1,523 matches
-
sistemele politice, desi noțiunile structurale sunt destul de familiare antropologilor, economiștilor, si chiar politologilor care nu abordeaz) chestiuni legate de sistemele politice în general, ci de unele p)rți ale lor, cum ar fi partidele politice și birocrațiile. Atunci cand definesc structurile, antropologii nu-și pun întreb)ri legate de obiceiurile și valorile șefilor de trib sau de ale indienilor; economiștii nu sunt preocupați de organizarea și eficiența firmelor particulare, sau de schimburile dintre ele; iar pe politologi nu-i intereseaz) personalitatea și
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
este că toate celelalte state, în sensul de a fi o unitate politic) autonom). Este un alt mod de a spune c) statele sunt suverane. Ins) suveranitatea reprezint) și ea un concept neconvenabil. Mulți au convingerea, așa cum a spus și antropologul M. G. Smith, c) ,,în cadrul unui sistem de state suverane, nici un stat nu este suveran”. Eroarea const) în identificarea suveranit)ții statelor cu capacitatea lor de a proceda dup) cum doresc. A spune c) statele sunt suverane nu înseamn) a
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
voluntară. Pentru Wundt, miturile aparțin primitivilor și sunt generate de o imaginație infantilă. Analiza mitologiei a lui Frazer rămâne delimitată în zona culturilor primitive, acesta considerând că religiile își au originea în magia primitivă și se exprimă prin simboluri. Pentru antropologul britanic, mitul este produsul unei lumi sălbatice, lipsite de rațiune și logică, însă abordarea acestuia pare să lase în urmă dimensiunea spirituală a lumii străvechi și capacitatea acesteia de a da semnificație lumii 230. În secolul XX prin istoria religiilor
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sens pentru comunitate. Este motivul pentru care Jeppe Sinding Jensen susține că perspectiva semiotică implică și o dimensiune sociologică. Analogia mitului cu limbajul, elaborată de semiotică, se regăsește și în cadrul studiilor structuraliste, în special în opera lui Claude Lévi-Strauss. În timp ce antropologii demonstraseră cum relațiile de rudenie funcționaseră în societățile primitive, Lévi-Strauss în The elementary structures of kinship le privea ca un sistem de comunicare cu propriile reguli de gramatică 244. Practic, o dată cu Lévi-Strauss, asistăm la o răsturnare de paradigmă în ceea ce privește studiul
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
rudenie funcționaseră în societățile primitive, Lévi-Strauss în The elementary structures of kinship le privea ca un sistem de comunicare cu propriile reguli de gramatică 244. Practic, o dată cu Lévi-Strauss, asistăm la o răsturnare de paradigmă în ceea ce privește studiul mitului. În timp ce pentru mulți antropologi miturile indicau o lipsă de rațiune a societăților primitive, Lévi-Strauss arată că acestea sunt logice, iar sursa logicii mitului vine din faptul că lumea este imaginată și simbolizată în mituri și cosmogonii, care o descriu cu ajutorul simbolurilor preluate din viața
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
trebuie să aibă o anumită ancorare în realitate și să răspundă unor așteptări universale pe care oamenii le au despre lume. De fapt, pentru a supraviețui, miturile îmbină elemente comune cu fapte și fenomene imposibile. Mai mult decât atât, ceea ce antropologi ca Frazer și Wundt (acesta fiind, totodată, psiholog și logician) considerau a fi gândire infantilă, cognitiviștii susțin că este de fapt strategia mitului, acesta fiind special structurat și organizat pentru a răspunde nevoilor de reprezentare simbolică ale omului. Analiza lui
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de a zbura este cel care a făcut posibil zborul și nu așa cum sugerau concepțiile materialiste ale lui Marx și Engels, visul de a face bani"576. Toate produsele mentale ale omului aparțin celei de-a treia lumi, pe care antropologii o numesc cultură. Realitatea este construită prin interacțiunea celor trei lumi, această interacțiune presupunând multiple reacții de răspuns, în cadrul cărora individul folosește metoda eliminărilor succesive. Construirea realității este propria creație a omului, însă acest proces nu poate fi înțeles fără
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Public Space, Architecture and the Urban Environment, Assen, Van Gorcum, 1993, pp. 93-106; Alain Cabantous (ed.), Mythologies urbaines. Les villes entre l'histoire et l'imaginare, Rennes, Presses Universitaires de Rennes, 2004. 260 Ideea similarităților dintre religii este argumentată de antropologul britanic Mary Douglas, care le pune, în principal, pe seama complexității interacțiunilor sociale dintre oameni. (Mary Douglas, Introduction, în Markham J. Geller, Mineke Schipper (eds.), Imagining Creation, Boston, Leiden, 2008, pp. 1-13). 261 "Ideea celor șase zile ale creației, cuplul primordial
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Todorov, Cucerirea Americii. Problema Celuilalt, traducere de Magda Jeanrenaud, Iași, Editura Institutul European, 1994, p. 177. 363 "Tautologia transformării imaginii de 'străin' într-una de 'dușman' își trage originea încă din gândirea primitivă (...), cum au susținut Lucien Lévy-Bruhl și alți antropologi. Apoi poreclele pe care și le dădeau unul altuia popoarele din zorii istoriei și descripțiile altor popoare făcute de istoricii antici oferă și alte abundente paradigme, la îndemâna oricui. Herodot, Xenofon sau Strabon nume cu mare rezonanță în istoria veche i-
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
a obiectului de studiu și propria mea existență de pelerin, un parcurs de inițiere, în căutarea unui adevăr concret ascuns într-un labirint în care încercam să urmez un improbabil fir al Ariadnei. Poate că aceasta este de fapt condiția antropologului : el se va găsi, mai devreme sau mai târziu, confruntat cu o realitate din ce în ce mai vastă, dar plină de sens, care depășește ființa umană, înlănțuind-o. Timp de patru ani, am efectuat un număr de 22 de pelerinaje indi viduale, plus
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cazul precis al cercetării mele prin ne-judecarea credinței simple a unor oameni care încearcă din toată inima, uneori cu riscuri majore, să slujească ceea ce ei cred că este divinitatea și formele ei de expresie. Învățând din mers (cărți, teren, antropologi confirmați, prieteni), am ajuns rapid la constatarea că nu putem, chiar nu putem măsura credința celor care aleg să plece în pelerinaj. Pentru că aceste măsurători nu furnizează probe din adevărul religios, ci doar îl ilustrează. Este impo sibil pentru un
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
o statistică a religiosului și de o exegeză care se cantonează în religios, devenind aproape apologetică” (Mihăi lescu, 2006 : 165). La toate aceste dileme cu încărcătură epistemică s-a mai adăugat încă una, și anume întâlnirea prin lectură cu operele antropologilor occidentali care au studiat în ultimele decenii pelerinajele din spațiul islamic, existând precupări solide în domeniu. La ei am găsit tulburătoare asemănări și promițătoare puncte de reper, în ciuda faptului că în Islam cultul sfinților ignoră în general resturile corporale ale
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
am lovit rapid de dilema epistemologică majoră a traducerii efective a fenomenului observat. Prin lecturile mele antropologice ante rioare, adesea haotice și fără metodă precisă, am putut să conștientizez faptul că antropologia adevărată este tălmăcire și interpretare. Abili tatea adevăratului antropolog tocmai aici se vede, în capacitatea lui de a înțelege o limbă străină, limba „celuilalt”, fără a proiecta însă asupra „celuilalt” propriile sale concepții, prejudecăți, temeri și scorii culturale. După publicarea primelor note de teren în presă, prietenii începuseră să
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
lui de a înțelege o limbă străină, limba „celuilalt”, fără a proiecta însă asupra „celuilalt” propriile sale concepții, prejudecăți, temeri și scorii culturale. După publicarea primelor note de teren în presă, prietenii începuseră să-mi spună că am „vocație de antropolog”. O afirmație care mă flata și mă obliga în același timp, eu dându-mi seama cât de departe sunt de adevărata antropologie, de fapt. Iar distanța se vedea tocmai în incapacitatea de a traduce limba pelerinilor, ceea ce vedeam și simțeam
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
inter mediul cursurilor și expunerilor sale magistrale, am început să înțeleg faptul că „arta” de a face antropologie constă în capacitatea de a decon strui complexitatea altora. Antropologia este traducerea literară a ceea ce întâlnești pe teren. Prin experiențele de pe teren, antropologul începe să înțeleagă diferența, înțelegându-se în primul rând pe sine, dar încer când să nu se acultureze prea mult, păstrându- se intact. Din acel moment, nu mi-a mai fost teamă de propriile transcrieri ale notelor de teren, de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
rămase de la masa pelerinilor. Apoi a dispărut la fel de brusc precum apăruse în mulțimea ce cobora cu pas alert Dealul Patriarhiei. Retrospectiv, când transcriu aceste note de teren, îmi dau seama că în mod sigur aveam de a face cu un antropolog pe teren, aparținând unei universități occidentale sau din America de Nord. De-a lungul timpului am mai avut circa patru-cinci întâlniri de acest gen, cu cercetători străini sau cu artiști vizuali interesați de fenomenul pelerinajului. Cu o singură excepție, nu am reușit
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nenumărate ori în anii mei de pribegie în Canada, unde îmi era punct de reper și legătură cu Balcanii mei dragi. În aceste momente, mă întreb cu adevărat dacă voi mai putea să continui această cercetare. Au dreptate prietenii mei antropologi cu acte în regulă, sunt legat, mult prea legat de „obiectul de studiu”. De-a lungul rândului de așteptare. Geografie reală și simbolică. Dialog cu riveranii. În jurul orei 10.30 încep să cobor de-a lungul străzilor din spatele Mitropoliei, pe
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pachețelele cu pulberea albă, detergentul al cărui miros se simte până departe în jur. Nu-mi dau seama prea bine dacă este angajat al firmei ce a organizat „samplingul” și vrea să imortalizeze reușita acțiunii sau pur și simplu un antropolog pe teren. Sau poate amândouă. La rândul meu, îi spun că „aș vrea să înțeleg ce se petrece aici, la Iași, pelerinajul, practica religioasă”. Indiana Jones îmi spune că „vin de mai mulți ani aici la Iași deoarece oamenii sunt
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
vânzătoare de semințe, de la București i-a dat mai bine glas : adică cum se face că un om „tânăr”, un bărbat în putere ca mine merge singur în pelerinaj ? În ce constă de fapt alteritatea mea pe teren, nu ca antropolog, ci ca pelerin ? și încă ceva, oare „consacrarea” definitivă a unui pelerinaj, în vremurile noastre, ține de prezența jandarmilor ? Profit de starea de calm din jur, de prezența încă foarte redusă a potențialilor pelerini și ochesc de departe, da, acesta
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pe undeva sunt invidios în fața succesului spontan al reporterului local. Prea puțini se arată deranjați de prezența invazivă a acesteia, pe când apariția unui simplu aparat foto îi face iritabili, se întorc cu spatele, își ascund fețele. Unul dintre „misterele” acțiunii antropologului pe teren, pe care l-am simțit pe propria mea piele. Identitatea și scopul reporterului sunt mai bine precizate pe teren, dar este evident că nu este singura explicație posibilă. Începând cu ora 22.30 încep să fie prezenți în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
că este vorba de o simplă descărcare nervoasă din cauza emoției și oboselii, poate plâng de bucurie, habar nu am ce este în sufletul și mintea lor acum, oricum și eu sunt complet anesteziat de moment. Nu voi fi niciodată un „antropolog” adevărat, nu voi putea practica „neutralitatea axiologică”, pe care o cere meseria aceasta. Îmi iau la revedere de la doamna Mariana, a cărei fiică a început să butoneze iarăși telefonul, de la muncitorul cazangiu, soția taximetristului și inginerul proiectant. Ne spunem că
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
București). Recunosc deschis că prezența sa m-a intrigat în cel mai înalt grad, așa că i-am luat imediat urma, ca un câine de vânătoare pe teren. Sau ca un agent de poliție în civil - de fapt, este uimitor cum antropologul și polițistul în civil se confundă și confruntă, uneori. Omul meu poartă la rever insigna unui cunoscut club de afaceri internațional, o cunosc prea bine de când eram la Geneva și lucram într-un hotel de cinci stele, acolo aveau loc
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dominantă a studiului întregului fenomen al pelerinajelor. În acest moment istoric precis, pelerinajele din lumea occidentală sunt influențate de un complex de factori sociali și culturali, între care predomină încurajarea individualismului axat pe „dezvoltarea personală” și exacerbarea sinelui. După cum observa antropologul britanic John Eade : „Clasa de mijloc, educată și cultivată, este foarte entuziastă la ideea de a alege și a mixa după gust elemente aparținând diferitelor culturi religioase, fiind foarte atrasă de ideea unor pelerinaje în vederea descoperirii sinelui. Concomitent, se arată
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dar care se completează reciproc : Ruth Harris, cu masivul studiu istoric intitulat Lourdes. Body and Spirit in the Secular Age (1999), Clara Gallini și a sa etnologie narativă Il miracolo e la sua prova. Un etnologo a Lourdes (1998) și antropologul britanic John Eade, cu Order and Power at Lourdes : Lay Helpers and the Organization of a Pilgrimage Shrine. Contesting the Sacred (1991), în care acesta își descrie experiența ca brancardier (helper). La fel de interesant este și cazul pelerinajului de la Compostela, celebrul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
2004 : 80). Orientarea în cadrul pelerinajelor. Locul și rolul ghidului religios În luna aprilie 2012, Universitatea din Nicosia, în colaborare cu prestigioasa EMAT (Euro Mediterranean Academy of Tourism), a organizat conferința cu titlul „Religious Travel and Tourism in a Globalising World”. Antropologul Simon Coleman a susținut o conferință inaugurală, intitulată „Guiding as Gaping” (o construcție greu de tradus în limba română : ghidajul, orientarea spre uimire, dar cu o notă de avertizare față de posibilele capcane), în fapt, o adevărată pledoarie pentru studiul modului
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]