12,966 matches
-
am citit în revista clujeană și să spun câteva lucruri despre cartea Florinei Ilis, cum îmi propusesem de altfel de la început. Și cum merită din plin. Viețile paralele sunt la Plutarh (de la care scriitoarea împrumută titlul) ale mai multor personalități antice puse una în fața celeilalte (în paralelă) în timp ce aici este vorba de viețile unuia singur, viețile lui Mihai Eminescu. De ce viețile? Pentru că aceasta e chiar ideea susținătoare a cărții: sunt în discuție, ca să vorbim astfel, mai multe vieți ale poetului, viața
Despre Eminescu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3914_a_5239]
-
la taclale cu vecinii peste șosetele întinse la uscat pe frânghiile corturilor. Traseele călătoriilor erau stabilite cu un ghid, iar atracțiile însemnate cu sârguință. Până la prânz ne scăldam în mare sau în lac, iar după-amiaza porneam în excursie pe la monumentele antice ale orașelor, încheind cu cina - de cele mai multe ori, aceasta consta în mâncare la borcan: gulaș, chiftele, chifteluțe în sos de roșii. Mai trebuia doar fierte niște macaroane sau orez. O eternă chiverniseală a banilor, zlotul este slab, e groșul* lumii
OLGA TOKARCZUK - Rătăcitorii () [Corola-journal/Journalistic/4313_a_5638]
-
Bârnă, scriitor, traducător; Dr. Vlad Bedros, Universitatea Națională de Artă din București; Corina Bernic, scriitor, traducător ; mamager pentru Europa Centrală și de Est a programelor Robert Bosch Stiftung; Dr.Andrei Bodiu, scriitor; Lect. Dr. Valentin - Victor Bottez, Departamentul de Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea din București; Prof. dr. Romulus Brâncoveanu, Facultatea de Filozofie, Universitatea din București; Bianca Burta-Cernat, critic literar; Anca Calangiu,filolog, tradcător; Dr. Ileana Cazan, cercetător științific I, director adjunct al Institutului de Istorie
Apel anti-Băsescu al intelectualilor români () [Corola-journal/Journalistic/43473_a_44798]
-
scriitor, Prof. dr. Ion Bogdan Lefter, critic literar, analist cultural și politic, scriitor, Facultatea de Litere, Universitatea din București; Prof. dr. Sabin Adrian Luca, Universitatea “Lucian Blaga”, Director General al Muzeului Brukenthal, Sibiu; Prof. dr. Ecaterina Lung, Departamentul de Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea din București; Prof. dr. Coman Lupu, Facultatea de Limbi și Literaturi străine, Universitatea din București; Dr. Alexandru Mamina cercetător științțific, institutul de Istorie « Nicolae Iorga » al Academiei Române, București; Sorin Mărculescu, scriitor; Prof.
Apel anti-Băsescu al intelectualilor români () [Corola-journal/Journalistic/43473_a_44798]
-
Litere, Istorie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara, director (din 2008) al Școlii Doctorale Internaționale de Istorie Conceptuală „Reinhart Koselleck” din cadrul Universității de Vest din Timișoara; Viorica Niscov, cercetător, traducător; Prof. dr. Gheorghe Vlad Nistor, Departamentul de Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea din București; Conf. Dr. Cristian Olariu, Departamentul de Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea din București; Dr. Marius Oprea, directorul Departamentului de Investigații Speciale, Institutul de Investigare a
Apel anti-Băsescu al intelectualilor români () [Corola-journal/Journalistic/43473_a_44798]
-
Istorie Conceptuală „Reinhart Koselleck” din cadrul Universității de Vest din Timișoara; Viorica Niscov, cercetător, traducător; Prof. dr. Gheorghe Vlad Nistor, Departamentul de Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea din București; Conf. Dr. Cristian Olariu, Departamentul de Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea din București; Dr. Marius Oprea, directorul Departamentului de Investigații Speciale, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoriei Exilului Românesc; Alexandru Pecican, regizor; Prof. dr. Ovidiu Pecican, Facultatea de Studii Europene, Universitatea
Apel anti-Băsescu al intelectualilor români () [Corola-journal/Journalistic/43473_a_44798]
-
Românesc; Alexandru Pecican, regizor; Prof. dr. Ovidiu Pecican, Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, membru în COnsiliul Național al Uniunii Scriitorilor; Dr. Emanuel Petac, conservator al Cabinetului Numismatic al Bibliotecii Academiei Române; Prof. dr. Zoe Petre, professor emeritus de istorie antică, Universitatea din București; Dr. Zeno Karl Pinter, membru corespondent al Institutului Arheologic German, (DAI), Președintele Comisiei Naționale de Arheologie; Prof. dr. Cristian Pîrvulescu, SNSPA, președinte Pro Democrația; Acad. Prof. dr. Ioan-Aurel Pop, Rectorul Universității « Babeș Bolyai », Cluj - Napoca; Prof. dr.
Apel anti-Băsescu al intelectualilor români () [Corola-journal/Journalistic/43473_a_44798]
-
Alexa Visarion, regizor; Conf. Dr. Viorel Vizureanu, PhD, Facultatea de FIlosofie, Universitatea din București; Prof. dr. Laurențiu Vlad, Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București; Lect. Dr. Felicia Waldman, Universitatea din București; Lect, dr, Daniela Zaharia, PhD, Departamentul de Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea din București
Apel anti-Băsescu al intelectualilor români () [Corola-journal/Journalistic/43473_a_44798]
-
rememorează, fragmentar, episoade biografice, fără vocația spectaculosului și fără intenția unei totalizări artificiale: „N-am colindat restaurantele, n-am umblat după femei, nu mi-a plăcut alcoolul. Cu ce aventuri să mă laud eu? Cu prostia de a mă visa «antic»? Acum, când sunt foarte aproape de momentul în care voi închide prăvălia, constat că nu prea am ce povesti despre viața mea «de la suprafață»”. Cine așteaptă, de aceea, detalii picante cu privire la viața eseistului, va fi dezamăgit. O pudoare destul de comună la
Mizantropul umanist by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4245_a_5570]
-
narațiuni coerente a propriei vieți, pentru selectarea unor topoi, reluați din diferite unghiuri. Aspirațiile romantice din tinerețe (intenția de a reface drumul lui Don Quijote, de a scrie o istorie a sinuciderilor sau plăcerea de a reface în minte celebre episoade antice), slăbiciunea pentru mare sau deșert sunt doar câteva focare ale acestei biografii mitizate. Nu nevoia de falsificare îl reține însă pe Paler din a-și povesti de-a-fira- păr traseul existențial, ci pasiunea esențializării. În foarte puține cazuri afirmațiile lui Paler
Mizantropul umanist by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4245_a_5570]
-
Poezii naive și sentimentale (la Cartea Românească), de-a dreptul extraordinară. Evident, sintagma provine din studiul lui Schiller, Über die naive und sentimentalische Dichtung (1796). Teza acestuia e cunoscută: ca atitudine, un artist poate fi ori spontan și energic (ca anticii), ori reflexiv, analitic, înclinat spre melancolie (ca modernii, în speță romantici). Intersecția nu e imposibilă. Dimpotrivă. La noi, Ion Vartic a publicat în urmă cu un deceniu un strălucit eseu despre Cioran, văzut exact așa, naiv și sentimental. De curând
Naivii și sentimentalul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4264_a_5589]
-
Luminița Voina-Răuț Motto: On trouve de l’ambre sur les plages, en général après la tempête. (Histoire lettone trouvée) Ca un sumbolon, ciobul ce se lipea perfect de celelalte cioburi la întâlnirea ambasadorilor prieteni în Grecia antică, întregind astfel perfect un vas spart, așa se leagă povestea acestei țări, atât de străveche întru începuturile ei și totuși atât de nouă prin felul în care o descoperim astăzi, la două decenii și mai bine de independență binecuvântată. Dar
LETONIA – cioburi de chihlimbar by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4274_a_5599]
-
cazuri cercetate sunt subiect de mare tămbălău. Rezultatele cercetărilor au fost descrise cu mare pompă de gazeta de partid Evenimentul zilei. Parchetul a deschis două sute și ceva de dosare penale. Iată, spune gazeta, dimensiunea fraudei. Firește că cei din corul antic se vor întrece acum să arate cu degetul către USL ca fiind instigatorul acestor voturi incorecte (mă rog, ele încă nu s-au dovedit ca atare). Așadar, după ce au băntuit satele patriei, ca pe vremea colectivizării, procurorii s-au întors
Vosganian: De ce nu l-a pus Parchetul și pe Baconschi să jure pe Biblie în 2009? () [Corola-journal/Journalistic/42892_a_44217]
-
înfruntase temerar noianul de ape scăldînd în enigmă țărmurii Europei, la miază-noapte. Lansat oarecum să pipăie marginile de sus ale capacului de neguri ce pogoară dintr-acolo, imens, asupra lumii, navigatorul pretindea că atinsese insula extremă a orizontului. Era, pentru antici, punctul unde se înscrie, culminant, visată ca o fascinație, contiguitatea cu necunoscutul. O găsise, exploratorul nu de toți crezut, la cîteva zile de plutire oceană, depășind spre nord, ceea ce azi geografilor li s-a statornicit a fi arhipelagul Shetland. Astfel
În magnetismul imaginarului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4452_a_5777]
-
toate cu efect curativ asupra organismului. Amenajările turistice litorale s-au realizat în sectorul sudic, unde țărmul este mai complex (plaje, faleze, limane), iar abraziunea marină a cizelat golfuri și promontorii. În plus, fondul antropic este mai variat, prezentând vestigii antice, o infrastructură mai bine dezvoltată, amenajări pentru agrement și numeroase obiective cultural științifice. De exemplu, în Constanța sunt apreciate Muzeul Mării, Muzeul Marinei Române, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, Acvariu, Delfinariu, Farul genovez, Cazinoul, Termele romane, Edificiul roman cu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
mare atractivitate, cum sunt satele pescărești: în cazul lor, casele sunt acoperite cu stuf, practicarea pescuitului și a navigației se realizează cu mijloace tradiționale și există o mare bogăție a specialităților culinare pe bază de 50 pește. Se adaugă cetățile antice: Histria (sec. VII î. H.), Aegyssus (sec III î.H.) și Enisala (sec X-XI d. H.). Bogăția floristică și faunistică, alături de originalitatea peisajului și de etnografia regiunii, favorizează practicarea turismului itinerant și de sejur, sportiv, ecologic și de agrement. Lipsește
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
este reprezentată pe țărmul Mării Negre, în siturile cetăților Histria, Tomis și Callatis. Ele dovedesc legăturile statornice stabilite între coloniile grecești de la Portul Euxin și populația locală din Dobrogea. d. Civilizația romană a lăsat cele mai numeroase și mai diverse vestigii antice pe teritoriul vechii provincii Dacia Felix. Urmele marii civilizații sunt evidențiate de temple, edificii rezidențiale, monumente, coloane, valuri de pământ, șanțuri, arme, podoabe, unelte, monede. Cele mai multe urme ale stăpânirii romane apar pe teritoriul vechilor orașe, precum Apulum, Potaissa, Napoca și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
referință pentru spațiul românesc (Cucuteni, Pietroasa), cu documente din istoria poporului român, cu arme, uniforme militare, colecții de monezi, inscripții, drapele etc.. Se adaugă Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din ClujNapoca, ce cuprinde mai ales vestigii arheologice din perioada antică și documente din perioada medievală a Transilvaniei, Muzeul de Istorie și Arheologie din Constanța, cu piese rare din istoria antică a Dobrogei ș.a. 3. Muzeele etnografice păstrează, nealterată, lumea satului. Cele mai reprezentative sunt Muzeul Satului și Muzeul Țăranului Român
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
drapele etc.. Se adaugă Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din ClujNapoca, ce cuprinde mai ales vestigii arheologice din perioada antică și documente din perioada medievală a Transilvaniei, Muzeul de Istorie și Arheologie din Constanța, cu piese rare din istoria antică a Dobrogei ș.a. 3. Muzeele etnografice păstrează, nealterată, lumea satului. Cele mai reprezentative sunt Muzeul Satului și Muzeul Țăranului Român din București. De aceeași factură este și Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „Astra”, în Dumbrava Sibiului, cu 87 de ansambluri complexe
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
ce pot fi asociate primelor reglementări statale cu privire la activitatea băncilor. Din aceeași perspectivă este de remarcat și faptul că istoria titlurilor de credit și a instrumentelor de plată, constituind elemente de bază ale tehnologiei financiar - bancare, începe tot în perioada antică. Operațiile de batere de monedă erau descentralizate și, ca urmare, monedele folosite în tranzacțiile economice erau diferite de la o zonă la alta, iar bancherii emiteau chitanțe pentru monedele depuse la băncile lor, cu care se obțineau în alte locuri monedele
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
dacă îi spui unui om normal: mă, ești un animal rațional muritor și după tine rămân doar viermi și minerale — îți dă cu bâta în cap! M-am gândit să scriu un pamflet anticomunist și m-am gândit să iau anticii și modernii, cei mai mari pamfletari pe care-i întâlnesc, și să iau de acolo cele mai acidulate imagini sau figuri de stil. Și m-am convins că e un travaliu odios, gratuit, nu face trei parale. Și am ajuns
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
sfinții sunt creștini absoluți. Altminteri, creștinismul, gândit real, e inaplicabil tocmai pentru că e absolut. Suveran față de natură, supus Divinității, nemuritor și liber prin depășirea extramundană a condiției sale — acesta este omul creștin. Nimic nu poate înlocui creștinismul; nici toată cultura antică precreștină. Eu sunt de părere că apogeul Europei nu e la Atena, ci în Evul Mediu, când Dumnezeu umbla din casă în casă. Eu definesc strălucirea epocilor istorice în funcție de geniul religios al epocii, nu în funcție de isprăvi politice. CRISTOS Isus Cristos
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
din anonimat, trebuie să trăiești neliniștea perspectivei neantului zilnic. El te îndeamnă, Heidegger, să trăiești murind absolut, în fiecare zi! Moartea mă determină să fiu esențial. M-a impresionat foarte mult sunetul pământului căzând pe coșciugul lui Nae Ionescu. Morții antici nu sunt deloc frumoși. Numai morții creștini sunt. Am găsit totuși la Homer un mort de toată frumusețea: Pentesileea, regina amazoanelor, omorâtă de Ahile. Și plânge Ahile că a omorât frumusețea asta de femeie... Și-atunci Tersit — vocea poporului muncitor
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
Și-atunci Tersit — vocea poporului muncitor — se apucă să insulte cadavrul Pentesileei. Ahile îi dă un pumn și-l omoară — pe poporul muncitor — că-i obraznic și insultă cadavrul ăleia. Aici am văzut așadar o frumusețe, deși în principiu morții antici nu sunt frumoși. Creștinii sunt cei care au introdus masca frumoasă a mortului. Cine slujește lui Cronos este obsedat de imaginea cimitirului. MONARHIE Sigur că forma ideală de guvernământ e monarhia. Monarhia ar presupune și alegeri, și partide și ar
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
totalitare? 2. Cum s-a putut ca Eliade, Cioran, Noica, Gyr, Aron Cotruș, Horia Stamatu, Sextil Pușcariu, Ion Barbu, Traian Brăileanu, P.P. Panaitescu, Dragoș Protopopescu să scrie despre Corneliu Zelea-Codreanu nu doar pe un ton exaltat, descins parcă din ditirambii antici cuveniți zeilor, dar, amănunt deconcertant, s-o facă fără ca cineva să-i fi silit vreodată? 3. În sfârșit, cum s-a putut ca atâția inși de o calitate umană remarcabilă, atâția „băieți buni“, să fi trecut de partea unei mișcări
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]