1,125 matches
-
alcool, domnule? — Nu știu. Cred că acum două-trei zile. Gândul la San Diego Îl tulbură. Totul părea atât de Îndepărtat. De ce? — E-n regulă, doctore Johnson. Ceva necazuri cu articulațiile, șoldurile sau genunchii? — Nu, de ce? — Episoade de sincopă, leșin sau amnezie? — Nu... — Vă rog să vă așezați acolo, zise asistentul, indicându-i un scaun din apropierea unui dispozitiv electronic fixat pe perete. — Aș dori câteva lămuriri, spuse Norman. — Vă rog să priviți fix la punctul acela verde, cu ochii larg deschiși... Simți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
gândul că rămăseseră Închiși acolo, fără nici un om al marinei pe lângă ei. — Tina a fost cu tine, spuse Beth Încruntându-se. — Nu-mi amintesc nimic, zise Norman. Cred că ai suferit un șoc electric, Norman. Asta o să-ți provoace o amnezie retrogradă. N-ai să-ți poți aminti clipele de dinaintea șocului. N-o găsesc nici pe Tina, dar, conform indicațiilor senzorilor, Cilindrul E este inundat și blocat. Ai fost cu ea În E. Nu știu de ce s-a inundat. — Ce știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
să cheme ploaia. Contemplînd deșertul scriitorul V., aș vrea să-l transpun pe hîrtie. V. tînăr, fascinat de cunoaștere, nu pot interveni asupra propriei mele tinereți. Nu-mi pot transmite mie însumi nici un mesaj din trecut. În vîrsta aceea am amnezia viitorului... Deși... ...Sătul de adunat și risipit bogății și sentimente, sfîrșesc prin a fi obsedat de moarte și de Dumnezeu. Mai presus, altceva, nu se poate. După ce m-am murdărit lovindu-mă de lume, mă zbat cumva să mă eliberez
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
nu pot stîrni decît mirare și spaimă? Se spune că omul le înțelege abia atunci cînd nu le mai poate împărtăși nimănui. Iar cei ce se întorc totuși de acolo, din zona de cumpănă a întelegerii, păstrează un secret ca amnezia groazei capitale. Trăiesc de formă cu zîmbet dureros schimbîndu-le colțul sufletului, cu ochii mari, deschiși asupra secundelor rămase.“ Și are dreptate să i-o spună. Clătinat din temelii, cînd pe o creastă a ideii, cînd pe alta, ca între valuri
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
-ți explic nu fac decît să-mi dau seama cît sînt de imbecil. Doar cuvintele pot justifica orice.” „-Ți-e frică și ție”-exclamă tînărul V. oarecum bucuros. „-Știi că moartea înseamnă, dincolo de toate, propria-ți judecată. Înseamnă asaltul memoriei asupra amneziei vieții. Bucuriile perverse, răutățile aducătoare de satisfacție, fericirea învăluită în mantia arzîndei gelozii, toate devin materie veșnică, simultană. Te înrobesc și te condamnă definitiv.” Celălalt își aprinde o țigară. Fumează un timp privind în gol apoi, rănindu-mă așa cum îl
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
el nu poate crede pînă la capăt în ele. Că țelul lui în viață este de a uita și de a fi uitat. Apoi îi răspund: „-Fără uitare, lumea ar apare în toată atrocitatea sa. Generoasă în chin, nemuritoare. Iar amneziile sînt, poate, atavismele, blestemele de a nu ne putea mîntui.” Un alter ego viitor privește imobilizat în sticlă o uriașă pasăre violet care și-a prins aripa în marea întărită. Se zbate-ncet în aerul cleios și mișcările ei împrăștie
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
patru dintre victimele bătăilor te-au recunoscut. Vei depune mărturie, Jack. Dar nu vei păți nimic. Credeam că o să mă faci scăpat. Dar dacă Îmi ceri să-i torn pe frații mei polițiști, să știi c-o să mă lovească brusc amnezia. Comprende, don consilier? Loew se aplecă peste biroul lui de lucru. — Ne Înțelegem prea bine ca să ne certăm. Ofițerul Wendell White și sergentul Richard Stensland sînt cei care ar trebui să-și facă griji, nu tu. În plus, mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
arestări pentru prostituție. Aceasta le-a spus că McPherson a cules-o de pe South Western Avenue, i-a oferit douăzeci de dolari pentru o oră cu el și a dus-o cu mașina pînă la Lilac View. McPherson a invocat amnezia. El și-a amintit că a băut „cîteva pahare de martini“ la un dineu, la restaurantul Pacific Dining Car, unde avusese o Întîlnire cu susținătorii lui, apoi că a urcat În mașină. După aceea nu-și mai amintește nimic. Restul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
constructor“. O amprentă de palmă făcută cu sînge pe perete, o lucrătură pasională a unui psihopat, numai bună să intre pentru totdeauna În topul primelor o sută de cazuri celebre. Ed privi atent amprenta - culmi și vîrtejuri imprimate cu claritate. Amnezie de psihopat: omul și-a lipit mîna acolo ca și cum și-ar fi dat aprobarea. Înapoi În living. Jack Tomberon Între șase tehnicieni de la laborator. Fulgere luminoase agresive. Nici urmă de Bud White. Jack Tomberon spuse: — Celălalt bărbat se numește Jerry
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
nemaipomenit limba și că își ține foarte bine în frâu gândurile, doar mâinile mari îi trădau emoția în împletirea și despletirea fără sfârșit a degetelor. I se părea ciudat - și a și spus-o - că referatul elaborat suferă de o amnezie. Ar fi trebuit menționat clar și analizat profund faptul că această ședință are loc după o alta în urma căreia redactorul-șef a fost suspendat din funcție. În omul acesta, eu personal și mulți colegi am investit o încredere absolută și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
n-am fost un crai, Azi multe fete îmi cedează! (Desigur, locul în tramvai). Cuplu asimetric Bunic i-ar putea fi, deși Perechea lor are un rost: Ea-i floarea celei ce va fi, El umbra celui ce a fost... Amnezie Că uit i-un lucru stabilit, Dar și motivul l-am uitat: Pentru că sunt îndrăgostit Sau mai degrabă...sclerozat? După nuntă Primește mirele în dar Și evidența c-a fost fată: Cerșaful alb curat-murdar, Mireasa cea murdar... curată! Erată Frumoaselor
NICOLAE PEIU by NICOLAE PEIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83943_a_85268]
-
le-am făcut tuturor semn s-o ia spre intrarea În club.) O să vă bucure să aflați că pentru primul an nu există taxă de membru. Primii recruți ai lui Bobby Crawford se Înrolau În serviciul activ. 22 Sfîrșit de amnezie Residencia Costasol Începea să se Însuflețească. Cadavrul albit de soare al unei comunități, zăcînd țeapăn lîngă o mie de piscine, se ridicase În sfîrșit Într-un cot ca să adulmece vibrația aerului din jur. Ședeam În Citroën, așteptîndu-l pe Crawford să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
În minte ceva de-același soi, ceva care să facă parte integrantă din rețeaua corupției pe care o Înfășura În jurul populației din complex. — Înțeleg... vag. Care-i subiectul filmelor ăstora? — Viața În Residencia. Ce altceva? Aici lucrează un fel de amnezie - amnezia de sine. Oamenii pur și simplu uită cine sînt. Obiectivul camerei trebuie să fie memoria lor. — Păi... Încă stăteam În dubii, nu prea doritor să mă pomenesc conducînd o companie de filme porno. Dar trebuia să pătrund În miezul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
minte ceva de-același soi, ceva care să facă parte integrantă din rețeaua corupției pe care o Înfășura În jurul populației din complex. — Înțeleg... vag. Care-i subiectul filmelor ăstora? — Viața În Residencia. Ce altceva? Aici lucrează un fel de amnezie - amnezia de sine. Oamenii pur și simplu uită cine sînt. Obiectivul camerei trebuie să fie memoria lor. — Păi... Încă stăteam În dubii, nu prea doritor să mă pomenesc conducînd o companie de filme porno. Dar trebuia să pătrund În miezul lucrurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
o mare literatură. N-ar fi exclus să devină optimiști..." (N-a fost exclus, chiar au devenit!, cum aveam să ne dăm seama mai târziu. Petrică, după ce a aderat și el, a uitat totalmente de profețiile lui, ca și când o stranie amnezie i s-ar fi abătut pe conștiință, ca și când un altul, străin cu totul de el, ar fi făcut acele profeții; dar soarta lui avea să devină pe atunci tragică. O să revin asupra acestui lucru...) Se lăsă o tăcere, care se
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
era prin urmare... Cum adică de pomană?! A te gândi la cea pe care o iubești și a dori să-ți exprimi bucuria într-un fel știut, era ceva zadarnic, adică participarea ei era ceva de pomană? Ce se întîmplase? Amnezie? Și încă una așa de clară, fără fisuri?... Atunci acele întîlniri ale noastre în fața ușii deschise fuseseră false, jucate, premeditate?! Brațele ei care mă strângeau făceau doar un exercițiu de gimnastică? Chiar așa, un timp atât de îndelungat? Și încă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
drumul, dacă poți, spune ceea ce nu poate fi spus, explică ceea ce nu se poate explica! "Te-am așteptat o oră să te întorci, nu știam ce e cu tine..." Nu știa! Dar de ce sunasem în loc să deschid? Nu știa, o lovise amnezia... Și cum urcase scările uitând că trebuie să vin și eu și închisese bine ușa în urma ei? Explică, Matilda, curaj, încearcă imposibilul. "Bine, zise ea, Petea e un nesimțit, dar în cazul de azi nu vroia decât să..." Se poticni
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
că n-am iubit-o, că n-am avut nici un copil, că n-am fost închis, ba chiar că nici nu m-am despărțit de ea! Să-mi imaginez, îmi ziceam, că timp de cinci-șase ani am suferit de o amnezie și am dormit tot timpul, și poate doar în vis mi s-a părut că am fost profesor la școala normală și am cunoscut pe un oarecare Petrică Nicolau și pe o anume Matilda, soția lui, cu care am trăit
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
partidul ar fi spus că trebuie să... Știința de a rămâne tu însuți în împrejurări care ne depășesc se învață. Într-o astfel de ședință te pomenești că spui ceea ce n-ai dorit să spui și, dimpotrivă, te apucă o amnezie și uiți să vorbești despre lucruri care te-au indignat atâta vreme și plănuiai să le dai la iveală. Experiența asta se capătă tot în ședințe și anume la un nivel cât mai înalt. Or, asta era prima de acest
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
originale, pasiunea imprimată în scriitură puteau să-mi reînvie în spirit forța de a reînnoda, trecând peste abis, îndrăsneala inocentă de atunci cu reflecția matură de acum. Fără ele intuiam că ași fi avut multă vreme senzația chinuitoare a unei amnezii. Ce gîndisem? Ce vrusesem să realizez? Împreună cu gândul că o aveam pe Silvia, aceste caiete erau singura dovadă, singura certitudine că viața mea nu era, până la această vârstă, un eșec. Eșuasem în speranța de a fi fericit cu o femeie
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
în apropierea unei mari mase magnetice ascunse, când toate oscilografele tresar în mod misterios. Tot așa parcă tresări Nineta când îi spusei: "Și tu de când te-ai întors în orașul natal?" Tăcere, ca și când câteva clipe ar fi suferit de o amnezie. Apoi răspunsul: "Nu de mult. De anul trecut." "Și de unde ai venit?" Alarmă bizară: "Ce importanță are asta pentru tine?" "Nici una, o simplă curiozitate." Dar ghicise că această curiozitate va persista și alte întrebări vor veni. Totuși rezistă, nu mai
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
atât cât lăsau să se vadă poalele prea lungi, ale rochiei... Ochi negri, parcă prea mari, gură care, vorbindu-mi de cifre, încasări și plăți, rămânea adesea întredeschisă, ca și când privindu-mă s-ar fi simțit o secundă în prada unei amnezii, a unei curioase perplexități... "înțelegeți?", zicea revenindu-și, și vocea îmi părea că vine tot din lumea nedefinitului, era aproape și totuși departe, mi se adresa, și totuși nu simțeam impulsul natural de a-i răspunde, având în mod bizar
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
total necunoscuți, oricum străini de mine, neinteresanți, insignifianți și fără biografie... Inși din a căror alcătuire a ființei lor ascunse ai fi zis că fusese smuls ceva sau se adăugase ceva care îi făcea să arate loviți parcă de o amnezie... Avuseseră ei un trecut? Aveau un viitor? Nu puteam să mai citesc pe chipurile lor un răspuns. Pierdusem eu cheia, uitasem eu codul descifrării expresiilor umane? Mă părăsise oare pe mine acel sentiment minunat care la douăzeci de ani mă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
că lui Stalin i-o fi plăcut mult acest film, din moment ce i-a dat drumul." Domnul Culala parcă nici nu auzi aceste cuvinte și recunoscui în tăcerea lui absentă pe cea a fiicei lui când părea prinsă de o bruscă amnezie asupra unei chestiuni care tocmai se discuta. Nu-l interesau acest gen de supoziții? "Nu cred, zise, că filmul a fost realizat pe vremea când trăia Stalin." "Adevărat, nu m-am gândit la asta", spusei mai mult pentru mine, fiindcă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
spui? Când v-ați luat, n-ați deschis ochii? Și mai ales când v-ați hotărât să aduceți pe lume un copil? Ce e ea vinovată?..." Vrusese să spună fetița asta... Dar o oprii izbind cu violență tacâmurile în farfurie. "Amnezie? spusei, însă cu blândețe. Nu mai avem memorie?"' "Hai, Tasia, zise Matilda, lasă, are dreptate Victor." "Și tu de colo, zise Tasia cu dispreț, are dreptate, vai de capul vostru!" Nu, gândii, nu e ceva vechi, e ceva proaspăt, microbii
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]