715 matches
-
de evoluție lent favorabilă; în afaziile dobîndite, interval liber de dezvoltare normală urmat de pierderea limbajului. III. Criterii de includere - Istoric de întârziere a limbajului expresiv, pronunțarea cuvintelor, receptiv, pierderea vorbirii (afazie), apărute la vârstă mică, - Nu pot fi atribuite anormalităților neurologice, alterării senzoriale (surditate), întârzierii mintale, variantelor genetice (slow developer), - Există un grad de întârziere și de afectare evidențiat prin examen clinic, psihiatric, neurologic, logopedic, psihologic, - Lipsesc alte cauze: neglijarea afectivă și educațională (instituționalizare), surditate, - Posibile comorbități (epilepsie-sindrom Landau Kleffner
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227927_a_229256]
-
se realizează corespunzător vârstei și nivelului de inteligență, - Rezultatele școlare sunt afectate marcat de acest deficit. Criteriu de excludere- scorul QI mai mic de 70, existența unei tulburări de acuitate vizuală sau a unei școlarizări neadecvate. Nu pot fi atribuite anormalităților neurologice, alterării senzoriale, retardării mintale, variantelor genetice (dezvoltare lentă). Există o întârziere cu grade diferite de afectare, diagnosticată prin examen clinic, psihiatric, neurologic (motricitatea fină), educațional, psihologic, logopedic. Lipsesc alte cauze: neglijare, carențe educaționale, leziuni neurologice. Tratament: program recuperator, educațional
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227927_a_229256]
-
însăși esența lucrurilor"49. În viziunea sa, rațiunea modernă ar fi nu numai acel discurs logic și echilibrat asupra lucrurilor și oamenilor, ci și percepțiile, considerațiile și imaginile pe care ceilalți le au despre oameni și lucruri. Între nebunie și anormalitate nu poate fi pus semnul echivalenței. Nebunia se referă la o stare patologică a creierului și a comportamentului, în timp ce a-normalul se situează în afara normelor, în afara funcționalității social-politice a modelelor, în afara uniformității comportamentale a unei întregi medii social-politice. Această uniformitate
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
II, p. 521; vezi și I.P. Culianu, 2003; A. Faivre, 1987, vol. XI, p. 36). În tradiția europeană Îndeosebi, după speculațiile gânditorilor Renașterii și, mai ales, după „demonizarea” vrăjitoriei de către oficialitățile ecleziastice, magia a fost ipostaziată Într-o expresie a anormalității, a tot ceea ce se opune firescului vieții, echilibrului social și dezvoltării spirituale raționale. Mulți antropologi consideră că modelul canonic european, produs al unei istorii culturale specifice, a influențat categoriile științifice de analiză a fenomenelor magice și a impus viziunea europeană
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
adeseori, atunci când îl parodiază, îl caricaturizează sau îl minimalizează, și la care găsește refugiu atunci când devine cauchemardesque, iar spaima anulării existențiale anihilează impulsul contrastului comic. "Grotescul este un comic tensionat prin oroare, silă, dezgust, trăsăturile sale fiind dizarmonia, extravaganța, exagerarea, anormalitatea, unirea comicului cu terifiantul"178. O definiție ca aceasta, propusă de Philip Thomson, captează pe lângă notele caracteristice ale grotescului și raporturile acestuia cu formele estetice din care derivă și/sau cu care se combină. Legătura grotescului cu comicul reiese chiar
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Petronius, la Rabelais, Shakespeare, Swift, Marchizul de Sade, E. A. Poe, Baudelaire, A. Jarry și apoi masiv la suprarealiști, în teatrul "cruzimii" și mai ales în teatrul absurdului. Apărut atât în perioade istorice tulburi ca formă de protest, de apărare împotriva anormalității care amenința prin aneantizare și anihilare totală a umanului, cât și în momentele de acalmie, ca revers al monotoniei, umorul negru, camuflat în excentricitatea calculată și neverosimilitatea ostentativă, dezvăluie adesea în subsidiar, ca și grotescul, un sens pozitiv. Asupra acestuia
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
comic orice aranjament material al lucrurilor care, deși evident absurd, se integrează într-o schemă aperceptivă obișnuită a ordinii realului"40, explicația pentru preponderența perspectivei comice asupra absurdului din opera lui Caragiale este dată chiar de această intenționată plasare a anormalității rizibile într-un context în care nu doar că nu este sesizată ca atare, ci chiar tinde să se extindă nestingherit. Caragiale însuși, așa cum am văzut, era intrigat să observe familiarizarea cu absurdul și reacționează față de încetățenirea acestuia printr-o
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
douăzeci și doi de ani.69 Acest tip de "Păcală" cu trăsături miticiste face însă figură de "înșelător înșelat", pentru că sentința, în acord perfect cu "logica nonsensurilor", în aparență acceptată drept convenție conversațională de către ceilalți colocutori, restabilește normalitatea tocmai prin anormalitatea sancțiunii:"A se atârna cu elastic prevăzut cu o undiță, la Casa de Depuneri, opt zile. A i se turna o cutie de purici în ceafa cămășii. A fi pictat: nasul verde, urechile indigo, gura portocalie. Și a i se
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
care ne supune prin farsele sale debusolante. Explicații teoretice ale acestui tip de comic se găsesc la Kant, la Freud, la T. Todorov și în studii consacrate analizei discursului. Astfel, conform teoriei intelectualiste a contrastului, inauguată de Kant, confruntarea cu anormalitatea, perceperea absurdului provoacă o încordare a spiritului, urmată de o mișcare de "siderare lumină", de "sens în non-sens" care generează râsul 125. T. Todorov identifică "dincoace de râs" un stadiu al "siderării, al incomprehensiunii, al nonsensului"126 care forțează cititorul
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
nu clarifică, ci familiarizează. Opera Desperado e o contiună defamiliarizare, dislocare, distopie, cu care lectorul luptă într-un post-timp, adică după ce opera s-a încheiat și el știe bine acest lucru. Relectura e menită să-l adapteze pe cititor la anormalitate, ieșită din nevoia de diferență a tuturor autorilor Desperado, care se aseamănă numai prin faptul că sunt fiecare altfel. Fiecare lectură e o nouă și neașteptată inițiere. Post-timpul relecturii este ieșirea din noi și intrarea în conștiința fiecărui autor pe
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
care trăiau. Pentru conducerea comunistă, nu economia conta, ci politica. Implicația ineluctabilă a teoriilor reformiste era că autoritatea centrală a partidului-stat va trebui temperată pentru ca viața economică normală să-și reia cursul. În fața acestei alegeri, partidele-stat comuniste optau invariabil pentru anormalitate economică. Între timp Însă, regimurile erau interesate mai ales de stabilitate. Existau pentru aceasta trei modele concurente: primul, kadarismul, nu era ușor de exportat - strategia liderului maghiar era chiar aceea de a asigura autoritățile de la Kremlin că nu există un
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
bine vascularizată, cu necroze centrale, zone hemoragice, înconjurată de un important edem perifocal în substanța albă. Calcificările sunt foarte rare. Extensia în emisferul cerebral opus este tipică prin corpul calos, comisura anterioară și posterioară. Tumora viabilă se extinde mult dincolo de anormalitățile de semnal vizibile RMN. Tipic pentru acest tip tumoral este priza de contrast inelară și neregulată ce înconjoară centrul necrotic [2] (fig. 3.67, 3.68). Gliosarcomul este o combinație între glioblastom și angiosarcom (sau fibrosarcom). Majoritatea sunt întâlnite la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
literare. Se pare Însă că tot ceea ce a urmat după clasicism, nu a mai reprezentat decât negații la ceea ce a fost, clasicismul fiind singurul curent literar statornic, izvorât dintr-o stare de normalitate absolută. În rest, a urmat aspirația spre anormalitate. Nimeni nu afirmă că nu există indivizi excepționali, dar ei sfârșesc În viziune clasică. Acest curent trebuie privit din perspectiva unei nevoi ancestrale de Întoarcere la normalitate. O cercetare și sumară a marilor creatori demonstrează cu prisosință afirmația. Barocul este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
afectări), limitări de activitate și restricții de participare; relevă aspectul negativ al interacțiunii individ-context; funcțiunile corpului - funcțiile fiziologice ale corpului că sistem/organism uman (inclusiv creierul); structurile corpului - părțile anatomice, structurale: organe, membre și părțile lor; deficiență (afectare) - pierdere sau anormalitate în structurile corpului, funcțiile fiziologice (inclusiv psihice); activitate - executarea unei sarcini sau acțiuni de către un individ; reprezintă perspectiva individuală a funcționării; limitări de activitate - dificultățile pe care un individ le poate avea în executarea activităților; pot varia de la ușoare la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246081_a_247410]
-
afectări), limitări de activitate și restricții de participare; relevă aspectul negativ al interacțiunii individ-context; funcțiunile corpului - funcțiile fiziologice ale corpului că sistem/organism uman (inclusiv creierul); structurile corpului - părțile anatomice, structurale: organe, membre și părțile lor; deficiență (afectare) - pierdere sau anormalitate în structurile corpului, funcțiile fiziologice (inclusiv psihice); activitate - executarea unei sarcini sau acțiuni de către un individ; reprezintă perspectiva individuală a funcționării; limitări de activitate - dificultățile pe care un individ le poate avea în executarea activităților; pot varia de la ușoare la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246083_a_247412]