1,125 matches
-
-și amintește aproape nimic despre textele sale de atunci. Ion Vartic găsește "extraordinar de ciudat" faptul acesta, cu atat mai ciudat cu cat povestea vieții lui Totò constituie, "împreună cu Craii de Curtea-Veche și Lunatecii, un remarcabil triptic al decadentismului românesc". Amnezia scriitorului este, într-adevăr, surprinzătoare. Indiferent însă de explicație, ea constituie și dovada unei forțe creatoare cu totul ieșite din comun. Trebuie să fii Petru Dumitriu ca să iți permiți să pierzi - așa cum ai pierde mănușile sau umbrela - o operă literară
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
ne scăpa. Nu-i de pe la noi. Nu ni se potrivește. Nu e, într-un cuvînt, autohton. El vine direct din apus, de la Paris, de prin jurul anului 1797. Și nu cu ifosele bucureștene ale bojuristului nostru de mai tîrziu. Nici cu amnezia conașului, căruia numele greblei nu i se revelează decît prin mișcarea nărăvașa a cozii proiectată în nas. Ci cu prestanta, cu morgă celei mai depline autenticități. Produsul este eminamente străin, importat, inimitabil, învelit în ambalajul sau original, marque deposée. Regalist
Primul text publicat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17974_a_19299]
-
Z. Ornea. În DILEMA, Mircea Iorgulescu a notat că, luată cu alte preocupări, Academia Română a uitat sistemaic, dacă putem spune așa, să-l primească pe Z. Ornea în rîndurile sale. Academia, e de părere Cronicarul, mirat și el de această amnezie, l-ar fi făcut, poate, pe Zigu să se simtă onorat, dar cu siguranță că s-ar fi onorat pe ea însăși, dacă l-ar fi avut în rîndurile sale. Revenind la paginile scrise în memoria lui, să spunem că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]
-
multora dintre noi. Studs Terkel, care le-a dat mereu cuvântul celor care aveau neapărat nevoie de aceste drepturi și s-au bătut pentru ele înfruntând un conservatorism endemic, deplângea „Alzheimer-ul național", adică ceea ce-i face pe cetățenii „Statelor Unite ale Amneziei" (expresia lui Gore Vidal) să uite nu doar ce-au făcut, ci și cine sunt, să se arunce în brațele unei drepte care nu le-a adus nimic din ceea ce îi face fericiți și să se complacă în ceea ce el
De vorbă cu oamenii fără nume by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6190_a_7515]
-
Putregaiul, cu colegele mai copile sau mai babe și așa mai departe. E, într-un fel, confesiunea sacadată a unui corp lucid, în alt fel decît creierul, care se luptă cu anchiloza cum se zbate să scape mintea cuprinsă de amnezie. Memoria corpului este o gîndire "epidermică", expusă, o plastilină în care lasă godeuri toate experiențele. Siluită apoi, prin scris, ca printr-o autodenunțare, se destramă în fraze grave, neduse pînă la capăt, ca de Carte a Morților. Copii bolnăvicioși, cu
Camera păpușilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12276_a_13601]
-
de idei, arucat ca un arc nevăzut peste agitatele străzi ale Bucureștiului, tematica de la Sighet, din galeria Dialog, s-a regăsit și în piesa lui Viski András, de la Centrul Național al Dansului. Lăsând deoparte piesa lui Mihai Mihalcea, Stele deasupra amneziei noastre, creată înaintea înființării Centrului, Julieta este cea mai împortantă lucrare care a văzut lumina rampei în Sala Rondă de la CNDB. Nu un simplu exercițiu de mișcare, nu un experiment, ci o operă împlinită din toate punctele de vedere, ca
Anticorp Amprenta - Episodul patru by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7960_a_9285]
-
capilor răutăților”. Se pare însă că e prea mult! Pentru a nu mai vorbi de nefasta continuitate, indicată astfel de Monica Lovinescu: “Absurditatea e totală, comunismul dispare, dar cei care l-au servit păstrează mai departe puterea”. În condițiile unei amnezii în bună parte provocate, ne vedem obligați a combate “cuplul malefic: uitare-iertare”, care, după cum precizează autorul cărții de care ne ocupăm, aidoma unui virus cu incubația lentă, riscă a îmbolnăvi letal întreaga societate... Să recunoaștem, alături de d-sa, că în
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
laborator s-ar efectua riscante experiențe cu potențiale arme bacteriologice. În vreme ce împotriva extremei drepte se îndreaptă toate fulgerele, neintroducîndu-se nici o prescripție împotriva celor ce-au săvîrșit orori sub flamura ei, extrema stîngă e stupefiant menajată. Iată părerea sovietologului Alain Besançon: “Amnezia comunismului întărește memoria nazismului și invers, pe cînd memoria cea dreaptă, cea evidentă, condamnă și pe unul și pe celălalt. Vaga remușcare ce însoțește trecerea comunismului pe planul al doilea al criminalității se vede compensată de o vigilență, de o
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
Traian Băsescu a solicitat linii directe cu toți ambasadorii, pentru ca, astfel, opinia sa să le fie comunicată acestora prompt și nealterat. Nu știu care a fost intenția să reală și nici dacă nu cumva domnul Traian Băsescu a fost lovit de o amnezie. Și iată de ce: această linie directă cu ambasadorii a existat întotdeauna. Prin intermediul Direcției Cifru de la Serviciul de Informații Externe. Președintele are posibilitatea să comunice, în scris, orice dorește oricărui ambasador, fără ca mesajul său să fie intermediat de cineva, utilizând serviciile
SRS: Băsescu are linie directă de comunicare cu ambasadorii () [Corola-journal/Journalistic/42514_a_43839]
-
din trecut. Noi, deși am fost supuși unui adevărat genocid, trăim nepăsători exclusiv în prezent, surzi la vaierul celor două milioane de compatrioți ai noștri de acum câteva decenii, pe care îi întemnițăm astfel încă odată, într-o sumbră și friguroasă amnezie națională. Dicționarul cu titlul Victimele terorii comuniste (din care publicăm în paginile 12-13 ale revistei, în avanpremieră, câteva extrase) reprezintă, alături de Asociația foștilor deținuți politici din România, revista Memoria, serialul TV Memorialul durerii și Muzeul Victimelor Comunismului de la Sighet, una
LUPTA CU AMNEZIA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16641_a_17966]
-
și profitori cinici ai situației etc. Interpretarea tuturor acestor fapte trebuie lăsată însă în seama istoricilor și filosofilor. Deocamdată, ne facem datoria de a prezenta pur și simplu cititorilor României literare dicționarul - lucrare realizată de un erou al luptei cu amnezia națională. Misiunea lui - îndeplinită - a fost să salveze ce se mai poate salva din informațiile despre nenorocirea care s-a abătut asupra noastră după cel de-al doilea război mondial.
LUPTA CU AMNEZIA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16641_a_17966]
-
lui, nu sînt comentate. Că aceste cărți nu se vînd ține de mizeria financiară, că nu se scrie despre ele ține de mizeria morală, comenta Monica Lovinescu. Alain Besançon atrăgea atenția, de altfel, în Nenorocirea secolului, ca termenii amnistie și amnezie marchează condamnarea comunismului că "ism" totalitar: călăii sînt amnistiați, iar cei care ar trebui să ia poziție suferă de amnezie. Este adevărat că aceste cărți nu mai au parte de o mediatizare intensă, dar despre ele s-a scris și
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
ține de mizeria morală, comenta Monica Lovinescu. Alain Besançon atrăgea atenția, de altfel, în Nenorocirea secolului, ca termenii amnistie și amnezie marchează condamnarea comunismului că "ism" totalitar: călăii sînt amnistiați, iar cei care ar trebui să ia poziție suferă de amnezie. Este adevărat că aceste cărți nu mai au parte de o mediatizare intensă, dar despre ele s-a scris și se scrie încă. Cert este, însă, că ele nu mai au impactul din 1990. Pînă și bestsellerul lui Ion Ioanid
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
repudiază extremismul de orice culoare, spiritul de revanșă pus în funcțiune de unii revizuitori recenți ai literaturii contemporane și interbelice, motivați mai totdeauna politic, negaționismul postdecembrist care e orice altceva decât o manifestare a conștiinței critice. Mai există apoi indiferența, amneziile, ignoranța, învălmășirea criteriilor, tot atâtea metehne împotriva cărora memoria “bună” a poetei are de luptat și o și face. Sunt scriitori importanți, într-un fel sau altul, sunt mari scriitori ai ultimei jumătăți de veac, fie uitați fie minimalizați, din
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
magico-simbolică monumentele impenetrabile și ostentative ale lui Marx, Engels, Lenin, Stalin, Groza etc., apostoli, cu toții, ai unei noi mitologii cu aspirații mîntuitoare. Iar cînd comunismul însuși a obosit de moarte, cînd mesianismul său măsurat în cincinale a fost lovit de amnezie și și-a pierdut, una cîte una, toate profețiile fondatoare, amplele mișcări politico-sociale din țările de Est au redescoperit voluptatea conflictelor magice. Steagurile au fost decupate în zona însemnelor, lozincile au fost martelate, asemenea sfinților din lăcașurile creștine de către hoardele
Monumentul public, între mobilier și magie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9108_a_10433]
-
slavă domnului, nu de "harnici" duce lipsă țara asta levantin-leneșă. Și mai e ceva, încerc eu să dau consistență propriului demers persuasiv: după un deceniu de la înlăturarea (de iure) a dictaturii, începe să se cuibărească în noi un soi de amnezie periculoasă. Amețit de "hărmălaia publică" - vorba lui Pavese - uităm rădăcina răului. Uităm că dacă România se află acum în situația în care se află, asta se datorește nu puzderiei de "soluții" decorative propuse de administrația criptocomunistă, ci înseși existenței în
"...M-am prefăcut că sînt prezent" by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/15795_a_17120]
-
mondială, Havel a fost rugat să lanseze un balon de încercare, spre-a testa reacțiile țărilor care-ar putea fi vexate de eventuala lor neincludere, în anul 2002, în N.A.T.O. La acest nivel politic nu există omisiuni și nici amnezii - cu atât mai mult cu cât dl. Havel n-a revenit a doua zi precizând c-a fost vorba de-o regretabilă scăpare. Pur și simplu, ni s-a dat de înțeles, cu un ceas mai devreme, că N.A.T.O.
Retina opărită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15620_a_16945]
-
lipsă, lacună" al cuvântului lapsus era considerat impropriu, ca și sensul "interval de timp" (dispărut între timp din uz, bazat pe o altă confuzie). În orice caz, forma lipsus apare în contextul unei semnalări a golului de memorie - "nu e amnezie, e lipsus!" (misiuneacasa.ro) -, în special în formula am un lipsus: "revin cu numele că acu am un lipsus..." (aiurea.eu); "chiar, cum se cheamă limbarița exprimată în scris? că am un lipsus..." (andreicrivat.ro). De foarte multe ori, folosirea
Lapsuslipsus by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7271_a_8596]
-
și un impas grav al conștiinței de sine a artei plastice românești. Împotriva acestei crize de creștere a unui organism tînăr, așa cum este cultura română, împotriva frisoanelor simultane de narcisism și de ură de sine, împotriva proiectului scurt și a amneziei lungi se ridică acum lancea donchijotescă, adică solitară și romantică, a lui Tudor Octavian. Și la primul strigăt de luptă, o lume nouă a început deja să freamăte sau, oricum, de aici așa se vede!
Uitarea la români by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13424_a_14749]
-
n’b. Art Club, ora 22: Concert Persona și after - party. Al Cubanito, ora 22: Italo - Latino Party. Intrarea 50 000 de lei. Lemon 2, ora 22: Dancehall and Reggae Night. Virus, ora 22: Techno Party cu Kalman. ARAD, Club Amnezia, ora 23: Blush Events presents DJ Snoopy (Ungaria). Sâmbătă, 4 octombrie Zambara, ora 23: Invitat special Level K (Germania). Ramses, ora 22: HOT PARTY. The Tunnel, ora 22: „Disco Party Tunnel”. Intrarea 50 000 de lei. Discoland, ora 22: „Saturday
Agenda2003-40-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281542_a_282871]
-
textului. Astăzi formula este folosită ironic, cu explicită trimitere la creatorul sau propagatorul ei. Ioan Groșan, mai ales, o pomenește adesea: Am convingerea că dacă Ťprin abstractť, vorba tovarășului Ceaușescu, băieții de la ŤAcademia Cațavencuť ar fi toți brusc loviți de amnezie în ziua de luni, când se face revista, ea ar putea liniștit să apară, în același număr de pagini, numai cu bule ale demnitarilor adunate din săptămâna precedentă" (în Ziua, 11.01.1999); "Și chiar dacă - Ťprin abstractť, vorba nemuritoare a
"Prin abstract" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9796_a_11121]
-
în preambulul Tratatului de la Lisaboina, care e de fapt o Constituție europeană, nimeni n-a dorit să menționeze că dreptul roman și Evanghelia lui Iisus Hristos sunt de fapt bazele culturii și civilizației europene. Or, dacă noi suntem în această amnezie, ne e rușine cu strămoșii noștri, cu tradiția modelată de creștinism - instituții, valori, texte și un panteon de figuri care au produs teologie, dar și teologie politică, atunci să nu ne mire că nu știm de unde venim și nici unde
Filosofia lui Baconschi: Americanii nu pot plăti la nesfârşit securitatea europeană () [Corola-journal/Journalistic/61031_a_62356]
-
și au „uitat” de obligația legală, la fel ca în alți ani, de a arbora tricolorul românesc în localitățile pe care le conduc. Prevăzători, prefecții Codrin Munteanu (Covasna) și Adrian Jan Andrei (Harghita) au luat toate măsurile necesare pentru dejucarea „amneziei” edililor udemeriști din Sf. Gheorghe și Miercurea Ciuc. La Sf. Gheorghe ei au acoperit cu un tricolor românesc panoul cu „drapelul secuiesc”, amplasat acum două săptâmâni de conducerea UDMR în fața Prefecturii Covasna, scrie gândul.info. Două deosebiri au fost însă față de
Ziua Națională, boicotată de aleșii UDMR și în 2012 by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/40795_a_42120]
-
să-l rezolv eu. Eu doar îl construiam. Încă de atunci simțeam că organul păstrării bucuriilor îmi lipsea, absent din naștere sau amputat în urma unei boli sufletești din copilărie, a cărei memorie o pierdusem." Aici, în felul ăsta aparte de amnezie, e clue-ul unui roman care, spuneam, riscă. Nu sînt amintirile unei tinere femei, cu porția lor de melodramă, caraghioase cînd n-au încă nici relief, nici distanță. Sînt presimțiri ale viitorului de departe, întors, iarăși, ca un triunghi în alt
Doi, trei, cîte cîți vrei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11069_a_12394]
-
sunt citite din scoarță-n scoarță, nu și așteptate cu frenezie. Dosarul său de receptare se arată a fi unul aproape lipsit de memorie. În fond, nu de sancționat - ci numai de constatat cu luciditate - sunt toate manifestările acestei ciudate amnezii culturale. Ele traduc oscilația de atitudine între, pe de-o parte, indiferența față de ceea ce este străin și, pe de alta, curiozitatea inerentă legată de reflectarea propriei imagini în ochii celui venit din afară, în mirările neîntrerupte ale expatului. Și, fiindcă
Un final românesc by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9115_a_10440]