă. Ceea ce îi ține laolaltă este, în mod clar, constiinta unei identități etnice comune (nu sînt doar evrei amîndoi, ci și americani). Fidelman cedează, de fiecare dată, în fața lunecosului șnapan, dintr-un sentiment confuz de obligație, responsabilitate, solidaritate. Un sentiment pe care nici el nu îl înțelege bine și căruia îi dă ascultare fără să fie prea convins. Susskind știe prea bine
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
nu și în conserve!), cu un limbaj de lemn, stereotip, dogmatic. Aflat din 1978, în postura emigrantului, Dovlatov, locuitor în New York, pe strada 108, rememorează toate mediile socio-profesionale prin care a trecut și începe să scrie (Cartea nevăzută - 1978, Noul american - 1980-1982, Compromisul - 1981 și tot așa, încheindu-și viața cu 12 cărți la „activul” său scriitoricesc, apud. M. Șipoș). În toate „operele” lui... americane, Dovlatov face loc aproape tezist encefalitei politice. Fără, nu este posibilă publicarea în occident, cred. De
Din Estonia, direct la New York. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
unei strategii de aducere a României spre Europa, si nu de îndepărtare a noastră de aceasta. Oricât ar juca dl Constantinescu rolul amnezicului, Occidentul ne-a dat toate garanțiile de securitate. Nu știu, de fapt, ce ar trebui să facă americanii pentru a ne consolida sentimentul de siguranță absolută. Să ne ocupe? Poate atunci ne-am simți mai liberi decât parem a ne simți acum! Când, însă, ziariști de pe la publicații influențe, precum un oarecare Bogdan Chireac de la Adevărul, nu par a
Piramida fără vârf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17740_a_19065]
-
Cristian Teodorescu De curînd, un fost colonel de Securitate a declarat că actualul președinte al României a șpionat pentru americani. Afirmația fostului ar trebui să întoarcă pe dos presă și să o facă să adulmece această grea acuzație pentru a-i da de capăt. Ceea ce nu se întîmplă. La noi, o acuzație fără temei e, de cele mai multe ori, ignorată sau
Spionajul si umbra Securitătii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17756_a_19081]
-
studiile la Moscova și era musai că el să fi fost racolat de KGB. Un scenariu asemănător e folosit acum împotriva actualului președinte al României, cu deosebirea că acuzația de spionaj împotriva lui e că ar fi trădat țară în favoarea americanilor. Există aici un element comun, cel al trădării, si un colportor unic al acestei ipoteze - Partidul România Mare. Pentru prima oară, cred, petardele politice ale acestui partid nu mai sînt luate drept manifestări umorale ale prsedintelui sau, C.V. Tudor, ci
Spionajul si umbra Securitătii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17756_a_19081]
-
de frigidere - aproximativ: Nu uită că Inspectorul tău este următorul tău client. Este, cred, prima frază pe care am învățat-o și pe care o rosteam perfect în America în cele mai neașteptate ocazii. Odată, ducîndu-mă în vizită la niște americani importanți, profesori universitari, le-am rostit și lor frază această, mecanic, automat, ca pe apă. Mai întîi, strîngîndu-ne mîinile, ei se uitaseră la mine ca la un apucat. Pe urmă, după aerul meu natural, probabil, începuseră să rîdă cu poftă
I have met the enemy... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17753_a_19078]
-
Mircea Mihăieș Marea problemă cu prietenii mei americani - și mai ales americanii de origine română - este că nu sunt niciodată capabil să le mulțumesc cum se cuvine pentru generozitatea ieșită din comun. Nu numai că m-au găzduit cu lunile și îmi trimit cu consecventă cărți, reviste și
Aseară ti-am luat hazna by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17810_a_19135]
-
Mircea Mihăieș Marea problemă cu prietenii mei americani - și mai ales americanii de origine română - este că nu sunt niciodată capabil să le mulțumesc cum se cuvine pentru generozitatea ieșită din comun. Nu numai că m-au găzduit cu lunile și îmi trimit cu consecventă cărți, reviste și discuri, dar m-au
Aseară ti-am luat hazna by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17810_a_19135]
-
când am ajuns la București la câteva zile după închiderea Târgului de carte. Librăriile gemeau de noutăți, așa încât n-a fost greu să le propun câteva lucrări tocmai ieșite din tipografii. Cum, două sau trei seri mai devreme, observasem că "americanii" mei nu erau indiferenți la șarmul vechilor cântece românești, am adaugat teancului de cărți și câteva C.D.-uri cu muzica Mariei Tănase. "Ia uite", a exclamat unul dintre ei, "un cântec pe care nu l-am mai auzit de-un
Aseară ti-am luat hazna by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17810_a_19135]
-
cel mai "bucureștean" dintre prietenii mei ne-dâmboviteni, un calamburgiu de clasă, periplul prin Capitala patriei ("perla Balcanilor", vorba poetului). Cu umorul lui nedezmințit, Marcel a sintetizat totul într-o propoziție: "Coane, daca înțeleg eu bine, tu nu le-ai dat americanilor tedeul spronuntie bănățeana a siglei CD, n.m., M.M.t cu ăAseară ți-am luat basmaă, ci pe ăla cu a!" Avea dreptate. Intenționasem să le restitui prietenilor mei o Românie bucolica, idilica (în care basmaua era întotdeauna curată!), dar îi
Aseară ti-am luat hazna by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17810_a_19135]
-
reușit. Alegerile au dat un Parlament pe trei sferturi guvernamental. Acum Moscova poate dispune de resursele economice ale României după bunul plac". Zarea s-a întunecat compactă. "Unii speră în intervenția anglo-americană! Eu nu am, în această privință, nici o iluzie. Americanii și englezii din București știu toate crimele comise de agenții Moscovei, n-au însă nici o putere contra acestora. Și se mulțumesc să înregistreze și să fotografieze, atîta tot... Pentru România, n-are să facă America război Rusiei!! Numai românii, în naivitatea
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
imediat după terminarea facultății în redacțiile revistelor literare sau au reușit cu greu să publice cărți. O adevarată nenorocire i se pare faptul că unii dintre optzeciști făceau naveta la țară, ca profesori! Și aceasta în condițiile în care postmoderniștii americani fac navete de căte 2000 de kilometri, cu avionul... Mircea Cărtărescu, Postmodernismul românesc, postfața de Paul Cornea, București, Ed. Humanitas, 1999, 568 pag.
Mircea Cărtărescu, critic literar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17906_a_19231]
-
american în URSS, Clark Kerr, ambasadorul Angliei și vestitul Vîsinski. Iuliu Maniu, care știa bine ce înseamna alegeri libere în România (condusă, colac peste pupăza , de un guvern comunist), i-a întrebat, atunci, pe emisarii englezi (că și pe cei americani): "Spuneți-mi dacă aveți vreo înțelegere secretă: daca ne-ați vîndut, atunci să încercăm noi să ne înțelegem cu rușii". La care, încunostiintat, Churchill a avizat cinic în scris: Nu suntem obligați să-i spunem nimic" și pe un alt
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
nu are un scor bun în sondajele din țară, ce are de cîștigat România din declarațiile de tip dat peste bot ale d-lui Iliescu? O întrebare elementară e cum are de gînd dl Iliescu să le dea peste bot americanilor care s-ar putea lua în atitudinea lor după cei doi congresmeni? Dar chiar și acestor doi reprezentanți ai poporului american, care au o greutate specifică la care dl Iliescu ar fi trebuit să mediteze înainte de a găsi această soluție
Datul peste bot în numele țării by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17204_a_18529]
-
reprezentanți ai poporului american, care au o greutate specifică la care dl Iliescu ar fi trebuit să mediteze înainte de a găsi această soluție pentru a le închide gura? Cu zece ani în urmă, dl Iliescu le-a mai cerut o dată americanilor să stea în banca lor, atunci cînd James Baker a venit la București să afle care sînt intențiile puterii nou instalate, după căderea lui Ceaușescu. Atunci, dl Iliescu a lansat faimoasa idee a democrației originale, deosebită de ceea ce Vestul înțelegea
Datul peste bot în numele țării by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17204_a_18529]
-
cu spiritul ludic. Într-un filmuleț "postmodernist" foarte amuzant, Billy Cristal se plimbă prin diverse filme celebre, ajungînd inclusiv sub un duș, a cărui perdea e dată la o parte de Kevin Spacey: "-Salut! Numele meu e Lester Burnham! - Din American Beauty? - Da. Ce cauți în dușul meu?"...Sau, tot la capitolul replici pentru istoria Oscarurilor: replica lui Cristal la intrarea în scenă a lui Jack Nicholson : "L-aș fi votat pe Warren Beatty președinte (al Statelor Unite, n.n), din- tr-un
Oscar 2000: Punga de plastic și statueta de aur by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17200_a_18525]
-
cea mai bună actriță (ratat de Annette Bening în favoarea unei uimitoare "outsider", Hillary Swank, într-un film curajos și cu buget mic, Boys don't cry), restul premiilor importante (cel mai bun film, regie, actor, imagine) le-a cucerit același American Beauty (vezi Rom. lit. nr. 8/2000). Fenomenul oferă o imagine pregnantă a schimbării de mentalitate și de gust, nu numai la nivelul Academiei, dar și la nivelul Americii... Indicele de așteptare, indicele de toleranță și indicele de luciditate s-
Oscar 2000: Punga de plastic și statueta de aur by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17200_a_18525]
-
să obțină întreruperea stagiului militar spre a se consacra dotării cu echipament științific a expediției ce urmează să se desfășoare sub conducerea lui Adrien de Gerlache. Printre camarazi, cuceritorii de mai târziu ai celor doi poli, norvegianul Roald Amundsen și americanul Frederic Cook (ultimul dezmințit totuși de Robert Peary). Această expediție este prima din lume cu un echipaj științific internațional și de asemeni prima care iernează dincolo de Cercul Polar de Sud. Ea va aduna un material științific imens, va descrie zone
Un film în 354 de pagini by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17209_a_18534]
-
plimbam pe strada 52 foarte animată la acea oră a amiezii. Cînd, deodată, după aerul sărbătoresc al giganticului oraș de pe țărmul Atlanticului, îmi dădui seama că era o zi specială. Curînd, îmi adusei aminte: Era Ziua Recunoștinței, foarte îndrăgită de americani, care în ziua aceea taie curcanii, - pasărea noului Continent abia descoperit. Cunoșteam istoria Zilei, națională aproape, la fel de sărbătorită ca Ziua Independenței. Cum pionerii lumii celei noi cam dăduseră iama prin pieile-roșii, locale, în înaintarea lor cuceritoare spre vestul celuilalt ocean
Ziua recunoștinței by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17219_a_18544]
-
să vie unul cu cuțitul, să ți-l proptească în burtă: Give me money! Dar nu era asta. Negrul voia să-i fiu recunoscător! Într-o secundă, mă gîndisem dacă nu era cazul să-i fie el recunoscător unui alt american, alb, care făcuse din el un cetățean liber și cu atîtea drepturi... Pe urmă, în altă fracțiune de secundă, îmi spusesem că, venind din estul mizerabil și mai greu de suportat față de epoca în care el era un sclav, normal
Ziua recunoștinței by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17219_a_18544]
-
metereze, se înfig săgeți, curg cărnuri - îl pot face invidios pînă și pe un Spielberg, care, prin ...Soldatul Ryan, a arătat că știe ce înseamnă să filmezi, ca lumea, un măcel! Luc Besson pare contaminat, iremediabil, de microbul competiției cu americanii pe terenul lor. Pentru el, important nu e ca Jeanne d'Arc să cucerească Orléansul, ci să cucerească, în fine, America.
Jeanne d'Arc în misiune SF by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17217_a_18542]
-
Constantin Țoiu Știu că intelectualii mai fini, îndeosebi cei de stînga din țările mai avansate ale Europei, au un fel de boală pe americani. Despre care vorbesc acuzîndu-i că ar fi niște materialiști și niște aroganți, și multe altele. Cînd vine vorba de știință și de savanți, în general, este criticată sever specializarea lor care i-ar împiedica să vadă întregul vreunui sistem cercetat
Un parti de 80 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17271_a_18596]
-
pînă la revoluția franceză, și - mai spunea franțuzul - tot ce se întîmplase după 1789, tămîie! Bietul american, trebuise să fie informat pe loc despre cauzele ce duseseră la izbucnirea primului război mondial... De obicei, intelectualii de stînga europeni contestă, la americani, tocmai ceea ce ei ar fi vrut să se realizeze în fostul lor lagăr socialist, în primul rînd, calitatea tehnicii. Prea multă tehnică, prea multă mecanizare ! exclamă ei, - și unde ar mai fi omul?... (Omul, pe care lagărul nu-l privea
Un parti de 80 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17271_a_18596]
-
de Carol I. Mă refer la Europa și nu la Statele Unite. Europenii n-au cum să nu fie bine intenționați. O dată ce ne-au cuprins în programul de integrare, ei ne sunt favorabili măcar din interes: n-au bani de aruncat. Americanii sunt în primul rând strategi. Nu putem ști ce socoteli își fac despre echilibrul zonei și echilibrul mondial. La nevoie, ei își pot permite să ne arunce praf în ochi Nu-mi place să polemizez. Prefer să caut partea de
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
purtînd încă semnul vechi al Uzinei: un cap de căprior. E ca într-o societate utopică. Așa cum ar dori... (șters, dar este sigur că, notînd acestea în America, scrisesem rușii). Utopia. Ce visau ei (rușii n.n.) și ce realizaseră deja americanii fără nici un fel de ideologie sau propagandă, (ultima frază adăugată azi, nu figura din cauza cenzurii. Dar am regîndit-o, azi, e sigur că la asta mă gîndisem. Ce curios mi se pare, azi, în ianuarie anul 2000 să-mi amintesc asemenea
Jurnal pe sărite by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17287_a_18612]