1,142 matches
-
statelor. Nicio cultură politică internațională nu susține și nu sprijină cultura diplomatică, și totuși Bull (1977: 316-17) credea că acest lucru se poate schimba dacă diferite elite din toata lumea vor ajunge să participe la "cultura cosmopolită" a modernității. Societatea anarhică (1977) a lui Bull furnizează cea mai detaliată analiză a fundamentelor ordinii internaționale. El susține că toate societățile, interne și internaționale, au stabilit acorduri pentru protejarea celor trei scopuri principale: "îngrădirea violenței, sprijinirea dreptului de proprietate și asigurarea respectării înțelegerilor
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sau un mod de viață comun este adevăratul fundament al oricărei societăți internaționale. Societățile interne și societatea internațională sunt în egală măsură interesate de satisfacerea obiectivelor lor primare, dar cea de-a doua este diferită, pentru că ea este o "societate anarhică". Cetățenii statului modern sunt conduși de "regulile primare" ale societății, care stabilesc moduri de comportament, și de "regulile secundare" care determină modul în care regulile primare trebuie create, interpretate și puse în aplicare (Bull 1977: 133). În statul modern, instituțiile
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
nu indivizii, sunt membrii de bază ai societății internaționale (1966a: 68). Făcând această distincție, Bull se întrebă dacă există vreo dovadă că societatea internațională pluralistă de după cel de-al Doilea Război Mondial a devenit mai solidaristă. Răspunsul său din Societatea anarhică a fost că așteptarea unei mai mari solidarități era foarte "prematură" (Bull 1977: 73). Ca să se înțeleagă motivele acestei concluzii este necesar să ne aplecăm asupra discuției făcute de Bull despre conflictul dintre scopurile primare ale societății internaționale (1977: 16-18
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
hotărască legea statelor individuale. Mai mult, statele care formează sistemul au propriile lor interese, abilități, resurse și teritorii identificabile. Cea de-a doua citire pune sub semnul îndoielii caracterul de la sine evident al ideii că relațiile internaționale sunt un domeniu anarhic al politicii de putere. Scopul inițial al acestei duble citiri este opoziția dintre suveranitate și anarhie, unde suveranitatea este valorizată ca un ideal regulator, iar anarhia este privită ca absența sau negarea suveranității. Anarhia capătă sens doar ca antiteză a
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
suverane. Dacă dihotomia dintre suveranitate și anarhie este în vreun fel validă, atunci în interiorul statului suveran trebuie să se găsească un domeniu al identității, omogenității, ordinii și progresului garantate de puterea legitimă; iar în exterior trebuie să existe un domeniu anarhic al diferenței, eterogenității, dezordinii și amenințării, repetării și reîntoarcerii. Dar a prezenta anarhia și suveranitatea în acest fel (adică drept concepte ce se exclud și sunt exhaustive reciproc), depinde de convertirea diferențelor din interiorul statelor suverane în diferențe între statele
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
concepte reciproc exclusive și exhaustive. Acest fapt are în special două efecte: (1) să reprezinte un domeniu intern al suveranității ca fundația stabilă și legitimă a comunității politice moderne, și (2) să reprezinte domeniul de dincolo de suveranitate drept periculos și anarhic. Aceste efecte depind de ceea ce Ashley (1988: 256) numește "dublă excludere". Aceasta este posibilă doar dacă, pe de o parte, se poate impune o unică reprezentare a identității suverane și, pe de altă parte, dacă reprezentarea poate fi făcută astfel încât
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
autorități aflate în competiție pentru puterea de a organiza, ocupa și administra spațiul". Nu există niciun spațiu politic precedent trasării frontierelor. Frontierele au în lumea modernă funcția de a separa un spațiu interior, suveran, de un spațiu exterior pluralist și anarhic. Opoziția dintre suveranitate și anarhie se sprijină pe posibilitatea de a separa în mod clar spațiul politic intern de exteriorul ne-domesticit. În acest sens, trasarea frontierelor este un moment definitoriu pentru statul suveran. Într-adevăr, nici suveranitatea, nici anarhia
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
puteau genera ipoteze verificabile empiric despre relațiile internaționale; cea de-a doua l-a încurajat să pună în evidență determinările structurale ale comportamentului statelor. Teoria neorealistă ce a rezultat s-a sprijinit pe două asumpții: aceea că sistemul internațional este anarhic, în sensul că îi lipsește o autoritate centrală care să impună ordinea; și aceea că într-un astfel de sistem statele ar fi interesate în primul rând de propria supraviețuire. Waltz a continuat argumentând că statele, pentru a-și asigura
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
internă și de formele statale (Walker 1992, Sylvester 1994a). Ontologia teoriilor din curentul principal al Relațiilor Internaționale concepe sfera privată, ca și pe cea internațională, drept domenii naturale ale dezordinii. Ființa inferioară, reprezentată de femei, de corp și de sistemul anarhic, trebuie să fie subordonată celei superioare, reprezentată de bărbați, de mintea rațională și de autoritatea de stat. Jean Elshtain (1992) susține că perspectiva realistă asupra relațiilor internaționale se sprijină mai ales pe această distincție public-privat și pe construcția sa esențialistă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a omului rațional care exclude femeile și feminitatea. Deși susține o teorie sistemică a relațiilor internaționale, Kenneth Waltz (1959:188) aplică frecvent analogia dintre bărbat și stat ca pe o dovadă a realității ostile pe care o observă în sistemul anarhic, luat ca întreg: "Între oameni [bărbați], ca și între state, nu există o ajustare automată a intereselor. În absența unei autorități supreme, există în mod constant posibilitatea rezolvării conflictelor prin forță". Argumentele reducționiste care explică conflictele internaționale prin concepții privind
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de coerciție implică consimțământul femeii, în ciuda unui context în care predomină relațiile de putere genizate (Pateman 1989; Peterson 1992: 46-7). În teoriile convenționale din Relațiile Internaționale, actorul rațional și egoist este o metaforă pentru comportamentul statului într-un sistem internațional anarhic. Feminismul susține că modelul individului rațional nu poate fi generalizat, întrucât face abstracție de spațiu, timp, de anumite prejudecăți, interese și nevoi: el reprezintă un agent masculin rezultat dintr-un context al relațiilor de gen inegale, în care grija femeilor
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și nici mărită prin relații cu alții în contextul unor interese comune și interdependente. Acumularea capacităților și resurselor de putere, potrivit lui Morgenthau, este atât un scop cât și un mijloc de a obține securitatea. În contextul unui sistem de state anarhic, care este interpretat ca fiind în mod necesar ostil și autonom, statele care acționează "rațional" își deduc în mod instinctiv interesele naționale drept maximizarea puterii asupra altor state. Noțiunea waltziană de putere este doar ușor diferită. Waltz conceptualizează puterea ca
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
state să existe o configurație de putere stabilă, bipolară. În consecință, din perspectiva waltziană, singurul tip de putere care contează cu adevărat este capacitatea "Marilor Puteri", ale căror aranjamente bipolare sau multipolare aduc o ordine limitată într-un context internațional anarhic. Cum sunt genizate conceptele de putere din Relațiile Internaționale? În critica făcută de Tickner (1988) celor șase principii ale politicii de putere ale lui Morgenthau, înțelegerea realistă a puterii este androcentrică. Ea reflectă dezvoltarea ego-ului masculin și modalități obiectiviste de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pentru că fiecare cioban încerca să aducă un număr cât mai mare de oi care să pască pe acest teren; de fapt, aceasta nu este proprietate comună, ci o resursă cu acces liber (The Ecologist 1993:13). Bunurile comune nu sunt "anarhice" în sensul că nu ar fi guvernate de reguli. Sunt spații guvernate strict, deseori după reguli nedefinite oficial, de către comunitățile care depind de ele. Pentru a avea succes, ele depind de egalitatea între membrii comunității, având în vedere că dezechilibrele
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
succesul electoral și la nevoia corespunzătoare de "realism". Obiecțiile împotriva descentralizării tind să apară în trei forme. Le vom trata pe primele două aici, iar pe a treia în următoarea secțiune. Prima obiecție ar fi aceea că probabil micile comunități anarhice ar fi prea parohiale și prea preocupate de ele însele pentru a crea o atmosferă favorabilă cooperării între comunități. "Una dintre temerile majore ale observatorilor din exteriorul mișcărilor ecologiste este aceea că acest tablou de politică localizată miroase a parohialism
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cu drepturile sale suverane intacte, este o formă politică necesară pentru a asigura această cooperare. Această turnură a argumentului este probabil mai puțin convingătoare. Goodin amintește patru jocuri cunoscute care ar putea fi alese pentru a modela cooperarea dintre comunitățile anarhice mici: Dilema Prizonierului (reinterpretată ca Dilema Poluatorului), Lașul, Asigurare și Altruism. El își propune să arate că pentru fiecare dintre acestea ar putea fi necesar transferul de puteri substanțiale către instituții aflate mai sus de nivelul local, chiar până la nivel
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a devenit rapid criză socială și politică. Milioane de oameni s-au văzut amenințați de șomaj. Regimul politic a fost considerat incapabil să stăpânească "golemul" pieței. Și totul din cauza dezechilibrului între piață și statul de drept... Criza exprimă pericolul globalizării anarhice și risipitoare, spune J. Attali. Ea poate fi un semn al falimentului mondializării sau, dimpotrivă, unul al necesității de a o continua și aprofunda. Dispunem de mijloace umane, financiare și tehnologice pentru a face astfel încât această criză să rămână un
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
muncitorească), trebuie să înlocuiască vechea societate cu o societate nouă, cea socialistă, în care: să se introducă proprietatea comună; să existe o repartiție echitabilă a bunurilor; membrii societății să aibă egalitate deplină. -Ideologia socialistă a fost interpretată diferit. o socialiștii anarhici criticau societatea capitalistă și toate formele de guvernare, inclusiv statul și partidele politice: sperau într-o grevă generală care ar fi dus la prăbușirea capitalismul; foloseau atentatul ca instrument politic. o socialismul reformator, care a câștigat teren la sfârșitul sec
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
ținta denigrabilă. Într-un ciclu de schițe Un pedagog de școală nouă, Despre cometă, Prelegere populară, Bacalaureat, Lanțul slăbiciunilor, Dascăl prost satira vizează sistemul de învățământ bazat pe favoritisme, nepotisme și alte criterii tendențioase și inadecvate de apreciere, un sistem anarhic în care legea este considerată un capriciu și nerespectarea ei o condiție sine-qua-non a supraviețuirii. În centrul acestui univers haotic tronează ,,eminentul" profesor Marius Chicoș Rostogan, cel care adoptă și experimentează cu entuziasta aprobare a inspectorilor la fel de ,,competenți", noua metodă
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
au fost în contact la un moment dat rămân în contact și la distanță), însă ignoră relevanța internă și subiectivă, susținând că scopurile acestea sunt mai bine servite de către știință.91 Magia este diferită de religie deoarece este o practică anarhică, care urmărește un efect imediat prin tehnici rituale și modificarea ordinii divine, naturale sau umane în interesul individului, chiar dacă uneori ambele utilizează tehnici similare (acte cu caracter antropocentric).92 O reacție împotriva considerării mitului exclusiv ca o încercare de explicare
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
antagonistă, fundamentală pentru orice discurs (ca dezvoltare a sensului).193 Dar Durand distinge totuși trei niveluri mitice simultane: pedagogia pozitivistă, prometeică, care "multiplică filierele unui singur fir", prin metode cantitative, agnostice, obiectiviste, mass-media cu mitologiile sale orfic-dionisiace, într-o defulare anarhică ce are ca unic scop audiența și în care s-au diluat puterile executivă, legislativă și juridică, amalgamate cu "stupefiante spirituale și vizuale" și, în fine, savanții, care construiesc noi mitologii, similare structural cu cele păstrate din timpuri imemoriale, și
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
implicit, prin perfid automatism camuflat în libertatea de conștiință, însemnă anchilozarea societății. După cum spunea și Gilbert Durand, "civilizația noastră raționalistă și cultul ei pentru demistificarea obiectivă se vede înecată în fapt de resacul subiectivității vexate și al iraționalului. În mod anarhic drepturile la o imaginație plenară sunt revendicate atât de multiplicitatea psihozelor, de apelul la alcoolism și stupefiante, de jazz, de ciudatele hobby-uri, cât și de doctrinele iraționaliste și exaltarea celor mai înalte forme ale artei."376 Iar dacă discursul
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
mai senină a istoriei și a societății, precum în cazul indienilor.456 Morretta evidențiază și această caracteristică tulbure și turbulentă a eroului: "în zilele noastre se înmulțesc eroii diverselor fantasme ideologice ori se lățește răutatea pură a asasinatului gratuit și anarhic. Treptat, eroul a suferit în Occident o stranie metamorfoză: în lagărele naziste sau gulagul stalinist au murit milioane, eroi anonimi și sfinți prin însăși suportarea celor mai fantastice torturi, nu doar fizice ci și morale; din îndepărtatul Orient ne-a
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
au laicizat cunoașterea și au secularizat puterea. "Sacrificând mitologiilor demitizante ale pozitivismului, Occidentul a pierdut atât magisteriul religios, cât și pe acela politic. Ceea ce explică faptul că în societățile noastre moderne a apărut o uriașă lipsă, o nevoie enormă și anarhică de a respira aerul miraculosului, al viselor, al tuturor utopiilor posibile." Educația însăși a devenit un "dresaj tehnocratic, funcțional, pragmatic, birocratic", care produce studenți "ucenici la șomat", mai e de părere Durand. 319 Lucian Boia, Mitologia științifică a comunismului, pp.
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
mai străin în propria mea viață, cel puțin la mănăstire începusem să mă obișnuiesc cu simplitatea curată a odăii mele și ori de câte ori îmi ridic acum privirea de pe hârtia albă a caietului în care scriu, ochii îmi sunt agresați de domeniul anarhic al culorilor din această încăpere, verdele fosforescent din frunzele uriașe de palmieri ce împodobesc pereții în tehnica depășită a suflatului vopselei în tipare de hârtie dinainte confecționate, palmierii încadrați în romburi mari de linii albastre, trunchiurile șterse sunt dispuse simetric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]