846 matches
-
au oferit multor oameni o reprezentare a unor realități alternative. Tânjirea larg răspândită după o astfel de altă lume se afla la începuturile mișcării hippie, care s-a născut în cartierul Haight Ashbury, din San Francisco. Mai întâi amorali și anarhiști în mod tendențios, noțiunile axiologice ale hipioților s-au întors rapid la un idealism utopic: dragoste în loc de război, a împărți în loc de a cumpăra, experiență vie în loc de posesie. Hipsteri de școală veche, precum maestrul zen Alan Watts, un iubitor al vinurilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
din Berlin, romanul lui povestește, preț de cinci sute de pagini, despre bărbați care-și caută un sprijin în viață sau fericirea și care, după sfârșitul Primului Război Mondial, se plictisesc prin cafenele, despre revoluția proletară și contrarevoluție și, în treacăt, despre anarhiști care pun bombe. În principal, însă, e vorba despre un dezrădăcinat sărac, dar ambițios, care părăsește orașul de pe malurile Dunării, cutreieră lumea și se întoarce acasă cu o femeie bogată, pentru ca acolo, în Budapesta, să se lase pradă unui amor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
lumea din jurul lor este prinsă în acest vârtej de zgomote și agitație frenetică. Propria lor existență se desfășoară în acord cu gramatica fanteziei. Pif are mai degrabă alura unui burghez, în vreme ce Hercule, cu al său plasture iconic, seamănă cu un anarhist voios, ale cărui instincte de distrugere sunt temperate de tovarășul său de năzdrăvănii. În această dialectică ce anulează granițele tradiționale dintre lumi, Pif și Hercule repetă marile încercări fondatoare ce ispitesc pe fiecare dintre copiii ce le sunt alături, de
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
de vrajă și de iluzii a doi magicieni, anticarul Levi Colombia și profesorul Steiner. Uniți de linia ascunsă a Golemului, cei doi rememorează drumul tragic al celor doi exploratori europeni către El Dorado. Urma pierdută a ofițerului englez și a anarhistului francez evadat din Guyana poate fi regăsită de cel care avea temeritatea de a trece pragul lumii de dincolo, cu ajutorul ciupercilor pe care anticarul le dobândește din jungla amazoniană. Întoarcerea pe firul timpului este și șansa ca marinarul cu cercel
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
în ureche să-și redobândească identitatea pierdută. Ciupercile deschid o poartă dincolo de care se află o poveste în care se amestecă, postmodern și oniric, umbrele morților și spiritele celor vii. Corto devine comandantul acestei expediții blestemate pe Amazon, în vreme ce francezul anarhist se află sub comanda sa, la fel de energic și de rebel ca și în existența sa terestră. Viața imită, în cazul lui Pratt, literatura. Capturat de indienii jivaros și destinat torturii, francezul trișează moartea cu aceeași grație suicidară cu care o
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
într-un infern african, el este ars de viu, lent, de către cei ce îl batjocoresc pentru lașitatea sa. Romantic, nebunul Corto îi oferă intrarea în moarte și purgatoriu, cu un singur glonț, acel coup de grâce la care visa și anarhistul francez în ținutul jivaros. Îi va fi dat lui Corto să treacă încă și mai departe în această inițiere în tainele lumii de foc și de nisip al lui Cush. Cornul Africii seamănă cu tulburata Irlandă din care venise să
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
descrisă, ea este doar evocată de cei care scapă din infern spre a perpetua legenda. În Spania, acolo unde Malraux conduce escadrila sa, Saint Exupéry îi are alături pe cei în care însuși Corto întrevedea speranța de regenerare a lumii. Anarhiștii Spaniei au exu beranța glorioasă și sinucigașă ce pare desprinsă din ritua lul unei coride. În acest joc de-a v-ați-ascunselea cu moar tea, scriitorul-pilot are revelația umanității nedomesticite și vii. Ultimul zbor al lui Saint-Exupéry nu se poate încheia
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
este imposibilă, cu excepția morții izbăvitoare. Americanul de origine japoneză care se pregătește să facă față torturii este un spirit din spița de visători temerari ai lui Corto Maltese. Un truc împrumutat din literatura lui Jack London, același truc pe care anarhistul din junglă îl utilizează în compania indienilor jivaros, îl eliberează pe soldat din chingile existenței sale. Imaginarul aparat creator de invincibilitate este ușa care se deschide către moarte și salvare. Poveștile lui Ernie Pike sunt încărcate de această aromă a
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
purtătorului de stigmat. Un marginal de o cu totul altă factură este Libertario Miccoli, exilatul antifascist care întrevede în contrabanda cu arme ocazia de a-și purta războiul personal împotriva Italiei lui Mussolini. Toscan cu suflet arzător și energie demoniacă, anarhist impenitent, Miccoli duce mai departe, în secolul XX, urile dintre guelfi și ghibelini. Alături de el, dansatoarea egipteană cu voluptate de harem Keky Fahmi este companionul ce ascunde, la rândul său, între voalurile orientale, identitatea de agent secret al Coroanei engleze
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
tribunalului cartea va fi interzisă și confiscată, iar Joly condamnat - „pentru provocarea urii și a disprețului față de guvernarea suveranului“ - la o amendă de două sute de franci (prețul acidului și manoperei) și la cincisprezece luni de Închisoare. Însemnat cu pecete de anarhist, alungat de prieteni, dar neînduplecat, va pricepe că nu prin cărți se va putea Îmbuna lumea, așa că Într‑o dimineață de iulie a anului 1877 Își va zbura creierii cu un glonț. „Ar fi meritat o soartă mai bună“, va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
mare parte), când Burcev, cercetând acest caz, va descoperi mașinația, bombele erau făcute de oamenii lui Racikovski, iar atelierul din suburbia pariziană era Înregistrat pe numele unuia dintre colaboratorii francezi ai lui Racikovski. Asta a fost epoca de aur a anarhiștilor și a „nihiliștilor“, va spune Norman Kohn, iar moda confecționării artizanale a bombelor se răspândise În Întreaga Europă și Rusie. Astăzi știm perfect că În spatele acestor atentate (aidoma celui cu o bombă umplută cu cuie, care a avut drept țintă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
parte a frontierei, la Începutul războiului civil. Unii erau de părere că asta era o exagerare, că la Barcelona nu avea să se Întîmple nimic și că În Spania, leagăn și culme a civilizației creștine, barbaria Îi privea doar pe anarhiști, iar aceștia, pe bicicletele lor și cu ciorapii lor peticiți, n-aveau cum să ajungă prea departe. Popoarele nu se privesc niciodată În oglindă, spunea mereau tatăl Clarei, și cu atît mai puțin cu un război În gînd. Avocatul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
mînă spart și numele bărbatului care Îl ucisese pe tata În șanțurile castelului Montjuïc. Se numea Fumero, Javier Fumero. Ni s-a spus că acest individ, și nu era singurul, Începuse ca pistolar În slujba FAI-ului și flirtase cu anarhiștii, comuniștii și fasciștii, Înșelîndu-i pe toți, vînzîndu-și serviciile cui oferea mai mult și că, după căderea Barcelonei, trecuse de partea Învingătorilor și intrase În corpul de poliție. Azi e un inspector faimos și decorat. De tata nu-și amintește nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Îți lămuream eu dumitale vreo două. — Fermín! strigă tata. Fermín Închise pliscul și ieși În goană pe ușă. Merceditas Îl privea reprobator. — Omul ăsta are să vă vîre Într-o Încurcătură pe nepusă masă, ascultați-mă pe mine. E cel puțin anarhist, mason, ba chiar evreu. Cu năsoiul ăla... — Nu-l băga În seamă. Face totul ca să se dea potrivnic. Merceditas tăgădui În tăcere, mînioasă. — Ei bine, eu vă las, că am o grămadă de munci și n-am vreme. Ziua bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
și-a vârât-o-n cap ... — Și libertatea? - insinuă don Fermín. — Taci, omule, vezi-ți de anarhismul tău. — Anarhism? - exclamă Augusto. Chipul lui don Fermín străluci de satisfacție, și, cu cel mai blând glas posibil, adăugă: — Da, domnule dragă, sunt anarhist, anarhist mistic, dar în teorie, să fim bine înțeleși, în teorie. Nu te teme prietene - și zicând acestea, îi puse amabil mâna pe genunchi - nu arunc bombe. Anarhismul meu e pur spiritual. Pentru că eu, prietene dragă, am ideile mele despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
a vârât-o-n cap ... — Și libertatea? - insinuă don Fermín. — Taci, omule, vezi-ți de anarhismul tău. — Anarhism? - exclamă Augusto. Chipul lui don Fermín străluci de satisfacție, și, cu cel mai blând glas posibil, adăugă: — Da, domnule dragă, sunt anarhist, anarhist mistic, dar în teorie, să fim bine înțeleși, în teorie. Nu te teme prietene - și zicând acestea, îi puse amabil mâna pe genunchi - nu arunc bombe. Anarhismul meu e pur spiritual. Pentru că eu, prietene dragă, am ideile mele despre aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Dacă nimeni nu trebuie să comande, cum vine treaba cu Dumnezeu? — Anarhismul meu, nevastă, m-ai auzit spunând-o tot de-o mie de ori, e mistic, e un anarhism mistic. Dumnezeu nu poruncește așa cum poruncesc oamenii. Dumnezeu e tot anarhist. Dumnezeu nu poruncește, ci ... Ascultă, nu-i așa? — Tu ai spus-o, nevastă, tu ai spus-o. Dumnezeu însuși te-a luminat. Vino-ncoace! O cuprinse pe nevastă-sa, îi privi fruntea, suflă asupra ei, asupra unor bucle de păr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
o pornire violentă să se ridice de pe el, să se plimbe prin salon, să pălmuiască aerul din jur, să țipe, să facă trăsnăi ca la circ, să uite că există. Nici doña Ermelinda, mătușa Eugeniei, nici don Fermín, soțul ei, anarhistul teoretic și mistic, nu izbuteau să-l aducă la realitate. — Zău, don Augusto - zicea doña Ermelinda -, eu cred că cel mai bine ar fi să aștepți, nu mai poate fi mult până la venirea ei; o chem, vă vedeți și vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Și domnul acesta... - începu pianista. „Domnul acesta..., domnul acesta... - gândi fulgerător Augusto -, domnul acesta! Să-mi zică domn! E de rău augur!“ — Domnul acesta, fata mea, care, printr-o întâmplare fericită... — Da, cea cu canarul. — Misterioase sunt căile Providenței! - dădu anarhistul sentința. — Domnul acesta, ziceam - adăugă mătușa -, care printr-o întâmplare fericită a făcut cunoștință cu noi și este fiul unei doamne pe care am cunoscut-o nițel și am respectat-o mult; domnul acesta, dat fiind că e deja prieten
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
încântat, doamnă, încântat! Da, independența asta viguroasă de caracter e tocmai ceea ce pe mine, care n-o am, mă entuziasmează cel mai mult! Da, ea, ea, ea, și nu alta este femeia de care am nevoie! — Da, domnule Pérez - declamă anarhistul -, asta e femeia viitorului! — Și eu? - protestă doña Ermelinda. — Tu? A trecutului! Asta e, repet, femeia viitorului. Evident, nu degeaba m-a auzit disertând zi de zi despre societatea viitoare și femeia de mâine; nu degeaba i-am băgat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Za, ze, zi, zo, zu cu z, și ka, ke, ki, ko, ku cu kapa. Afară cu h-urile! H-ul este absurdul, reacțiunea, autoritatea, Evul Mediu, regresul. Război h-ului! — Va să zică sunteți și fonetist. — „Și“? De ce „și“? — Păi și anarhist, și esperantist... — E totuna, domnule. Anarhism, spiritism, vegetarianism, fonetism..., e totuna! Război autorității, război dezbinării limbilor, război materiei ordinare și morții, război cărnii, război h-ului! Cu bine! După ce-și luă rămas-bun, Augusto ieși pe stradă ușurat parcă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
ca să și-o dobândească... — Dumneata, don Augusto, dumneata? — Eu, da, eu, doamnă! Sunt dispus să mă sacrific pentru fericirea Eugeniei, nepoata dumneavoastră, fiindcă fericirea mea este să fie ea fericită! — Bravo! - exclamă unchiul -. Bravo! Bravo! Iată un erou! Iată un anarhist... mistic! — Anarhist? zise Augusto. — Anarhist, da. Pentru că anarhismul meu în asta constă, exact în asta, în sacrificiul fiecăruia pentru ceilalți, în faptul ca tu să fii fericit făcându-i fericiți pe ceilalți, în... — Ei, ce mutră faci, Fermín, când se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
o dobândească... — Dumneata, don Augusto, dumneata? — Eu, da, eu, doamnă! Sunt dispus să mă sacrific pentru fericirea Eugeniei, nepoata dumneavoastră, fiindcă fericirea mea este să fie ea fericită! — Bravo! - exclamă unchiul -. Bravo! Bravo! Iată un erou! Iată un anarhist... mistic! — Anarhist? zise Augusto. — Anarhist, da. Pentru că anarhismul meu în asta constă, exact în asta, în sacrificiul fiecăruia pentru ceilalți, în faptul ca tu să fii fericit făcându-i fericiți pe ceilalți, în... — Ei, ce mutră faci, Fermín, când se-ntâmplă câteodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
don Augusto, dumneata? — Eu, da, eu, doamnă! Sunt dispus să mă sacrific pentru fericirea Eugeniei, nepoata dumneavoastră, fiindcă fericirea mea este să fie ea fericită! — Bravo! - exclamă unchiul -. Bravo! Bravo! Iată un erou! Iată un anarhist... mistic! — Anarhist? zise Augusto. — Anarhist, da. Pentru că anarhismul meu în asta constă, exact în asta, în sacrificiul fiecăruia pentru ceilalți, în faptul ca tu să fii fericit făcându-i fericiți pe ceilalți, în... — Ei, ce mutră faci, Fermín, când se-ntâmplă câteodată ca supa să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
să revin. — Nu, e unchiul meu sus. — Nu cu unchiul dumitale, ci chiar cu dumneata, Eugenia, aveam de vorbit. S-o lăsăm pe altădată. — Nu, nu, să ne întoarcem. E mai bine imediat. Dacă e unchiul dumitale... — Eh! El e anarhist! N-o să-l chemăm. Și-l obligă pe Augusto să urce cu ea. Bietul om, care venise cu aere de experimentator, se simțea acum broască. Când fură singuri în salon, Eugenia, fără a-și scoate pălăria, cu hainele de oraș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]