KorAP: Find »[drukola/base=antinomic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...28 29 30 31 >

772 matches

Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394

în lanțuri sau constelații conceptuale inseparabile: "eveniment/element", "autonomie/dependență", "ordine/dezordine/organizare", "sistem/interrelație/organizare", "unu/multiplu", "deschidere/închidere", "haos/cosmos", "individual/generic" etc. b) Joncțiuni conceptuale complexe între diverse macro-concepte (de tipul "computațional/informațional/comunicațional") și asocieri conceptuale antinomice (cum ar fi continuu/discontinuu", "dinamism/stabilitate", "invarianță/variație", "identitate/alteritate" etc.). În legătură cu acestea din urmă, Morin susține că ele ne apropie de nucleul principal al complexității, care se află mai ales în asocierea a ceea ce este considerat antagonist: "Complexitatea

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
fenomen complex, așa cum a făcut Niels Bohr cu noțiunile de particulă și undă. Un capitol important în discuția asupra acestei paradigme a complexității este dedicat problemei raționalității și logicii. Aici vom întâlni mult mai limpede ceea ce face obiectul acestei cercetări: antinomicul. Gândirea occidentală, în special gândirea științifică, a funcționat după o idee foarte puternică de raționalitate, dată de supunerea față de principiile, axiomele și operațiile logice clasice. Conform acestei idei, teoriile raționale sunt sisteme care întrunesc două condiții: 1) sunt coerente, ceea ce

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
care necesită o logică incompletă, deschisă..."883. Este o raționalitate care nu mai recuză iraționalul, ci este capabilă de a-l recunoaște. Ea este deschisă tocmai în sensul deschiderii spre non-rațional. Întorcându-mă la Blaga, cred că tematizarea sa asupra antinomicului poate fi așezată sub semnul acestei paradigme a complexității. Consider că aici își poate afla deocamdată cea mai bună justificare contemporană. Dacă ar fi cunoscut gândirea lui Blaga, probabil Edgar Morin nu ar fi ezitat să-l invoce printre promotorii

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
contradicția cu sens extensiv apare ca un mijloc de spargere a modelelor preformate ale reprezentării, ca un mod de acces original și percutant spre o ordine a lumii prea des erodată de obișnuințele culturale"906. Cred că tematizarea blagiană a antinomicului ar putea trece drept una din formele de manifestare ale "rațiunii contradictorii" de care vorbește Jean-Jaques Wunenburger. Ideea lui Blaga cu privire la antinomiile transfigurate, ca și cea a metaforei revelatorii, ar putea fi alăturate suitei de scheme, procedee și figuri ce

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
pure, Editura Științifică, București, 1969. Kovalevsky, Jean, "Rezolvarea antinomiilor în știință și religie", în Basarab Nicolescu, Magda Stavinschi (eds.), Știință și religie. Antagonism sau complementaritate?, Editura "XXI: Eonul dogmatic", București, 2002. Lipovanu, Ioana, "De ce nu fixează Lucian Blaga rădăcina gândirii antinomice în metafizica indiană", în Meridian Blaga, vol. II, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2003. Lipovanu, Ioana, Un menhir. În umbra minus-cunoașterii, Editura Herald, București, 2001. Lucica, Iancu, "Logica și filosofia contradicției. Incursiune în problematica paraconsistenței", studiu introductiv la vol. Ex

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
filosofică. Dimensiunea românească a existenței, vol. 1, Editura Eminescu, București, 1996. Wunenburger, Jean-Jacques, Filozofia imaginilor, Editura Polirom, Iași, 2004. Wunenburger, Jean-Jacques Rațiunea contradictorie, Editura Paideia, București, 2005. Abstract The work centers on the idea that Lucian Blaga`s philosophy thematises antinomic structures which can be found in almost his entire philosophical system, under distinct forms and variations. Although the idea has been partially discussed or approached before, it has never been widely researched. Consequently, following a number of introductory terminological clarifications

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
dimension. The idea of "transfigured antinomy", the theory of "luciferic knowledge", the metaphysics of the "transcendental censorship", the idea of cultural style, the theory of metaphor and the cosmology of "the divine differentials" bear elements which identify the presence of antinomic structures in Blaga`s philosophical system construction. Even if they belong to different levels and registers, these aspects accord, all revolving around the central idea in Blaga`s philosoply, that of "mystery". Starting from this topical arrangement, the conditioning, connections

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
the conditioning, connections and implications of Blaga`s philosophical orientation are then followed and connected to certain thinking contexts, through which it gains significance and value. In the second chapter, Blaga`s thematisation is placed in the context of other antinomic structures thematisations present in the history of philosophy until the 20th century: Oriental (Indian and Chinese) philosophies, Elean philosophy, Western thinking of the mystic type, Kantian philosophy, and also the Hegelian dialectic thinking. In a classification of these according to

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
philosophy until the 20th century: Oriental (Indian and Chinese) philosophies, Elean philosophy, Western thinking of the mystic type, Kantian philosophy, and also the Hegelian dialectic thinking. In a classification of these according to the criterion of acceptance or non-acceptance of antinomic structures within thinking, Blaga`s thematisation originally alignes with the fewer attempts to regard antinomic structures favorably, to incorporate them into various thinking patterns. The third chapter presents a series of scenarios regarding the possible conditioning or sources of the

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
the mystic type, Kantian philosophy, and also the Hegelian dialectic thinking. In a classification of these according to the criterion of acceptance or non-acceptance of antinomic structures within thinking, Blaga`s thematisation originally alignes with the fewer attempts to regard antinomic structures favorably, to incorporate them into various thinking patterns. The third chapter presents a series of scenarios regarding the possible conditioning or sources of the favourable attitude towards antinomic structures in Blaga`s philosophy: the influence of Indian philosophy, the

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Blaga`s thematisation originally alignes with the fewer attempts to regard antinomic structures favorably, to incorporate them into various thinking patterns. The third chapter presents a series of scenarios regarding the possible conditioning or sources of the favourable attitude towards antinomic structures in Blaga`s philosophy: the influence of Indian philosophy, the impact of the Eastern way of thinking, the contamination by the ideas of The Russian philosopher Pavel Florenski or the reverberations of the "stylistic matrix" in the Romanian culture

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Florenski or the reverberations of the "stylistic matrix" in the Romanian culture. Considering these, the arguments and counter-arguments, there is no unilateral conclusion, Blaga may possibly be situated at the juncture of these sources. In the fourth chapter, Blaga`s antinomic thinking is related to the Romanian philosophical context, with focus on the disposition to antinomic structures manifest with many important Romanian thinkers. Ștefan Lupașcu, Mircea Eliade, Athanase Joja, Mihai Drăgănescu, Basarab Nicolescu are only a few of those whose ideas

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
arguments and counter-arguments, there is no unilateral conclusion, Blaga may possibly be situated at the juncture of these sources. In the fourth chapter, Blaga`s antinomic thinking is related to the Romanian philosophical context, with focus on the disposition to antinomic structures manifest with many important Romanian thinkers. Ștefan Lupașcu, Mircea Eliade, Athanase Joja, Mihai Drăgănescu, Basarab Nicolescu are only a few of those whose ideas and thinking patterns involve different forms of atinomic structures: the dynamic logics of the contradictory

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
paradoxical dialectics of the sacred and the symbol, the contradictory complex predication, the orthoexistence, transdisciplinarity and idea of reality levels. In some cases, significant resemblence to Blaga`s ideas can be observed. In the last part, Blaga`s thematisation of antinomic structures is set within contemporary thinking (of the last century). Through its perspectives and implications, it seems to answer certain philosophical and scientific quests of the time and can be integrated into a movement of similar ideas converging towards a

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
antinomy method settles this issue. In this context, it also settled the issue of paradoxes and antinomies. In the contex of knowledge advances of the last century, antinomies and paradoxes become frequent, which gradually led to a distorted perception of antinomic structures in general; from pathologic marginal phenomena, they became normal and even significant. Through the idea of transfigured antinomy, but also through other uses of antinomy or paradox, Lucian Blaga participated very early in the process of bringing antinomic structures

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
of antinomic structures in general; from pathologic marginal phenomena, they became normal and even significant. Through the idea of transfigured antinomy, but also through other uses of antinomy or paradox, Lucian Blaga participated very early in the process of bringing antinomic structures to a level of significance, which makes him one of the precursors of this orientation in contemporary thinking. At a deeper, multifaceted, secondary level evaluation of Blaga`s entire thematisation, one can observe perspectives and implications with reformative consequences

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
a more open, more versatile, multifaceted, more complex direction; b) going beyond Aristotle`s logics, towards a more tolerant view on contradiction; c) going beyond the classical idea of knowledge in the sense of accepting and promoting knowledge based on antinomic constructions; d) going beyond methodologic monism towards methodologic pluralism. These perspectives and implications broaden the area where Blaga`s thematisation of antinomic structures meets contemporary thinking. Consequently, it can be absorbed into a wider movement of almost similar ideas that

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
c) going beyond the classical idea of knowledge in the sense of accepting and promoting knowledge based on antinomic constructions; d) going beyond methodologic monism towards methodologic pluralism. These perspectives and implications broaden the area where Blaga`s thematisation of antinomic structures meets contemporary thinking. Consequently, it can be absorbed into a wider movement of almost similar ideas that crosses the 20th century, a convergence of fundamental change in thinking ways. Western thinking ideas and projects of the last century with

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
pentru care floarea este floare și masa este masă, pe de altă parte, are o cu totul altă înțelegere a acestora ca om de știință, pentru care floarea și masa sunt combinații chimice sau structuri de legături fizice. Această tensiune antinomică sporește în cazul în care omul de știință are și convingeri religioase. În acest caz, el operează cu trei seturi diferite, chiar contradictorii, de explicații și semnificații pentru lucrurile la care se raportează. 188 S-a observat că întregul sistem

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
și neființă estetică (Editura Junimea, Iași, 2004), în care acesta detectează și analizează, sub toate ipostazele care s-au manifestat de-a lungul timpului, antinomia, conchizând că singura compensație ce i-a fost dată omului la această hărțuire constantă a antinomicului este esteticul. 243 Jeanne Hersch, Mirarea filozofică. Istoria filozofiei europene, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 10-11. 244 Ibidem, p. 13. 245 Ibidem. 246 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în op. cit., pp. 229-230. 247 Jeanne Hersch, op. cit., p. 13. 248 Ei pot

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Schița unei autoprezentări filosofice", în op. cit., pp. 113-114. 297 Ibidem, p. 114. 298 Alexandru Petrescu, Lucian Blaga: o nouă paradigmă în filosofia științei, pp. 151-155. 299 Ioan Biriș, Totalitate, sistem, holon, Editura "Mirton", Timișoara, 1992, p. 48. 300 În legătură cu prezența antinomicului în gândirea indiană, se vorbește chiar de "o predilecție a spiritului filosofic indian spre un fel de paradoxo-poietică, facere de antinomii denumită uneori și paradoxie theologală" (Constantin Marin, Filosofia indiană, Editura Moldova, 1994, p. 71). 301 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
op. cit., pp. 238-239. 302 Carl Gustav Jung, Tipuri psihologice, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 211-216. 303 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în op. cit., p. 239. 304 Sergiu Al-George, op. cit., pp. 263-268. 305 Ioana Lipovanu, "De ce nu fixează Lucian Blaga rădăcina gândirii antinomice în metafizica indiană", în Meridian Blaga, vol. II, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2003, p. 113. 306 Ibidem, p. 116. 307 Anton Dumitriu, Culturi eleate și culturi heracleitice, Cartea Românească, București, 1987, pp. 57-72. 308 Ibidem, p. 62. 309 Lucian

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
386 Sergiu Al-George, op. cit., p. 226. 387 Ibidem, p. 231. 388 Ibidem, pp. 231-232. 389 Ibidem, p. 236. 390 Ibidem, p. 241. 391 Ibidem, p. 243. 392 Ibidem, p. 26. 393 Ioana Lipovanu, "De ce nu fixează Lucian Blaga rădăcina gândirii antinomice în metafizica indiană", în op. cit., pp. 110-119. 394 Ștefan Afloroaei, "Blaga și tradiția răsăriteană", în vol. Eonul Blaga. Întâiul veac, Editura Albatros, București, 1997. 395 Lucian Blaga, Corespondență (A-F), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989, p. 193 (Scrisoarea din 12 decembrie

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
coord.), Simetrie și asimetrie în univers, Editura Academiei, București, 1992, p. 149. 443 Angela Botez, "Introducere" la vol. Dimensiunea metafizică a operei lui Lucian Blaga, Editura Științifică, București, 1996, p. 10. 444 În legătură cu predilecția lui Eminescu pentru structuri din orizontul antinomicului, se poate vedea Irina Andone, "Farmec dureros. Poetica eminesciană a contrariilor, Editura Cronica, Iași, 2002. 445 În timp ce textul cărții de față își aștepta publicarea, în cadrul Simpozionului Național Constantin Noica, ediția a III-a, desfășurat în zilele de 5-6 mai 2011

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Cronica, Iași, 2002. 445 În timp ce textul cărții de față își aștepta publicarea, în cadrul Simpozionului Național Constantin Noica, ediția a III-a, desfășurat în zilele de 5-6 mai 2011 la Universitatea "Petre Andrei" din Iași, am prezentat comunicarea "Elemente de gândire antinomică în filosofia lui Constantin Noica", ce va fi publicată în volumul aferent lucrărilor simpozionului. 446 Predilecția lui Cioran pentru gândirea paradoxală o semnalează Simona Modreanu, în "Paradoxul cioranian și logica terțului inclus", Revista 22, nr. 20, 10-16 mai 2011. 447

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]