1,300 matches
-
credeam urechilor! Nu se poate! "Și ce are?" am întrebat prostită. "Cum ce are?. A! Un băiat sau o fată?. Neizbutit! Un mort-ne, zău nu știu de ce sex. Eu aș fi zis că nici ea n-are sex. Dar amica dumitale, doctorița Rim, te poate informa mai bine. E subt îngrijirea ei." Căscasem gura! Mă înfipsesem pe loc și nu știam dacă buna-cuviință cere să merg să o vizitez sau nu. . . Dar avea alte vizite. La capătul patului, în picioare
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
cu o privire plăcută, edificiul Cercului Militar, care se proiecta armonios. Privirea nu se adresa clădirei, decât întrucît blocul ei dura un punct de călăuzire în insula vie a Cetăței. De pe trotuarul cellalt, Nory se întoarse să mai zărească pe amica ei singuratică. O absorbise Cetatea și timpul. III In dimineața-aceea, scoțând nasul devreme pe fereastră ca să dea drumul zilei să intre în odaia ei adăpostită, Mini simți dintr-o dată, de la întîia privire rotită în jurul cerului, cât încăpea între coperișurile învecinate
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
dintr-un jurnal umoristic cu ... ieșite din curs. Tecuciul, Mizilul îi păreau simpatice suburbii mărunte: erau vestigii de moravuri, pe care Je pipăia delicat cu mintea: erau fișe de caracterizări mărunte, pe care le strămuta pentru nevoie cu gindu 1. Amica Nory nu putea suferi provincia mică: "Cuiburi de ploșnițe", la figurat ca și la concret, zicea. Nu simțea pitorescul orășelelor scunde, in care fiece om pitulat, reprezintînd disproporția unei aspirațiuni prea mari pentru adăposturile lui, este deci o energie la
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
priveliște de incurie a holdelor totuși bune. Porțile închise ermetic și o stație lungă până când vizitiul să se trudească singur ca să poată asigura intrarea, pe când, tăcute și serioase, Mini și Lina țineau hățurile. Mini nu refuzase să însoțească pe Lina, amica Nory fiind în ultimul moment reținută de afaceri ce nu se puteau amâna. - Singură nu mă duc! suspinase Lina. Situația ei era, în adevăr, cam anevoioasă. Hallipa făcuse la ea un apel suprem pentru a decide pe Lenora să plece
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
deasupra feței, precum găluștele într-o supă prea grasă. Beat, capul lui avea o mobilitate neplăcută sub bretonul drept, de păr castaniu. Părea piftios. Instabil. Oricum ar fi, are bani. O dovedește, scoțându-i din buzunar și fluturându-i. — Așadar, amice, mormăie el, o să ne distrăm. O mare finală. Dar unde este bovina aia blestemată? Este de neînduplecat, nu vrea să renunțe la ea. Chiar când realizează că vaca a dispărut, tot vrea s-o caute. La un moment dat, acceptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
și mustața ceruită. Zace pe podeaua rece de marmură. Cineva i-a desfăcut gulerul. Star vorbește repede în franceză cu o persoană pe care n-o poate vedea. Gittens îl privește cu o îngrijorare autentică pe chip. — Te simți bine, amice? Ai amețit. Pagină separată Jonathan stă pe pat, rezemat de un maldăr de perne. Da, se simte mai bine, mulțumesc. Acest lucru i se datorează în mare parte lui Star, care a venit să-l vadă. S-a întins pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Alerg în dimineți fără culoare Pe cerul cenușiu nu-i nicio stea, în amintirea zilelor cu soare Mă lasă să te sun de ziua ta ! Când vântul scormonește și ridică Cu frunze parcă joac-ar cauta, O să gândesc la tine ca amică Și-aș vrea să te aud de ziua ta. De-ar ninge peste toate cu secunde Și cu zăpadă orele-ar toasta, M-aș cuibări la tine-n pat de unde Te-aș face fericită-n ziua ta. S-au împlinit
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
ce era nevoie de atâta grijă la cioplitul și așezatul bârnelor? --Vorba ceea, “cap ai, minte ce-ți mai trebuie?” --Bagă de seamă cum... căăă - m-a atenționat gândul de veghe. --Mai domol cu vorba și mai tare cu mintea, amice! Imaginează-ți un pod cu bârnele strâmbe, care nu se lipesc cum trebuie între ele și nu sunt fixate bine, pod pe care trece un “Călăreț de Țarigrad” în galopul calului... După zece pași, calul va cădea frângându-și picioarele
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ghin(arie) 17 zili, duminec(ă) sara 3 ceas(uri)> l-a cununat în secret pe voievodul Petru Șchiopu <cu mume lui Știfan voda, anume Iarine Botezat> și a scris chiar el actul de cununie? --Adică neștiință voiai să spui, amice? --Ar fi și n-ar fi... <Fiind bătrân>... o fi având multe metehne: n-o fi văzând, i-o fi tremurând mâna... Așa că... --Așa că să lăsăm morții cu morții și viii cu viile... --Viile cu struguri sau viile vii
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Arcărie, aflată în poarta celei de a doua biserici Armene, și apoi de Potcovărie, ce se găsește înaintea bisericii Bărboi. Aici l-am văzut și pe Mustafa, vestitul potcovar domnesc! Zici armean, zici arcar, zici potcovar, zici meseriaș... --Frumos spus, amice. Știam eu cu cine pornesc la drum!... --Mai încet cu laudele, că îmi strici freza - m-a prevenit gândul de veghe, râzând. --Ca să nu uităm de Arcari, ascultă cum scrie Ioan Costin hatman, în lipsa vel logofătului: “20 ianuar 7209
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Sveti Savii, suptu cafineaoa ginirului” său “Eni”. --Dacă abia acum ai aflat această noutate, înseamnă că nu ai citit scrisoarea din 15 octombrie 1729 (7238) a Catincăi Racoviță către sora sa Nastasica Racoviță vistierniceasă... --Se întâmplă și la case mari, amice. Da’ ce spune Catinca Racoviță? --Pe lângă toate cele de bună cuviință ce se spun într-o asemenea scrisoare, o înștiințează: “Cinstita și a me soru dumneata soru Nastasico vistierniceasă... Iubita frățască scrisoare dumitale ce me-i trimes am luatu și
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
doar cu condiția ca “di or da alții preț mai mult să nu aibă dumnealui să-mi suie chiria”. Știa el făclierul ce știa... --De la făclieria lui “Gheorghie făclierul” la biserica armenească nu-i decât un pas... --Știi ceva, amice? Nu-mi place să-mi vorbești în parabole. --Dacă-mi spui care-i pricina nedumeririi tale, nu-i loc de supărare. Altmintrelea... Ți-ai găsit nașul! --Când pomenești de biserica armenească, te rog să precizezi care din ele? “Maica Precista” sau
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
volnic a strica casa țiganului și să-i ia locul”. Oare cum dormea acel biet om? Când se trezea dimineața, nu se întreba: “La noapte mă mai apucă vremea tot aici sau...?” --Pentru acele vremi, nimic nu-i de mirare, amice. --Dacă ai știut, e bine. Dacă nu, afli acum. Adică voiam să te întreb dacă știai că fiecare breaslă avea un staroste. --Știam și nu de mult l-am întâlnit pe acel Vasilie, staroste de ciocli. --De data asta, am
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ci le așezasem pe prichiciul sobei... Cine a umblat prin încăpere înainte de a mă trezi eu?... Și unde-i nepricopsitul care m-a purtat prin atâtea locuri necunoscute?” “Sunt aici și îți stau la dispoziție chiar și pentru un duel, amice!” - i-am auzit glasul printre hohote de râs. --Da’ nu te-oi prinde eu la cotitură? Și atunci să te văd, cumetre! “Abia aștept o nouă confruntare cu tine, ciudosule!” Încă bântuit de cele petrecute în vis, am coborât la
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
am să cedez. Știi doar ce spune o vorbă înțeleaptă... Cel mai deștept cedează. Ca urmare, am să-ți dau mâna și cuvântul meu că voi fi alături de tine oricând. Bun cuvânt, vere?” “Parcă-parcă ai început să cobori din înalturi, amice. Bate palma!” - i-am răspuns eu, gata-gata să mă trădez față de călugăr printr-un gest involuntar al mâinii întinse către un prieten imaginar. În cele din urmă, bătrânul s-a ridicat și am pornit. După ce ne-am hârjonit cu veverițele
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
este și pace! Când nu, degeaba te scoli de noapte dacă n-ai noroc și parte. --La ce te gândești când spui astea? --Eram cu gândul la unii oameni pe care necazurile nu-i ocolesc. --Pe cine ai în vedere, amice? --Pe un “biv vătaf de peaici”, anume Ionașco, care la 15 decembrie 1670 (7179) este nevoit să vândă casa cu pivniță și cu trei dughene “care case sintu pre Ulița Chervăsăriei, în dosul Târgului Făinii”. --De ce vinde el acestea
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și ce, atunci scapi de eticheta ce ți se potrivește... --Care, mă rog frumos? --Aceea care spune că unii umblă cu capul în nori. --Oi fi umblând eu cu scăfârlia prin nouri, dar judecă și tu... --Tot în dodii vorbești, amice. Ce să judec? --Cum se face de un egumen de la Golia cumpără cinci dughene cu pivniță de piatră așa pe cont propriu? --Ceva-ceva am priceput, dar fii mai limpede, vere. --Ascultă ce spune “Aishatân, fămeia lui Bogdan armeanul și cu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ar fi s-o spunem pe cea dreaptă... --Care? --Nu sunt singurii care dăruiesc în neștire... --După ce m-ai purtat printre egumeni și paharnici, lasă-mă să-ți vorbesc și despre oameni de rând. --Abia acum sunt numai urechi, amice. --Ascultă cum sună zapisul lui “Ion siimanul (infanterist în leafă n.n) di la steagul lui Alixandru bulucbașea (comandant de buluc, ceată n.n) și cu fămeia lui... Măriia” care spun: “Am vândut o casă a noastră care o am
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
toată noaptea. N-am putut să dorm nici cât ai coace un ou și acum mă iei și peste picior. --Cred că gluma este îngăduită între prieteni... --Treacă de la mine, da’ la prima cocoșire a ta ți-ai mâncat lefteria, amice! --Am priceput. Îi deajuns o măciucă la un car de oale... M-am ridicat din pat și nu m-am oprit decât la izvor... După un dialog prelungit cu apa lui, m-am întors împrospătat la chilie... Din nou - pentru
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cheltuiala ce am făcut cu toții acei mai sus scriși, ne-am învoit... și ni s-au dat din partea lor (Tazlăului) Vasile țigan, să fie... a Trei Sfetiteli>”. “Dacă nu lămureai lucrurile până la capăt, - maimai că gândul mă ducea în ispită, amice” - l-am liniștit eu. --Te-am văzut căzut pe gânduri, dragule. Ai vreo supărare? --Nu, părinte. Mă gândeam la soarta celor șase copii rămași după moartea lui “Neculai cel bătrân”. Cine știe dacă au fost întrebați care cu care vor să
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Mereu am impresia că îmi scapă ceva și nu-mi dau seama ce. Bătrânul nu-și dezvăluie gândurile nici cum. La dânsul, vorba oglindește gândul și poate de aceea tace, ca să nu se dea de gol”. Cred că ai dreptate, amice”. Cu întebarea “cine ne așteaptă” înfiptă adânc în minte, pășeam resemnat în urma călugărului, cu toate că tare aș fi luat-o înainte, la galop, să găsesc răspunsul la această întrebare. Ne apropiam de chilii, iar inima era gata să iasă din piept
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
auzit glasul bătrânului. --Intră, fiule! Intră! Deși glasul călugărului, încărcat de bunăvoință, m-a poftit să intru, ceva, ca o greutate, mi se așezase în trup, încât la prima încercare n-am putut să ridic brațul până la nivelul clanței. “Hai, amice! Curaj! Dincolo de ușă nu te poate aștepta gâdele, ci doar bătrânul tău prieten, care nu-ți vrea decât binele” - m-a îndemnat gândul de veghe. “Pentru tine e simplu ca bună ziua. Tu nu ai auzit ce a spus călugărul când
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cum se spue, mamă? --Așa m-au învățat să-i spun - Sevastița - dragule. --Cine? --Sfinția sa și Sevastița... “Întreab-o dacă știe cine este tatăl ei, amețitule ce ești!” - s-a răstit la mine gândul de veghe. “Mai domol cu invectivele, amice, că nu suntem de-o seamă!” “Hopaaa! A prins vulpea la rană. Adică cum nu suntem de-o seamă, cumetre?” “Uite că nu suntem și gata!” “Cuuum?!” “Apoi pre când am deschis eu ochii spre lume, tu nu erai cu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mi-a dat în această zi, m-am întins în crivat... Am tras cerga peste mine. Ceva însă a foșnit în faldurii ei. Am pipăit până am dat de o hârtie împăturită frumos. Am desfăcut-o cu înfrigurare... “Aprinde lampa, amice, că nu ai vederea pisicii” - m-a luat în primire gândul de veghe. Când am reușit să fac acest lucru, m-am așezat pe marginea patului și am început să citesc: “Întăi și întăi rogu-te să mă ierți, conașule
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
principal fiindcă Bea, designer de interioare, frecventa aceste petreceri ca să-și sporească clientela - așa că, de-acum, știam la ce să mă aștept. De exemplu, de curând, Bea mă târâse la un cocktail la Soho House. Petrecerea dată în cinstea unei amice, tânără scriitoare, care tocmai își publicase prima colecție de povestiri. Am urmărit cum un mănunchi de petrecărețe de frunte, toate îmbrăcate din cap până-n picioare în alb (care e noul gri al sezonului, care a fost noul negru al sezonului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]