2,440 matches
-
și să intre într-o altă istorie, ca și Hitler, altminteri, și ca toți revoluționarii lumii. Nietzsche, observă Foucault, a reluat tema sfârșitului timpului "pentru a o transforma în moartea lui Dumnezeu și în rătăcirea ultimului om; a reluat finitudinea antropologică, însă pentru a face posibil saltul prodigios al supraomului; a reluat marele lanț neîntrerupt al Istoriei, însă pentru a-l curba în infinitul reîntoarcerii"88. În viziunea lui Foucault, istoria nu mai trebuie privită sub specia continuităților, ci e discontinuitate
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Pentru el, cuvântul nu e logos, nu conservă nimic dintr-o pretinsă limbă a zeilor, ci este un vehicul și nimic mai mult. Preferințele lui merg vădit către Wittgenstein. Rorty a înțeles bine că filosofarea lui Heidegger aparține unei structuri antropologice auditive. Lui Heidegger îi scapă dimensiunea spațiului, chiar când se raportează la tehnologie. În viziunea lui Heidegger, dușmanii gândirii ar fi cosmopolitismul, tehnologia și erudiția. În larma tehnologică, se pierde capacitatea de a auzi ființa, iar auzirea e cea care
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Stângă Americană, pe care o combate. Mișcarea îndrăzneață executată de Patapievici pare a veni dinspre gnoseologie. El se-ntoarce la teza platoniciană a existenței celor două lumi: una vizibilă, alta invizibilă. Postmodernitatea, reprezentată de omul recent, creatură a noii paradigme antropologice, a eliminat dimensiunea invizibilă a lumii, care ține de sacru, instalându-se comod numai în lumea vizibilă, în profan. Într-adevăr, cum am remarcat în paginile de până acum, nu altul este sensul morții lui Dumnezeu, în receptarea postmodernistă a
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
bărbaților, iar dintre bărbați cei care tind spre al treilea sex homosexualitatea, fiindcă tipul "gay" echilibrează în sine perfect yin și yang. Dan Brown, deși un vulgarizator, se întâlnește, în atare privință, cu Michel Foucault. El își ea ca model antropologic unul de mare prestigiu pe Leonardo da Vinci, care s-ar fi declarat public homosexual. Confreriile masonice cu homosexuali ar fi mediul perfect de revoluționare spirituală a omenirii, căci se abolește dezechilibrul dintre sexe. Homosexualul reface androginia primordială, despre care
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
afectivitatea lupasciană: "Dorința de a trăi este antimetafizică"355. De aceea, el definește talentul ca dor, adică transmodernist: "A fi poet nu înseamnă a avea talent, ci a avea dor"356. Asta o gândește un poet cu o puternică structură antropologică de vizual. Ea l-a salvat de disperarea bacoviană, dar poetul a simțit primejdia încremenirii spațiale, de unde și ideea lui insolită că vidul e rigid: "Rigid este numai vidul. Neschimbător și static este numai vidul"357. În consecință, ruperea de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
reamintesc, filosoful și teologul grec contemporan, Christos Yannaras, l-a putut citi pe Heidegger în buna vecinătate a Sfântului Dionisie Smeritul și Areopagitul 409. Dar nu voi insista pe interpretările transmoderniste ale Svetlanei Paleologu-Matta, ci voi întoarce privirea spre structura antropologică a personalității sale, una prin excelență predispusă transmodernității. Calicantus: scene din viața lui Cristal este o scriere tulburătoare, de "biografie interioară", cum ar spune George Munteanu, greu de încadrat într-o specie literară. Sunt aici reflexe de Bildungsroman, de eseu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
capătul unui tub ce conduce aerul din plămâni"422. Transparența, am constata-o de mai multe ori în capitolele anterioare, implică un alt univers de ființare umană, și el postmetafizic, dar și post-postmodernist, pe care, în limbajul unei noi paradigme antropologice o numim transmodernism. Aceasta ar fi diferența capitală nu numai între mamă și fiică, dar și între Tereza și Tomas. Protagonista trăiește prin "dorința de a nu fi trup..., ci de a vedea pe suprafața chipului ei chipul sufletului țâșnind
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
sinonim cu obscurantismul. Umani?ții Artizanii acestei �ntoarceri la manieră antic? s�nt intelectuali � numi?i umani?ți cu �ncepere de pe la 1850 (J. Burckhardt) � care adapteaz? ?i comenteaz? textele grece?ți ?i latine, �n scopul de a elabora un model antropologic care s?-i permit? omului cultivat s? se �mpli-neasc? pe plan intelectual, moral, religios, fizic ?i estetic. Programele pedagogice decurg�nd din acest model s�nt aplicate �n ?coli noi, �ncep�nd din secolul al XV-lea �n Italia, precum
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
s-au folosit două limbi: maghiara și un dialect al limbii turce, după cum au practicat religia creștină în ambele rituri, ortodox și catolic, impunându-se până la urmă catolicismul. Dacă comparăm afirmațiile scriitorilor, cronicarilor și istoricilor contemporani mileniului migrațiilor cu studiile antropologice făcute asupra populațiilor primitive contemporane, vom observa că între migratorii asiatici din mileniul I și începutul celui de-al doilea și aborigenii din cele două Americi, triburile de boșimani și hotentați, din sudul Africii, aborigenii din Australia, din insulele indoneziene
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
sintetizat criticismul lui Kant - cu tematizarea cunoașterii. 2. Raționalitate și semn "Stăpînul al cărui oracol este la Delphi nu spune și nu ascunde: el semnifică" Heraclit Limitele și direcțiile evoluției logos-ului în gândirea occidentală sunt înscrise în ruajul situației antropologice a omului. într-adevăr, el este prins între polul cuvântului și al gestului sau, mai general, între demers și discurs. Mutația ontologică ce a dus la apariția omului, concomitentă cu apariția limbii, a deplasat tot ceea ce este omul spre cuvânt
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
măcar categoriile gramaticii sunt mai profunde, ireductibile și prealabile categoriilor logicii. Oricum, limbajul primează cunoașterii: copilul învață mai întîi să vorbească și felul cum își reprezintă el lumea este îndatorat ordinii prime a semnificațiilor sau, cum s-a spus, "structurilor antropologice ale imaginarului". Dar chiar omul adult este obligat să trăiască, adică să decidă înainte de a putea cunoaște în sensul strict, operațional și modern al acestui termen. Or, cum poate el decide înainte de cunoașterea operațională, decât pe temeiul semnificării și a
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
este între comportament și comunicare (limbă). S-a mers până la a se spune, în maniera filosofiei naturii, că locul pe o hartă a creierului a semnificației este între centrii comportamentului și cei ai limbajului. Oricum, devine sigură constatarea că situația antropologică a omului este polarizată între 21 I gest și cuvânt. Problema majoră care apare este constituirea semnificației în raport cu cunoașterea și comunicarea, pentru că atât tematizarea cunoașterii cât și tematizarea comunicării au produs numai criticisme și n-au reinstalat ontologia, cum se
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
care este un ansamblu vast de mituri. Importante nu mai sunt referințele presupuse sau speculate ale unui singur mit, receptat în conținutul său, ci operațiile logice majore, inconștiente, care caracterizează un întreg corpus de mituri: numai ele sunt semnificative semiologic, antropologic, sociologic etc. Opunîndu-se substanțialismului universalist sau funcționalismului empirist, Claude Levi-Strauss nu încearcă să învioreze slaba lumină pe 42 care contextul social al societăților arhaice o aruncă asupra miturilor, ci le studiază independent de condițiile existenței și comunicării lor, ca pe
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
către Luceafăr, invocațiile repetate. La nivelul lui „ta dromena”adică al palierului „celor făptuite”eroina noastră rămîne În pură virtualitate. Cum am mai arătat „coniunctio” nu se realizează, schema dinamică ascensională de care pomenea Gilbert Durând În cartea sa „Structurile antropologice ale imaginarului” nu poate funcționa cum nici probantă nu a fost acțiunea diairetică, de divizare a perechii Cătălină/paj. Chemarea fetei de Împărat se realizează la nivelul incantatoriu, muezinic Între vraci și posedat instaurîndu-se un corpus energetic care inspiră și
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
frontiera de vest a României De o parte și de alta a drumului național, paralel cu granița vestică a României, la mijlocul distanței dintre orașele Arad și Oradea, găsim așezarea unei comunități rurale dintre cele mai fascinante pentru cercetarea sociologică și antropologică din zilele noastre: Zerind. Ne găsim la Zerind, acolo unde oamenii se simt europeni - datorită artibutelor culturale - și mai puțin europeni - în privința dezvoltării economice -, acolo unde nunta se sărbătorește „ca acum treizeci de ani, fără nici o schimbare” - modelele și practicile
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
naturii. În domeniul stabilirii potrivirii între om și profesiune, în cadrul examinărilor aptitudinale, diferențierea capacităților intelectuale și tendințele spre recunoașterea acestora au căpătat o importanță deosebită. Dintre reprezentanții psihologiei empirice, din ce în ce mai independentă, din școala lui W. Wundt (1832-1920) și din concluziile antropologice ale lui F. Galton au apărut teste de aptitudini (C. Rieger, 1989; J. McKeen Cattell, 1886; B. Bourdon, 1895), care împreună cu testele de inteligență (A. Binet, 1890), concepute inițial pentru alte scopuri, au stat la baza fundamentării examinărilor aptitudinale pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și nu periclitată prin acordarea unei importanțe excesive costurilor și asigurărilor de sănătate (Marthaler, 1978). „Dintele nu este, poate, organul cel mai reprezentativ pentru fenomenul “om” sau pentru aventurile sale biologice, psihologice, culturale și patologice; el are, însă o relevanță antropologică la fel de bogată ca și mâna despre care antropologii, psihologii și filosofii au scris atât de mult” (A. Athanasiu). Considerăm important să prezentăm câteva din considerațiile antropologice privind “dintele” consemnate în Tratatul de psihologie medicală de A. Athanasiu. Fața umană cu
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
sau pentru aventurile sale biologice, psihologice, culturale și patologice; el are, însă o relevanță antropologică la fel de bogată ca și mâna despre care antropologii, psihologii și filosofii au scris atât de mult” (A. Athanasiu). Considerăm important să prezentăm câteva din considerațiile antropologice privind “dintele” consemnate în Tratatul de psihologie medicală de A. Athanasiu. Fața umană cu aparatul ei dentomaxilar devine o importantă parte a organismului uman, ea este sursa de energie, prin aportul de alimente, sursa orientării în spațiu prin organele de
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
construit bucată cu bucată (numărul lor este prescris exact în zestrea genetică). Faptul că dintele se uzează cu vârsta a constituit o sugestie pentru interpretarea îmbătrânirii ca fenomen de uzură, dar uzura este caracteristică fiecărei epoci culturale și fiecărui tip antropologic (Firu). În concluzie, putem spune că dantura (și „mușcătura”) au un grad de singuralitate de specificitate individuală similară cu cel al dermatoglifelor (Firu). 7.2. Procese psihice implicate în relația medic stomatolog-pacient Vizita la stomatolog este adesea un moment stresant
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
în evidență, la anumiți subiecți, coexistența a două “lumi” diferite sau a două “existente”: autentică și inautentică) și tocmai conflictul, tensiunea dintre aceste două “lumi” furnizează cheia care permite înțelegerile stărilor de conștiință ale subiectului. Subliniem că perspectiva existențialistă est antropologică și axiologică (omul este văzut ca homo spiritualis, creator de valori și cu aspirație către valori - în opoziție cu perspectiva psihanalizei care vede în om mai ales un homo reagens și un homo naturalis). Se insistă asupra importanței de a
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
închinate Transilvaniei, Moldovei, Țării Românești, Maramureșului, locurilor celebre și eroilor naționali, ca și unor sate neștiute și unor oameni anonimi, capătă un ton de predică, au un stil oral prolix și o retorică tumultuoasă convențională, sugerând un fel de „neosămănătorism antropologic și etnografic” (I. Negoițescu). Dar când, purificat în asceza gândului întors în sine, aprins de lumina adevărului transcendent, poetul indică drumul mântuirii eliberatoare de propria individualitate inconstantă și efemeră, îndemnul său este profetic imperativ, de o adâncă semnificație existențială, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
și Paul Zarifopol între fragment și construcție, Albatros, București, 1982, mai ales p. 82-88. 15 Cf. studiul de referință a lui Paschalis M. Kitromilides, Balkan Mentality: History, Legend, Imagination, .tom 2, partea a Ii-a, 1996, pentru care "toate argumentele antropologice și psihosociale în favoarea unei mentalități balcanice recunoscute tind să devină metafizică socială dacă nu oferă răspunsuri convingătoare la întrebarea legată de specificul balcanic" (p. 168). Vezi și Măria Todorova, op. cit., p. 280-282. 16 Alexandru Duțu, Ideea de Europa..., ed. cit
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
iar analiza inegalităților de șanse în educație se face la nivelul școlii ca realitate ce-și constituie propria identitate. La limita dintre normativ și interpretativ, în spiritul analizei apropiate de cea a teoriei deficitului cultural, se situează teoriile de tip antropologic care atestă ideea că diferențele culturale în plan individual, dar și grupal, pot genera consecințe negative în sfera atitudinilor școlare, culturale, sociale. Se poate vorbi de discontinuități ce apar în ontogeneza marcată de diferite tranziții între situații socio-culturale, dar și
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
lungul secolului al XV-lea, florentinii considerau încă feudele interfamiliale și violență răzbunătoare a fi drept posibilități reale, care puteau fi controlate prin vigilenta Republicii. În privința dispariției fenomenului de vendetta ar fi util să privim lucrurile din punct de vedere antropologic și să sugeram o anumita continuitate între grupurile de răzbunare de la începutul secolului al XIV-lea și grupurile de rezolvare a disputelor din secolul al XV-lea: ambele erau determinate în mare măsură de legăturile de rudenie. Ar rezulta în
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
economică sau socială, demografică sau politică, este culturală, si asta în măsura în care toate gesturile, toate comportamentele, toate fenomenele măsurabile în mod obiectiv sunt întotdeauna rezultatul semnificațiilor pe care indivizii le atribuie lucrurilor, cuvintelor și acțiunilor? În această perspectivă, în mod fundamental antropologica, riscul este acela al unei definiții imperialiste a categoriei care, dacă o identificăm cu istoria însăși, duce la disoluția ei. Această dificultate își găsește rațiunea fundamentală într-o altă dificultate care trimite la accepțiunile multiple ale termenului de "cultură". Acestea
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]