1,316 matches
-
spre medie, cu o coajă albă caracteristică, care cresc mai ales în clima temperată nordică. Frunzele sunt simple, și pot fi dințate sau lobate. Fructul este o samară, cu toate că aripile acesteia pot lipsi, la anume specii. Diferența între mesteacăn și anin (genul Alnus) este că amenții (mâțișorii) femeli nu sunt lemnoși și la maturitate cad și lasă loc semințelor, spre deosebire de mâțișorii de anin, lemnoși și în formă de con. Denumirea mesteacănului vine din latinul mastichinus. Denumirea științifică a genului, "Betula", este
Mesteacăn () [Corola-website/Science/302680_a_304009]
-
sau lobate. Fructul este o samară, cu toate că aripile acesteia pot lipsi, la anume specii. Diferența între mesteacăn și anin (genul Alnus) este că amenții (mâțișorii) femeli nu sunt lemnoși și la maturitate cad și lasă loc semințelor, spre deosebire de mâțișorii de anin, lemnoși și în formă de con. Denumirea mesteacănului vine din latinul mastichinus. Denumirea științifică a genului, "Betula", este tot din limba Latină. ul reprezintă sursa de hrană pentru un număr mare de larve ale genului Lepidoptera. Mesteacănul este considerat copac
Mesteacăn () [Corola-website/Science/302680_a_304009]
-
interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național, zonă specială de conservare), situată în partea sud-vestică a României, pe teritoriul județului Caraș-Severin. Aria protejată se află în partea central-vestică a județului Caraș-Severin (pe teritoriile administrative ale orașelor Anina și Reșița și pe cele ale comunelor Bozovici, Brebu Nou, Carașova, Goruia, Mehadica, Prigor, Teregova și Văliug). Prima propunere de instituire a Parcului Național Semenic - Cheile Carașului a avut loc în anul 1982, acesta urmând să fie declarat arie protejată
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
burnițele sunt deosebit de frecvente. Petroșaniul are o floră de tip central-europeană cu elemente arcto-alpine, în părțile înalte ale munților și infiltrații mediteraniene în zonele mai joase și cu condiți ecologice speciale mai ales pe calcare. Vegetația este diversă: pâlcurile de anini și zăvoaiele din lungul apelor, nu rareori învecinate cu cătinișuri zburlite și tufișuri de zmeură, până la făgetele de pe versanți și cu pădurile de rășinoase de deasupra lor. Cea mai mare pondere în vegetația Petroșaniului este ocupată de pădurile de foioase
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
putut fi consemnate în text și figura pe hartă în timp util. Menționăm însă că nu în toate cazurile traseele, recent marcate, urmează pe cele descrise în lucrarea de față, remarcându-se mici diferențe. Dintre marcajele efectuate recent amintim: între Anina și Lacul Mărghitaș este marcat cu triuinghi albastru din drumul forestier până la Grota Buhui, apoi cu bandă roșie, în aval, prin Cheile Buhuiului până la Lacul Mărghitaș; Lăpușnicu Mare-cabana Cerbu a fost marcat cu bandă roșie; Lăpușnicu Mare - Podul Călugăra a
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
Cozieni (în trecut, Bălănești) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Anini, Bălănești, Bercești, Ciocănești, Cocârceni, Colțeni, Cozieni (reședința), Fața lui Nan, Glodurile, Izvoru, Lungești, Nistorești, Pietraru, Punga, Teișu, Trestia, Tulburea, Valea Banului, Valea Roatei și Zăpodia. Numărul mare de localități componente se datorează prezenței sale în zona montană, cu sate risipite
Comuna Cozieni, Buzău () [Corola-website/Science/300810_a_302139]
-
Fața lui Nan), în vreme ce comuna Trestia avea 2090 de locuitori. În 1950, comunele au fost arondate raionului Cislău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. Satul Valea Iepei al comunei Bălănești a luat în 1964 denumirea de "Anini". În 1968, cele două comune au fost unite sub numele de "Cozieni", în alcătuirea actuală, și rearondate județului Buzău. Șase obiective din comuna Cozieni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Două dintre
Comuna Cozieni, Buzău () [Corola-website/Science/300810_a_302139]
-
și-a luat licențele în Filosofie și în Drept. În primăvara aceluiași an a participat la campania monografică organizată de Dimitrie Gusti în satul Goicea Mare (din 1968, component al comunei Goicea), județul Dolj. Tot atunci s-a căsătorit cu Anina Rădulescu-Pogoneanu, o colegă de facultate. Începînd cu toamna lui 1925, Mircea Vulcănescu a făcut studii de specializare la Paris, intenționînd să-și dea un doctorat în drept și altul în sociologie. Vremurile nu i-au permis să-și definitiveze studiile
Mircea Vulcănescu () [Corola-website/Science/298600_a_299929]
-
în 1933. În anul universitar 1929 - 1930, a fost asistent onorific la catedra profesorului Dimitrie Gusti. Apoi, a fost profesor de economie politică și științe juridice la Școala de Asistență Socială, pînă în 1935. S-a despărțit de soția sa, Anina Rădulescu-Pogoneanu. Pe 27 aprilie 1930 s-a căsătorit cu Margareta Ioana Niculescu, o altă fostă colegă de facultate, profesoară de liceu. Între timp, a publicat articole pe teme religioase, eseuri filosofice și texte de economie politică; a mers în campaniile
Mircea Vulcănescu () [Corola-website/Science/298600_a_299929]
-
spre 22 decembrie 1989, pentru fata împușcată în ceafă pe Batiștei căreia i se vedea glonțul ieșindu-i prin frunte? tot ei, suflete, tot ei... „Dar legea ni-i deșartă și străină Când viața-n noi cu greu se mai anină, Iar datina și mila sunt deșarte Când soru-mea-i flămândă, bolnavă și pe moarte...” Ce este traumatomanția? „Traumatomanție” se cheamă artă, este o mantie de origine turcească se pare... este o mantie care te ajută să prevezi viitorul după natura rănilor
Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_223]
-
în coadă de rândunică, teșiturile capetelor fiind marcate, iar perechile de console, adevărate aripi, tratate prin crestături multe și mărunte ce se opresc într-un lob. O pleiadă de cruci, cu brațele în forma discului solar și decor de rozete, aninate de peretele altarului, îi sporește izul patriarhal. Turnul - clopotniță este înalt și robust, cu foișor în console, mai târziu închis cu scândură, rămânând câte două ferestre pe fiecare latură, închise și cu obloane, iar fleșa înaltă, ascuțită, învelită în prezent
Biserica de lemn din Basarabasa () [Corola-website/Science/316859_a_318188]
-
dragostei), Silene acaulis (iarba roșioară). Ca arbuști se întalnesc Pinus montana (jnepenii), Juniperus nana (ienupărul), Rohodendron kotschyi (smârdarul, bujorul de munte). Aninișul de la Sinaia este o rezervație forestieră complexă reprezentată de o mică și interesantă pădure de foioase compusă din anin ("Alnus incana"), paltin ("Acer pseudoplatanus") și carpen ("Carpinus Betulus"). În afară de arbori mai regăsim aici și arbuști cum ar fi păducelul ("Crataegus intermedia") și alte plante ocrotite precum piciorul cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), crinul de pădure ("Lilium Martagon"), sânziene ("Galium vernum"), floarea
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
cu drumul național 57 B. Cele mai apropiate stații de linii ferată se află la o distanță apreciabilă față de Bănia. Astfel, față de gara Iablanița suntem la 45 km, față de Oravița la 57 km, iar față de Reșița la 77 km (peste Anina). Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului pe teritoriul satului aduc dovezi materiale ale existenței unei loculiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel în anul 1878, la 4 km. de sat în dealul "Cracu Otar", s-a descoperit o
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
și romano-catolici (7,22%). Pentru 1,82% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului în această zonă aduc dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel în locul numit "Între Anini" s-au găsit materiale ceramice din epoca bronzului. În altă zonă a comunei, numită " După Anini" s-au găsit mai multe fragmente de vase, o fusoială de lut și fragmente de ceramică aparținând epocii romane. Cu ocazia construirii podului de peste
Comuna Chichiș, Covasna () [Corola-website/Science/310384_a_311713]
-
făcute de-a lungul timpului în această zonă aduc dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel în locul numit "Între Anini" s-au găsit materiale ceramice din epoca bronzului. În altă zonă a comunei, numită " După Anini" s-au găsit mai multe fragmente de vase, o fusoială de lut și fragmente de ceramică aparținând epocii romane. Cu ocazia construirii podului de peste Olt, pe malul drept al râului la o adâncime de 4 m. a fost găsit un
Comuna Chichiș, Covasna () [Corola-website/Science/310384_a_311713]
-
este dată de modul straniu în care sau dezvoltat arborii din această pădure. Trunchiurile lor sunt aplecate înspre apă, noduroase și contorsionate. În depresiunile dintre dunele de nisip crește o vegetație lemnoasă formată în principal din stejari brumării, combinată cu anini, plopi albi și negri, ulmi, frasini și tei. Desimea pădurii sporește datorită numeroaselor specii de arbuști ce cresc aici: corn, lemn câinesc, păducel, salbă moale, sânger, verigariu, călin, drăcilă. La originalitatea acestei păduri mai contribuie și abundența plantelor urcătoare care
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
Nistrului. Primarul orașului este Veaceslav Bondari (PCRM), iar președintele raionului Anenii Noi este Alexandru Barbăroșie (PLDM). Anenii Noi a fost atestat pentru prima oară la 27 iunie 1731 cu denumirea Pașcani pe Bîc. La 27 aprilie 1833 se precizează, că Anina este același sat Pașcani, aflat sub stăpînirea contelui Stuart, care depuse jurămînt de credință Rusiei. La 1856 moșia se afla în arendă la negustorul turc Husan-bei, care avea și cîrciumă în sat. Cătunul Aneni rămîne devastat și pustiit în urma evacuării
Anenii Noi () [Corola-website/Science/299774_a_301103]
-
medicilor de familie cu 8 medici, oficii ale medicilor de familie în satele Beriozchi și Ruseni și un punct medical în s. Hârbovățul Nou. Pe teritoriul primăriei funcționează 5 biblioteci publice și 2 biblioteci școlare. Există tradiția editării ziarului local „Anina Info”. Funcționează postul privat de televiziune „Studioul AN-TV”. În localitate activează mai multe cluburi sportive, printre acestea clubul sportiv teritorial ASB al sindicatelor Anenii Noi, care dispune și de stadion, un club sportiv privat „Pamir” și o școală sportivă. Echipa
Anenii Noi () [Corola-website/Science/299774_a_301103]
-
asupra depozitelor lacustre, s-a determinat vârsta acestor lacuri, aceasta estimându-se între 11.300-11.500 ani. Unele dintre ele sunt izolate, dar cele mai multe se leagă între ele prin canale. Pădurea, predominantă de pin și împestrițată cu mesteacăn argintiu și anin cenușiu, este al doilea component care creează peisajul regiunii mazuriene. Zona nu este lipsită nici de monumente istorice, întâlnită atât în Ohztyn - poartă de intrare în regiunea mazuriană, cât și în alte localități. Toate aceste componente conferă primul loc Lacurilor
Districtul Lacul Mazurian () [Corola-website/Science/329265_a_330594]
-
cea mai mare parte din Câmpia Dunării, era de proastă calitate, însă era sursa principală de venit a localnicilor. În comparație cu tutunul balcanic, tutunul românesc avea o frunză slabă și era netratat. Industria extracției și prelucrării cărbunelui era limitată la regiunea Anina din Banat, însă cărbunele extras era de foarte bună calitate. La Anina se produceau 300,000 tone de cărbune anual. Cărbunele extras de la Sacu, Doman și Ocna de Fier era livrat unor oțelării importante. Se spunea în acea vreme că
Economia României () [Corola-website/Science/302818_a_304147]
-
să se diferențieze în funcție de funcționalitatea acestora și apare prima unealtă din os. Aceste produse au fost atribuite Neanderthalilor. În 2002, cel mai în vârstă om modern (Homo sapiens sapiens) rămas în Europa, a fost descoperit în "Peștera cu Oase" de lângă Anina. Numit "Ion din Anina", rămășițele sale (maxilarul inferior) sunt datate cu aproximație ca având cca 42.000 de ani. Faptul că cei mai mulți hominizi au fost descoperiți în Africa de Est, această regiune a fost considerată "leagănul omenirii". Ipoteza a fost
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
funcționalitatea acestora și apare prima unealtă din os. Aceste produse au fost atribuite Neanderthalilor. În 2002, cel mai în vârstă om modern (Homo sapiens sapiens) rămas în Europa, a fost descoperit în "Peștera cu Oase" de lângă Anina. Numit "Ion din Anina", rămășițele sale (maxilarul inferior) sunt datate cu aproximație ca având cca 42.000 de ani. Faptul că cei mai mulți hominizi au fost descoperiți în Africa de Est, această regiune a fost considerată "leagănul omenirii". Ipoteza a fost confirmată de descoperirea în
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria") și scripcar ("Saperda carcharias"). Specii floristice (arbori, arbusti, ierburi, flori) semnalate în arealul sitului: pin de pădure ("Pinus sylvestris"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), molid ("Picea abies"), răchită ("Salix pentandra"), anin alb ("Alnus incana"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), mesteacăn pitic ("Betula humilis"), afin ("Vaccinium myrtillus"), răchițeauă ("Vaccinium oxycoccos"), coacăză ("Bruckenthalia spiculifolia"), trestioară ("Calamagrostis canescens"), Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza maculata"), diadema munților ("Trientalis europaea"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), garofiță ("Dianthus superbus
Tinovul Apa Lină - Honcsok () [Corola-website/Science/335102_a_336431]
-
și tufărișuri pitice în subetajul superior. În subetajul inferior (altitudini de sub 2000 m) vegetația este formată din pajiști primare și secundare însoțite de părușcă (Festuca supina), țăpoșică (Nardus stricta), iarba stâncilor (Agrostis rupestis), jneapăn (Pinus montana), ienupăr (Juniperus sibirica) și anin verde (Alnus viridis). În etajul montan (între 800-1600 m) vegetația este formată din: molidișuri (Picea excelsa) amestecate cu brad (Abies alba), fag (Fagus silvatica), anin alb (Alnus incana), anin negru (Alnus glutinosa), lariță (Larix decidua). afinișuri, zmeurișuri, etc. Vegetația etajului
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
supina), țăpoșică (Nardus stricta), iarba stâncilor (Agrostis rupestis), jneapăn (Pinus montana), ienupăr (Juniperus sibirica) și anin verde (Alnus viridis). În etajul montan (între 800-1600 m) vegetația este formată din: molidișuri (Picea excelsa) amestecate cu brad (Abies alba), fag (Fagus silvatica), anin alb (Alnus incana), anin negru (Alnus glutinosa), lariță (Larix decidua). afinișuri, zmeurișuri, etc. Vegetația etajului de deal și podiș este grupată în 2 subetaje: subetajul gorunetelor și subetajul stejăretelor. Din prima categorie pot fi enumerate următoarele: gorun (Quercus petraea), cer
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]