728 matches
-
al XVI-lea de spanioli, lupta de independență a filipinezilor, aspecte din arta națională 815. Un loc aparte Îl reprezintă prezentarea colecțiilor de porțelan chinezesc de o mare finețe și strălucire aparținând epocii Ming, argintărie, vase de ceramică de provizii, amfore pentru păstrarea lichidelor, obiecte de uz personal, armament (tunuri, ghiulele, puști), alte rămășițe metalice (cârma, piroane, tăblărie ruginită) și lemnoase aparținând galionului spaniol San Diego naufragiat pe coasta insulei Luzon, În anul 1600. Vasul, construit la sfârșitul secolului al XVI
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
În timp ce grecii își amestecau vinul cu două sau trei părți de apă dulce, ei utilizau pentru vinul destinat exportului apă de mare. De asemenea, Plinius menționează că grecii făceau un fel de "vin marin" sau "vin de mare" (thalassitès) scufundând amforele pentru a obține o învechire precoce. În plus, pentru greci, dacă thalassa este termenul cel mai general, alte cuvinte scot în evidență specificitatea sa (hals: sare, întindere sărată), trimit la spațiul navigabil al marinarului sau al cuceritorului (pontos: spațiu și
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
o capacitate de mai bine de 5 000 litri, confecționate din piele de bou sau de capră, pe care le făceau impermeabile tratându-le cu smoală în interior (ceea ce dădea de altfel vinului un gust aparte, de rășină), și în amfore (cuvânt împrumutat din latinescul amphora, preluat la rândul lui din grecescul amphoreus, care semnifică vas cu două toarte) pentru transportul maritim. Arheologia submarină a scos la vedere numeroase amfore grecești și romane găsite în galerele scufundate. Ne putem face astfel
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
dădea de altfel vinului un gust aparte, de rășină), și în amfore (cuvânt împrumutat din latinescul amphora, preluat la rândul lui din grecescul amphoreus, care semnifică vas cu două toarte) pentru transportul maritim. Arheologia submarină a scos la vedere numeroase amfore grecești și romane găsite în galerele scufundate. Ne putem face astfel o idee despre cantitățile mari de vinuri transalpine pe care le cumpărau galii până în jurul anului 25 î.Hr., perioadă în care aceste importuri galice aveau să se oprească. În
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
ode, 3 epode, 7 epistole în versuri, 5 satire) este consacrată lui Bacchus, faptelor și alaiurilor sale. În poezia bahică a lui Horațiu a luat naștere amatorul de vin bun căruia îi place să sărbătorească evenimentul scoțând din pivniță o amforă și care cere vinului să-i alunge singurătatea: Îmi place vinul de Massica, cel care îmi aduce uitarea", scria el. De asemenea, odată cu Horațiu, acest poet al "après boire"-ului, dixit Rabelais, se conturează profilul bețivului, a celui îmbătat cu
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
dintre frescele cu amorași, care ilustrează meșteșugurile și artele viței de vie. Ochii vor parcurge aceste frize, asemeni benzilor desenate, și vor descoperi anticii putti (amorași) care, cu zburdălnicie și șarm, forfotesc în vie și ajung să pună stăpânire pe amfore pentru a degusta vinul. Apoi, să mergem la Muzeul de arheologie din Napoli pentru a admira vaza din pastă de sticlă albastră și albă, pe părțile căreia se etalează o ramură bogată de viță de vie și figuri foarte apropiate
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
a afirmat ca dansatoare, și-a câștigat existența dând lecții de dans copiilor. Apoi toți s-au stabilit în Grecia unde s-a simțit magnetic atrasă de cultura antică și a început să-și conceapă dansurile după imaginile pictate pe amfore. Dansa noaptea, în spectacole, pe Acropole, reînvia coregrafic atmosfera serbărilor închinate lui Dionysos. Unii au fost extaziați de spectacolele ei, alții le respingeau. Ea însă a înfruntat prejudecățile snobilor și ale moraliștilor rigizi, a oferit contemporanilor un mod de a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de o calitate excepțională, provenind din castru și posibil și din alte edificii romane din zonă, au fost refolosite pe teritoriul orașului în construcții de biserici, fântâni, case boierești și alte edificii feudale. Dar vestigii romane de tot felul (monede, amfore, opaițe etc.) s-au găsit pe o arie foarte extinsă, de la fântâna Obedeanu din nordul orașului la Podari, în sud, între Jiu la vest și Plaiul Vulcăneștilor la est, gravitând totuși în jurul vechiului centru al Craiovei de la Bănie, așezat pe
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
doar de elite. Stările de cunoștință alterate devin instituție liturgică și mijloc de dominare ideologică, asigurându-le celor inițiați experiența supranaturalului și a misterului. Efectele se observă În desenele entoptice realizate sub influența drogurilor, În timp ce peste tot apar pocale, cupe, amfore, cei care ard și inhalează intenționat substanțe (Sherratt, apud Garwood et al., 1991; Fedele, 1991; Lewis-Williams și Dawson, 1993). Alte rituri socioreligioase paneuropene sunt adunarea și jertfirea obiectelor de lux (topoare mari de jad În Britania etc.) și trepanarea pe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cenaclul clujean „Victor Papilian”, alcătuind, împreună cu alții, și fiind prezent în câteva culegeri de texte (Imagini, Și pentru noi, Într-o vreme, Pe undeva... ș.a.). Un grupaj de poezii inclus în antologia colectivă Alpha ’87 va fi urmat de placheta Amfore stelare, apărută în 1991. În 2000 i se decernează Premiul Filialei din Cluj-Napoca a Uniunii Scriitorilor. Rostite cu sfială, cu modestia omului ce scrie pentru a-și împlini existența, versurile lui Z. au de la început o claritate aparte, în sensul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290729_a_292058]
-
maxime asupra unei idei. Poetul vizează în primul rând lumea lăuntrică, dovedindu-se un „intimist înrăit” care, într-un discurs lirico-muzical, expune „radiografii corecte ale unei biografii interioare”. Sustrăgându-se efemerului, el aspiră să se situeze în atemporalitate și vede „amforele stelare” ca niște depozite misterioase de amintiri. Poeziile din Iubește clipa de față (1994) aparțin tot liricii naive, caracteristică arătându-se și de această dată sinceritatea rostirii. Dominantă este conduita epicureică, aplicată cu precădere erosului, iubirea fiind elogiată ca esență
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290729_a_292058]
-
cu precădere erosului, iubirea fiind elogiată ca esență a existenței, dătătoare și de suflu poetic. Poemele din culegerea Pe scara unui gând (2000) „adaugă un cerc nou de vârstă” (Constantin Cubleșan), marcând cultivarea timbrului reflexiv, a dialogului cu divinitatea. SCRIERI: Amfore stelare, pref. Valentin Tașcu, Cluj-Napoca, 1991; Iubește clipa de față, pref. Marin Oprea, Cluj-Napoca, 1994; Trei „Z”, ed. bilingvă, pref. Vasile Lechințan și Fodor György, Cluj-Napoca, 1996; Pe scara unui gând, pref. Constantin Cubleșan, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Petru Poantă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290729_a_292058]
-
György, Cluj-Napoca, 1996; Pe scara unui gând, pref. Constantin Cubleșan, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Petru Poantă, „Alpha ’87”, TR, 1987, 47; Nicolae Manolescu, Debuturi în poezie, RL, 1988, 6; Valentin Tașcu, Încredere pentru mai târziu, ST, 1988, 2; Călin Teutișan, „Amfore stelare”, TR, 1992, 16; Dan Damaschin, „Amfore stelare”, ST, 1992, 4; Călin Manilici, „Iubește clipa de față”, ST, 1994, 12; Ion Cristofor, Un discipol al lui Epicur, TR, 1995, 10; Ion Lungu, Octavian Gr. Zegreanu la a treia carte de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290729_a_292058]
-
pref. Constantin Cubleșan, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Petru Poantă, „Alpha ’87”, TR, 1987, 47; Nicolae Manolescu, Debuturi în poezie, RL, 1988, 6; Valentin Tașcu, Încredere pentru mai târziu, ST, 1988, 2; Călin Teutișan, „Amfore stelare”, TR, 1992, 16; Dan Damaschin, „Amfore stelare”, ST, 1992, 4; Călin Manilici, „Iubește clipa de față”, ST, 1994, 12; Ion Cristofor, Un discipol al lui Epicur, TR, 1995, 10; Ion Lungu, Octavian Gr. Zegreanu la a treia carte de versuri, TR, 1995, 20; Teohar Mihadaș, Trei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290729_a_292058]
-
graeco) după un ritual consacrat: un "magister", mai marele ospățului, ales sau desemnat la întâmplare prin aruncarea zarurilor, stabilea proporțiile după care vinul trebuia să fie îndoit cu apă și cantitatea care putea fi băută. Atunci, vinul era transvazat din amfore în vase cu două torți pentru servit vinul (craterae), unde era îndoit cu apă. Apoi romanii realizau îndoirea cu apă, după gustul fiecăruia și în proporțiile fixate de magister. La îndoirea vinului cu apă putea fi adăugată gheață, ba chiar
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
ermetic ploștile din piele, utilizând bucăți de plută tăiate grosier cu cuțitul 28. Faptul că în Franța s-a pierdut, până în secolul al XIII-lea, obiceiul folosirii dopului este de altfel curios, deoarece în largul mării siciliene s-au descoperit amfore grecești închise cu dopuri de plută, și este lucru știut, cum de altfel îl atestă Oda lui Horațiu sau ulcioarele expuse în "Casa negustorului de vin" din Pompei, că romanii aveau obiceiul de a acoperi cu rășină dopurile de plută
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
au înțeles că viticultura septentrională nu are valoare decât prin calitatea sa, așa cum o arată exemplul vinurilor de Champagne. Din păcate, există un obstacol major: prețul terenurilor din Ile-de-France, care nu permite mai mult decât păstrarea viilor municipale. II. De la amforă la sticlă O legendă din Attica povestește că părintele ceramicii, Ceramo, s-a născut din iubirea dintre Dionisos și Ariadna. Prin urmare, e normal ca grecii să-l asocieze pe zeul vinului cu obiectele din pămînt ars care conțineau băutura
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
sticlă O legendă din Attica povestește că părintele ceramicii, Ceramo, s-a născut din iubirea dintre Dionisos și Ariadna. Prin urmare, e normal ca grecii să-l asocieze pe zeul vinului cu obiectele din pămînt ars care conțineau băutura divină. Amforele, folosite de către viticultorii greci încă din secolul al VII-lea înainte de Hristos, prezentau forme variate, dar aveau întotdeauna două torți așezate pe verticală (de unde și numele de recipient cu două torți: amphoreus). Dar, atunci când traseul maritim trebuia continuat cu unul
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
viticultorii greci încă din secolul al VII-lea înainte de Hristos, prezentau forme variate, dar aveau întotdeauna două torți așezate pe verticală (de unde și numele de recipient cu două torți: amphoreus). Dar, atunci când traseul maritim trebuia continuat cu unul terestru, conținutul amforelor era transferat în burdufuri din piele de capră care erau impermeabilizate, fiind unse în interior cu rășină obicei ce se păstrează încă în zilele noastre în Grecia, unde se prepară și astăzi vin cu aromă de rășină. Consumatorul grec nu
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
recoltați foarte târziu (uneori, chiar în noiembrie, după cum menționează poetul Marțial). Vinuri vechi, căci stăteau mai întâi timp de un an sau doi în dolia, cu un volum cuprins între 500 și 2.000 l, înainte de a fi transferate în amfore de 26 l unde se învecheau timp de aproximativ douăzeci de ani. Fiecare amforă avea o etichetă (pittacium) cu originea și vârsta vinului conservat. Poetul Horațiu vorbea despre desigilarea amforelor după patruzeci până la șaizeci de ani, iar Plinius cel Bătrân
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
stăteau mai întâi timp de un an sau doi în dolia, cu un volum cuprins între 500 și 2.000 l, înainte de a fi transferate în amfore de 26 l unde se învecheau timp de aproximativ douăzeci de ani. Fiecare amforă avea o etichetă (pittacium) cu originea și vârsta vinului conservat. Poetul Horațiu vorbea despre desigilarea amforelor după patruzeci până la șaizeci de ani, iar Plinius cel Bătrân vorbea de un vin vechi de două sute de ani, recoltat în timpul consulatului lui Lucius
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
500 și 2.000 l, înainte de a fi transferate în amfore de 26 l unde se învecheau timp de aproximativ douăzeci de ani. Fiecare amforă avea o etichetă (pittacium) cu originea și vârsta vinului conservat. Poetul Horațiu vorbea despre desigilarea amforelor după patruzeci până la șaizeci de ani, iar Plinius cel Bătrân vorbea de un vin vechi de două sute de ani, recoltat în timpul consulatului lui Lucius Opimius (vinum opimianum), așa cum este pentru francezi vinul din anul apariției Cometei 58, dar care, după
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
și în timpul a ceea ce se numea comisatio (banchet). Dacă romanii au venit cu instrumentele și cunoștințele lor în domeniul viticulturii, galii sunt cei care, în timpul domniei împăratului Marc Aureliu (161 180), au înlocuit tradiționalele burdufuri din piele de capră și amforele din lut ars, cu butoaie de lemn. Dar abia în epoca lui Augustus, și anume începând cu anul 63 înainte de Hristos, avea să devină foarte folosit în agricultură butoiul din scânduri de stejar încercuite (cupa). Butoaiele nu au evoluat prea
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
De la Dionisiile à la française la Serbările vinului "Beaujolais Nouveau", 71 III. Sărbătorile culesului viilor și carnavalurile viticole, 77 IV. Confreriile vinului și sărbătorile bahice, 81 Capitolul 5 Vinul și consumul său / 83 I. O băutură istorică, 84 II. De la amforă la sticlă, 94 III. Ambalajul și conținutul, 101 IV. De la vinul "aliment" la vinul "de agrement", 109 Capitolul 6 Vinul și Europa / 118 I. O băutură europeană, 118 II. Civilizația vinului și patriile berii, 120 III. Spațiul viticol european, 128
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
cronotopul arcadic, cu un templu în fundal și o fântână în prim plan, pe pereții căreia se poate distinge un basorelief cu dramatizări pe teme mitologice. Două femei iau apă de la această fântână și una dintre ele a așezat o amforă pe marginea ei. Raportul dintre trecut și prezent este ambiguizat, în definitiv, nu poți plasa clar în timp scena, antichitatea pare să fie aievea, deși titlul tabloului îi indică caracterul fantasmal, de reconstrucție nostalgică în cheia sensibilității simboliste, unde fiecare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]