964 matches
-
suprafețe rupte În unghiuri ciudate: podul distrus de pe Sava, peste care ostașii trebuiau să treacă, folosindu-se de ruine, Înainte de a urca iar o costișă lungă Între două coline și a ataca Dubica, invizibilă de cealaltă parte. Frecându-și membrele amorțite de frig, Faulques și Olvido se Îndreptaseră spre râu odată cu ceilalți, cu aparatele foto În buzunare, fiindcă n-aveau destulă lumină ca să facă fotografii. Pare o chestie de-aia de-a lui Turner, spusese ea atunci. Îți aduci aminte? Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
unui cititor luminat. Acolo nu există linii blînde, jumătăți de măsură, "perdele". Caragiale vorbește în primul rînd despre trădare. Despre amantlîc grav. Trădarea încrederii în persoana căreia îi încredințezi afacerea și prietenia. Poate că în realitatea noastră amorală, principiile sînt amorțite. Poate, însă, că nu. Cred că spectacolul lui Alexa Visarion vorbea tocmai despre asta. De aceea, nu punea surdina, nu ocolea adevăratul conflict și miza piesei. Indiferent de timp și timpuri, principiile nu se alterează. Ele veghează ca să nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
place să vadă ceea ce este prea lesne vizibi, nu-i place să pună etichete prescriptive pe lumi mișcătoare. Instituie, de fiecare dată, un regim de "receptare subcutanată" care te provoacă să cauți în tăceri incerte, în sub-gesturi, în după-cuvinte. Nu amorțește privirea. Nu erodează ochiul obișnuit să se-nchidă înainte de-a detecta stratificările realității. Ascultă generos și împărtășește ce știe și ce n-a descoperit încă. Mi-aduc aminte c-am vorbit săptămâni întregi despre revolta revelatoare a lui Lopahin
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de prosteală, și cu timpul își va pierde mintea. Acul cu care s-a cusut ceva pentru mort și ața rămasă se pun lîngă mort, căci dacă ar rămînea în casă și ar coase cu el cineva, apoi i-ar amorți mînile. Să nu cîrpești haina pe tine fără să ții o scamă în gură, că îți coși mintea. (Gh.F.C.) Acoperămînt Cine trage acoperemîntul (învălitoarea, așternutul) cu dinții, fiind sub el, acela îmbătrînește degrabă. Adam Odată cu înșelarea Evei, diavolul, știind viitorul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mai rău. La caz de durere de cap, e bine a pune la frunte și ceafă frunze de curechi* verde sau murat. La mort să nu stai pînă l-a îngropa, dacă te duci de cînd îl pornește, că-ți amorțește capul. Dacă-l doare pe cineva capul, apoi se crede că e bine a se pleca sub Evanghelie, ș-apoi se va însănătoșa. Se crede că, spre a scăpa de durere de cap, este bine a se uita în sfîntul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că-ți ies puii înădușiți. Se crede că dacă moare cineva în sat pe timpul cînd șed găinile pe ouă, apoi gospodina trebuie să le amestece cu mîna sub cloșcă, căci, neaducîndu-și ea aminte și întrelăsînd să facă aceasta puii, vor amorți în ouă și nu vor ieși. Să nu învălești focul cît timp ai cloșcă, că-ți înădușă puii. Pentru cloște și curci sau boboci de gîscă, se zice ca să nu se stîngă focul, ca să aibă și ele căldură și să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ușii. Cine șade cu mîna la falcă și gîndește trage a rău. Cînd vezi un mort, să nu lucrezi nimic pînă cînd îl înmormîntează, că ți se înmoaie mînile. Spălîndu-ți mînile cu apa de pe fereastra casei unui mort, nu-ți amorțesc mînile. Femeile de pe șirul satului unde este mort nu-i iertat să coase, nici să toarcă, căci le amorțesc mînile. Peste omul mort, toți cei de față aruncă pămînt și se spală dintr-o turnătură de apă, ca să nu le
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nimic pînă cînd îl înmormîntează, că ți se înmoaie mînile. Spălîndu-ți mînile cu apa de pe fereastra casei unui mort, nu-ți amorțesc mînile. Femeile de pe șirul satului unde este mort nu-i iertat să coase, nici să toarcă, căci le amorțesc mînile. Peste omul mort, toți cei de față aruncă pămînt și se spală dintr-o turnătură de apă, ca să nu le amorțească mînile. Cine petrece mortul trebuie să-și frece mînile cu țărna de pe groapa mortului, altfel îi amorțesc mînile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mînile. Femeile de pe șirul satului unde este mort nu-i iertat să coase, nici să toarcă, căci le amorțesc mînile. Peste omul mort, toți cei de față aruncă pămînt și se spală dintr-o turnătură de apă, ca să nu le amorțească mînile. Cine petrece mortul trebuie să-și frece mînile cu țărna de pe groapa mortului, altfel îi amorțesc mînile. Dacă lucrează cineva din greu și i se dezvălește mîna, apoi este bine să-și lege la mînă ața cu care Mînăstire
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
le amorțesc mînile. Peste omul mort, toți cei de față aruncă pămînt și se spală dintr-o turnătură de apă, ca să nu le amorțească mînile. Cine petrece mortul trebuie să-și frece mînile cu țărna de pe groapa mortului, altfel îi amorțesc mînile. Dacă lucrează cineva din greu și i se dezvălește mîna, apoi este bine să-și lege la mînă ața cu care Mînăstire Să nu cumperi nimic ce a fost mînăstiresc, că-ți aduci păcat și pagubă în casă. Mîncare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
într-o casă unde este vreun mort, să nu zici „Bună ziua“ sau „Bună sara“, căci pentru casnici numai bună nu este acea zi sau acea sară. Unde e mort, nu se dă bună vremea, nici nu se face nimic, că amorțesc mînile. Cînd se dă de pomană pîne și vin, și cel care le primește, voind să bea din acel vin, greșește și varsă pe jos, acesta este vreun semn că i-a fost foame și sete mortului pentru care s-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe jos, acesta este vreun semn că i-a fost foame și sete mortului pentru care s-a dat acea pomană. Cei ce vin la mort nu se petrec, că nu-i bine. Să nu treci calea mortului, că-ți amorțește mîna. Se crede că dacă sapă cineva o groapă pentru un mort și apoi plouă în acea groapă, mortul merge în rai. Se crede că dacă mor copiii nu este bine a plînge mult, c-apoi aceștia pe ceea lume
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dosul mînilor, așa ca vîrfurile unghiilor să stea îndărăt - și apoi se va vindeca. Să nu te uiți la cel ce se urinează, că ți se jupoaie degetele de la unghii. Nimeni să nu taie unghiile celor morți, că-i vor amorți mînile. O samă de inși nu taie unghiile celor morți, pentru că n-ar avea cu ce se sui pe scări la cer. Unt Se crede că, voind cineva să facă unt, este bine să înceapă a-l bate din prag
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ei, probabil nu era bine prinsă. Era ușoară, dar o să-și facă treaba. A așteptat ceva vreme în tufiș. Pămîntul era umed sub el, deși nu plouase în ultima vreme, totuși n-a avut încotro și s-a așezat. Îi amorțiseră picioarele cît îl evitase. A fost cît pe ce să adoarmă, noroc de înțepătura unei crengi pe care-i aterizase fața. La timp ca să-l vadă pe șef apropiindu-se singur. Cum nu se baza pe capacitățile lui de țintaș
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
chiar dacă Alin îi adusese o farfurioară. Spunea c-o să curețe după aia, dar nimeni nu l-a crezut. Cornel se străduia din răsputeri să nu arate că-l doare să se așeze așa, cu picioarele încrucișate. În curînd îi vor amorți picioarele, copleșite de sîngele care nu mai are pe unde-și continua drumul. Oare cum pot rezista ceilalți? Marcu a amestecat cărțile și i-a dat teancul lui Cornel, care se afla în dreapta lui, să-l taie. Cornel l-a
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
de blestem". Inima criptogamei se hipertrofiază și explodează, nu mai este regele ciupercilor, ci un nebun, o ciupercă veninoasă în compania laurului și a măselariței. Întâlnirea dintre protagoniști a avut loc noaptea, în absența soarelui, în somn, când spiritul a amorțit în om și insul e numai materie. Cei doi pot comunica numai în starea de materie inertă. S-a afirmat că poezia aceasta cu ecouri nordice reia într-un chip "răsturnat", situația din Luceafărul eminescian. Deși erosul universal se află
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
co mandă: concentrația de bioxid de carbon din sângele tău. Dacă bioxidul de carbon este prea concentrat în aerul respirat, centrul respirator mărește ritmul respirațiilor tale; iar dacă și așa bioxidul de carbon este excedentar, poți simți că amețești, îți amorțesc degetele, nu mai percepi bine ce se întâmplă în jur și reacționezi confuz la ceea ce se petrece cu tine. Poate vă întrebați care este legătura dintre cantitatea de bioxid de carbon din sânge și „punga istericului“. Când o persoană are
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
toate direcțiile era de făcut enorm și totul întârzia fără termen "sinteza generală" acum "ștearsă de la ordinea zilei", dar evident necesară și visată ca posibilă de Maiorescu însuși. În această perspectivă, critica avea misiunea de "a deștepta tinerimea încă prea amorțită de pâcla trecutului și de a îmbărbăta spiritele spre lucrarea roditoare". Semne bune se și iviseră într-un domeniu sau altul, dar ceea ce se cuvenea făcut acum era o instrumentalizare cât mai deplină a ansamblului. Construcția culturală avea prioritate în
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
anthropologie de la surmodernité): un spațiu de anonimat, mort, fără nicio urmă, depersonalizat. Veselia forțată a pestriței hore imaginate într-unul dintre poemele angrosistului incluse în eu și câțiva prieteni nu ascunde suficient tristețea poetului la vederea orașului iubit, atât de amorțit într-un început din ce în ce mai palpabil de mortificare. Cauza esențială a acestei depersonalizări cvasigeneralizate este, firește, ceea ce poetul însuși numește a communication gap, o fractură în comunicarea dintre ființele ce traversează, abulic, aceste spații ale golului și inutilității. Sau care, dimpotrivă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
existenței fără orizont, chiar atunci cînd "evaziunea" produce un scandal al coruperii de minori, precum Falconer, unde, paradoxal, Ezekel Farragut, profesor universitar homosexual, fratricid și dependent de droguri își găsește identitatea pierdută mai curînd în închisoare decît "afară", în societatea amorțită de stereo tipuri a suburbiilor, sau precum în Bullet Park, unde Eliot Nailles și fiul lui, Tony, își redescoperă umanitatea numai amenințați, fatal, de psihopatul Hammer), dar veritabilele imagini ale "înstrăinării" industriale trebuie vizualizate în proza sa scurtă. Cheever a
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
a reportajului în (i)realitatea imediată, cu efecte potențate prin insistenta asupra unor scene teribile"174: " Stăm la rând la moara dintre munti,/ Unii sus pe boabe, alții pe protap/ Și, din când în când, ne schimbăm locul/ Să nu amorțim cu noaptea-n cap.// Mulți suntem câți saci avem în sănii,/ Am trecut prin miezul nopții plaiul,/ Fiecare după sacul lui,/ Să nu-i schimbe cineva mălaiul.// Roata morii stă înțepenită,/ Râul înghețat trosnește-n vânt,/ Boii i-am legat
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
voi va alunga zece mii. Trebuie să faci loc. Pentru un Yann Moix născut, vor fi eliminați zece mii de inocenți în caz că nu acceptă (ar fi prea fairplay) să plece singuri, sătuli de o existență închisă într-o societate închisă, o existență amorțită într-o societate amorțită, o existență desublimată într-o societate desublimantă. În cele din urmă, pentru a mi se face acest nenorocit de loc la care îmi dădea dreptul nașterea, au fost stîrpiți cîini, viței, meduze și niște pui de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
tocmai acolo unde era mai simțitoare își privește bărbatul plecând. Abandonul o face să rămână câtva timp răcită în tot trupul. Privind apoi ca ieșită din fire vorbește despre un dans ca o băutură tare ce ar putea să-i amorțească simțurile: Aș vrea să văd oameni împrejurul meu, oameni mulți, să-mi petrec, încât, să ți se ridice perii în vârful capului, până ce nu cad istovită la pământ. E primul pas spre "moarte" pe care alege să-l facă Ana
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
care vibrează fără a se putea dezvolta în mod nelimitat, și care este într-un anume sens creatoare, se află produsul său solid, în mod ideal de neclintit, care are neliniștitorul efect retroactiv de a fixa, mai mult de a amorți această vitalitate: adesea, este ca și cum dinamismul creator al sufletului ar muri în produsul său121. Dar tendința care determină formele obiective, odată produse, să se păstreze, opunându-se vieții subiective care le dă naștere, pe urmă preeminența obiectului asupra subiectului, care
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
158); b. prezența unui al doilea sistem descriptiv, cel al corpului omenesc al lui Gilliat: braț → piept → pumn → cot → umăr → subsiori → mîna stîngă etc. Ph. Hamon încearcă să arate că acumularea a două sisteme descriptive ("trupul lui Gilliat e din ce în ce mai amorțit") denotă un procedeu narativ: "Mai întîi pentru că este o adăugare la un sens, ceea ce dă textului un dinamism și o orientare pe care cititorul o interpretează ca pe o serie de transformări. Apoi, pentru că aici sînt convocate semnalele convenționale ale
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]