1,016 matches
-
el e un producător, în spațiul românesc, de versuri în stil clasic nipon, adoptând formele prozodice haiku, tanka, senryu: „Vară și noapte - / în valul din heleșteu / spărturi de lună”; „În balconul meu - / greierele nu știe / că ninge de ieri”. Volumul antologic bilingv Pasagerul de seară - The Evening Passenger (2001) cuprinde toată recolta poetică a autorului, de la poezia discursivă, cu nuanțe elegiace, la poemul scurt și la cel dialectal. S. scrie și proză umoristică, reportaj, eseu etc. SCRIERI: Interogația adevărului, Iași, 1981
SMARANDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289732_a_291061]
-
simbol, apartine organic gândirii simbolice și dublului său sens. Iar reflecția asupra simbolului vizează o filosofie a limbajului și chiar a rațiunii pentru că suscită o activitate intelectuală de descifrare, de decriptare și suprimă încă de la început „sfera” non limbajului. „Colajul Antologic” întocmit în rândurile precedente formează tocmai schema pregătitoare unei analize ce va sublinia elementele percepției artistice raportate la binomul Mental-Senzorial. Așadar prin percepție, decriptăm fenomenele complexe ale vizualului/figurativului care „pliază” noi rosturi imaginii artistice. Astfel, între monopol și diversitate
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
totdeauna o notă de melancolie, uneori de tragism. Prin temele abordate, ca și prin limbajul liric, este în bună măsură un poet tradiționalist. Mihai Eminescu, George Coșbuc, Duiliu Zamfirescu, precum și folclorul au fost marile lui modele. Balada morții, o piesă antologică, reia motivul Mioriței, în care moartea e văzută ca reintegrare cosmică. Totul se petrece în acorduri grave, ce sugerează destinul uman, efemer, în comparație cu natura veșnică și impasibilă. Omul se afundă sub troianul vremii și al uitării, contopindu-se treptat cu
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
și Turnavitu. Altele aveau să apară după moartea sa, în 1925 în „Punct” (Emil Gayk, Plecarea în străinătate, Cotadi și Dragomir), în 1928 în „Bilete de papagal” (Algazi & Grummer) și în „Contimporanul” (După furtună), iar în 1929-1930 în „unu” (Fragmente antologice, Cronicari). În 1928 numele scriitorului devenise titlul unei publicații de avangardă scoase de Geo Bogza la Câmpina. Revista „unu” îi consacră în întregime numărul 31/1930. La editura acesteia, Sașa Pană tipărește în 1930 primul volum de scrieri urmuziene. Tot
URMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
poeți) francezi, spanioli, ruși, a scris studii de istorie literară și folcloristică și a colaborat la lucrări didactice colective, a întreținut o prodigioasă corespondență. În 1998, după o tăcere de cincizeci și cinci de ani, poetului i se publică volumul antologic Alborada. A mai semnat cu numele real ori cu pseudonimele Ear, E. Arabescu, B. Bănulescu, Mălin Bucur, Dem. Codrescu, E. Frăsinel, Firu Magdalin, Radu Vochița. Fixată în tipare clasice, poezia lui Z. izbește, la debut, printr-o senzualitate debordantă. Aproape
ZAHARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290687_a_292016]
-
literatura unifică „experiențe fundamentale”, „întâlniri semnificative cu lumea” (Figuri și forme literare). Creația literară își justifică funcția în măsura în care dă expresie omenescului văzut din perspectivă afectiv-raționalistă. Fraza cărturarului, sobră, de o linearitate clasică, oferă pagini remarcabile de proză de idei, unele antologice. Spirit hrănit cu o nobilă substanță filosofică, d. Vianu e un iubitor de idei generale chiar când își exercită curiozitatea în domeniul criticii. De fapt, preocupările sale ideologice ne opresc să-l considerăm drept critic, fiindcă investigațiile ce face asupra
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
obicei urmează canonul, o poetică normativă clasicizantă ordonează cuminte și cele mai romantice motive. Versurile exprimă sensibilitatea disimulată, implicată convenției epice și viziunii antichizante, a unui monden de familie spirituală horațiană. Dar, neavând resursele lui Horațiu, poetul realizează, în piesele antologice Amurg, De la Villa Tusculana, Nimfa tânără Leuco..., Jos, la Tivoli, Anienul, fără să aducă și o situare ontologică în absolut, un hieratism maiestuos, sublimarea idilicului în umor, o delicată fructificare lirică a suprapunerilor trecut - prezent, limpezime clasică, glacială, transformând trăirea
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
lucid al evenimentelor politice, un poet sensibil, evocator de oameni și locuri și totodată reflexiv, meditând adesea la destinul omenirii și îndeosebi al Europei”. S. a tradus în franceză cartea lui Emil Cioran Lacrimi și sfinți (1986) și un volum antologic Lucian Blaga, L’ Étoile la plus triste (1992). SCRIERI: Duiliu Zamfirescu, tr. Eric D. Tappe, Boston, 1980; Dans les brisures, Mortemart, 1982; Sur les abîmes verts, Mortemart, 1985; Avec de Gaulle en Roumanie, Paris, 1991; ed. (Cu de Gaulle în
STOLOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
Val Condurache, „Botează-mă cu pământ”, CL, 1974, 6; Sorin Titel, Un roman ambițios, RL, 1974, 37; Ungheanu, Arhipelag, 211-217; Nicolae Ciobanu, Realitatea „secundă” a istoriei, LCF, 1977, 26; Tudor-Anton, Ipostaze, 229-232; Iorgulescu, Scriitori, 148-150, 250-252; C. Sorescu, Două nuvele antologice, LCF, 1982, 52; Ion Dună, Proză de război, RL, 1983, 15; Sultana Craia, O vârstă a lumii rurale, LCF, 1986, 13; Rotaru, O ist., III, 886-888; Stănescu, Jurnal, III, 106-110; Dicț. scriit. rom., IV, 427-429. O.S.
SUCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290007_a_291336]
-
se întoarce, moralizator și discursiv, spre semenii săi. Intervine totodată o implicare accentuată, cu ecouri tradiționaliste, definită ca „elementul pur descriptiv al forțelor htonice” (E. Lovinescu). Prezențe editoriale târzii sunt Armonii în zori (1961), Treptele împlinirii (1967) și Poezii, volum antologic (1968). De fapt, încă dintr-o etapă anterioară, ilustrată de versificările din volumele De vorbă cu fierul de plug și Pentru dreptatea câștigată, ambele apărute în 1949 și respirând un optimism ostentativ, timbrul devine fals, convențional, în conformitate cu imperativele ideologice ale
TALAZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290037_a_291366]
-
lupte dintre local și universal pe care o cunoaște literatura românească”. Se insistă și asupra influențelor socialismului utopic la Bolliac și Bălcescu (un „romantic de esență tare”), ca și asupra operei epice a lui Costache Negruzzi (e aici o analiză antologică a nuvelei Alexandru Lăpușneanul), însă nu sunt uitați nici ardelenii (cu accent pe G. Barițiu) și basarabenii, poeții munteni minori, nici creația „în spirit popular” a lui Anton Pann. Romantismul românesc - venind după lucrarea parțială și pierdută în amănunte a
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
unde autoarea reușește, prin notația de tip fragmentar, cu fraze scurte, sacadate, atente la nuanțele sordidului sau ale dramaticului, să creeze o bună proză de atmosferă. În chip neașteptat, descrierea colhozurilor, a experienței siberiene e făcută netendențios; există chiar pasaje antologice: bombardarea trenului de refugiați, convoiul evacuaților, unele scene din spitale. Din volumul Adevăr și fantezie (1970), în care sunt reunite diferite intervenții publicistice, interesează însemnările de călătorie (acelea din Italia, spre exemplu) și îndeosebi câteva reportaje din „Cuvântul liber”, un
RADULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289099_a_290428]
-
fundează Editura Ramida. R. a abordat mai multe domenii, remarcându-se mai ales ca prozator și eseist. Până în 1990 i se editează mai ales transpuneri din literatura engleză și americană (George Eliot, Oscar Wilde, Herbert Spencer, precum și Povestiri stranii. Pagini antologice din literatura anglo-saxonă, 1973, alte texte incluse în Antologie de poezie americană de la începuturi până azi, 1978, ca și volumul Necunoscutul. Antologie din literatura anglo-saxonă, 1981), din literatura franceză (Montaigne,Victor Hugo și versiuni selectate în Antologia poeziei franceze de la
RADULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
Oaspetele nepoftit. Povești armenești, București, 1968 (în colaborare cu Dirayr Mardichian); George Eliot, Silas Marner, București, 1969; Victor Hugo, Ultima zi a unui condamnat la moarte. Bug-Jargal, Iași, 1971; Oscar Wilde, Intențiuni, pref. Mihai Miroiu, București, 1972; Povestiri stranii. Pagini antologice din literatura anglo-saxonă, Cluj, 1973 (în colaborare cu Grigore Năstase); Montaigne, Aforisme, pref. trad., București, [1977]; Necunoscutul. Antologie din literatura anglo-saxonă, Iași, 1981; Augustin, De magistro, introd. Lucia Wald, București, 1994 (în colaborare cu Constantin Noica). Repere bibliografice: Ciobanu, Opera
RADULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
italian, el nu încetează să spere în realizarea visului unirii cu țara. Revenit la Cernăuți în 1918, relatează activitatea febrilă în vederea reîntoarcerii la patria-mamă a provinciilor românești înstrăinate. Memoriile devin politice, fără a fi totuși ignorată literatura, o pagină aproape antologică fiind aceea în care descrie cum a luat cunoștință de poezia lui Blaga. Se află aici o bogăție covârșitoare de date privind activitatea prodigioasă a lui P. ca întâiul rector al Universității Daciei Superioare de la Cluj, despre aprecierea de care
PUSCARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289069_a_290398]
-
1914), Neliniști (1927), Renunțările luminoase (1939), părăsesc într-o măsură recuzita simbolistă, poemele proiectând un peisaj sufletesc conturat de neliniști și aduceri-aminte, tristeți și contemplație. Într-un registru nedramatic, imaginația substituie banalului cotidian o lume de dincolo de realitate. Un volum antologic, Poeme (1967), cuprinde și câteva inedite. În istoriografia literară R. rămâne în primul rând prin studiul Eminescu și cultura franceză, din care publicase fragmente, sub titlul Ecouri franceze în opera lui Eminescu, în revista „Îndreptar”. Lucrarea, apărută postum, în 1976
RASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289142_a_290471]
-
nimfe, centauri și respirând un vitalism elenizant, uneori solar, alteori neguros, niciodată violent-patetic. Longeviv, M. a publicat volume de versuri de-a lungul a peste cinci decenii - cu o lungă întrerupere, din 1945 până în 1971, când îi este editat volumul antologic Cărare printre ani, cu doar trei piese inedite, ce avea să fie urmat de altele, într-un ritm destul de regulat -, dar întreaga lui creație e surprinzător de unitară, constantă, lipsită de evoluții sensibile. Poemele publicate în anii ’70 - ’80 se
MOSANDREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288259_a_289588]
-
cu valoare de simbol (Spirache, Chiriachița, Doruleț) și stăpânirea desăvârșită a acțiunii dramatice, M. rămâne în dramaturgia românească ca un maestru al comicului de limbaj (sunt exploatate savuros stridența neologismelor, deformarea cuvintelor, retorismul delirant ș.a.) și al comicului de situație (antologice sunt în Titanic Vals scena pălăriei, surpriza apariției moștenirii sau schimbarea testamentului), pe care le mânuiește ca un virtuoz și nu rareori cu strălucire. SCRIERI: Vitrinele toamnei, Câmpulung, 1926; Nudul lui Gogu, București, 1928; Ale vieții valuri, București, 1932; Sosesc
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
Horia Gârbea, Ioan Es. Pop, Lucian Vasilescu, Dan Silviu Boerescu, Daniel Bănulescu, Simona Popescu, Caius Dobrescu, Andrei Bodiu, Marius Oprea, Radu Aldulescu. Repere bibliografice: Dan Silviu Boerescu, La noapte, pe strada Toamnei, București, 1993; Dan Silviu Boerescu, Doamna Ovary (dicționar antologic al generației ’90), București, 1993; Dan Silviu Boerescu, Sfâșierea lui Morfeu (antologie a generației ’90), București, 1994; Valeriu Bârgău, Generația’80: precursori și urmași, Deva, 1999; Cărtărescu, Postmodernismul, 458-480; [Fenomenul nouăzecist], CC, 2000, 9-12. N.Br.
NOUAZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288484_a_289813]
-
școli literare (1970-1973), un grup format din Gheorghe Crăciun, Mircea Nedelciu, Ioan Lăcustă, Gheorghe Iova, Ioan Flora, Gheorghe Ene, Constantin Stan și Sorin Preda a scos o revistă murală într-un singur exemplar, intitulată „Noii”. După 1990 au apărut volume antologice propunând o încercare de canonizare a literaturii optzeciste și vizând afirmarea ideologiei literare a scriitorilor optzeciști. Notorii sunt Antologia poeziei generației ’80, întocmită de Alexandru Mușina și apărută în 1993 (reunind texte de Liviu Antonesei, Andrei Bodiu, Romulus Bucur, Mircea
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
gândirea indiană, precum și esența platonică a unor scrieri ca Luceafărul. Împreună cu G. Popa-Lisseanu și Iuliu Valaori, P. publică pentru uzul elevilor de liceu gramatici ale limbilor latină și greacă și lucrări referitoare la cultura și civilizația romană, alcătuiește o istorie antologică a literaturii latine pe bază de texte și îngrijește ediții selective din operele lui Cezar, Cicero, Ovidiu, Titus Livius, Lucian și Xenofon. SCRIERI: Între divin și uman. O problemă a culturii elenice, Iași, 1921; ed. (Evoluția gândirii la greci), I
PAPACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288666_a_289995]
-
ofensiv, bătăios, polemismul intransigent, atât de caracteristice eseistului și criticului. De pildă, legenda situației subalterne avute, chipurile, de Mihai Eminescu și a mizeriei materiale în care s-ar fi zbătut marele poet e măturată pur și simplu într-un text antologic - Funerariile poetului. Iată prăpădul pe care îl face printre clișee într-un articol „festiv” despre Sadoveanu în Alchimia existenței sau pedepsirea exemplară a snobismului superficial, a modei ușuratice, executată de sus, cu un zdrobitor dispreț, după o nouă lectură (a
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
societate, istorie, cultură, putere, opiniile și ideile bunului simț luminat. Multe evocări extraordinare se află în Sfidarea memoriei, cartea de convorbiri cu Stelian Tănase, unde autorul confirmă explicit că își pune la punct memoriile. P. este și un talentat portretist, antologic fiind portretul făcut lui N. Steinhardt. Pilduitoare pentru elevația meditației sale este formula privind „libertatea interioară”: „Prețul libertății e mereu exigibil și niciodată definitiv plătit”. Cărțile lui P. constituie un prilej de multilaterală „experiență sporitoare”. Din pregătirea sa academică, referințe
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
Ca nuvelist și autor de schițe literare, el se oprește cu predilecție asupra zonelor fragilității psihologice. Mulți dintre protagoniști sunt copii, iar povestirea Înainte de apusul soarelui din volumul Pentru un călător cu trenul (1986) este, în această categorie, o piesă antologică. Trei copii, două fete și un băiat, descoperă, în timpul unei alarme antiaeriene, teritoriul anxios și fierbinte al primelor impulsuri erotice. Povestirea poate fi considerată un fel de remake al atmosferei tipice lui Ionel Teodoreanu, căruia i se suprapune o viziune
PATRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288714_a_290043]
-
s-a stins la o vârstă încă tânără. Debutul editorial a avut loc în 1968, cu Versuri, distins cu Premiul revistei „Luceafărul”. În 1970 îi apare culegerea Fragmente din regiunea de odinioară (poeme în proză), în 1979 e publicat volumul antologic Va fi liniște va fi seară, cuprinzând numeroase poeme inedite, iar în 1983 iese de sub tipar Guillaume poetul și administratorul. A colaborat la „Amfiteatru”, „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „România literară”. A tradus - de regulă în colaborare - mai multe cărți. Cantitativ
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]