2,449 matches
-
căruia nici o societate omenească nu i se poate sustrage (așa cum a încercat să o demonstreze Critica rațiunii politice). Axioma faptului incomplet, asamblată la corpul social, ne permite să traversăm vîrstele simbolicului fără dezrădăcinări majore. Această sintaxă universală desenează un cerc antropologic în care nu ne așteaptă nimic nou. Raportul omului cu lucrurile (și cu omul ca lucru) este infinit și neprogramabil. Știința n-are sfîrșit, sau poate doar unul provizoriu și factual. Raportul omului cu zeii săi (ca și cu alți
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
copist care își cunoaște textele și a unui transfug al breslei aurarilor: Fust, Schöffer, Gutenberg. La Lyon, muzeul Tipografiei este și cel al Băncii. Efect și motor al unei acumulări capitaliste în curs, noua industrie presupunea un minimum de densitate antropologică și în același timp demografică ("pragul de 40 de locuitori pe km2" nota Chaunu), comercială și culturală. Ea se instalează acolo unde există o cerere cititori, adică universități și școli, o piață tîrguri și schimburi; apă și mori în vecinătate
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Ironia pastișei stă în faptul că articulăm sub o pleiadă de termeni învechiți "hegemonie", "dominație", "ideologie" un punct de vedere care sugerează folosirea improprie a acestor termeni în înțelegerea evoluției actuale a lumii. Și nu fără a denunța naivitatea speranței antropologice care susține chemarea marxistă. Prometeu nu era mediolog. Spartacus, nici atît. O șansă pentru umanitate. Există informații pe care e mai bine să le treci cu vederea cînd mai speri în ceva. Naivitatea e o virtute întăritoare. Și asta nu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
3). Un plus de susținere a ideii schimbării calitative din acest moment este oferit de : “...decorporalizarea (inerentă acum, în momentul “ultimei morți”, n.n.) se vădește a fi, în mod tot mai evident, un fenomen real ce anunță, poate o mutație antropologică (s.n.) a umanității”. O sinteză a celor arătate chiar acum este sugerată de un citat din : “La om, la început, plăcerea este legată tot de simțurile inferioare și cu cât el se află mai aproape de stadiul de animalitate, cu atât
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Unele comunități sunt ținute laolaltă în mai mare măsură decât altele de tradiția comună și de relații bazate pe emoție și sentiment" (Mercer, 1956: 35). Prototipul unor astfel de comunități este reprezentat de societățile populare, un construct bazat pe descrierile antropologice ale triburilor primitive. Referindu-se la primul secol al existenței naționale americane, multe comunități prezintă o coeziune sprijinită în mare măsură pe tradiție, mit și sentiment generat de faptul că erau puțini indivizi aflați în contact intim și într-o
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
primitivă, orânduirea sclavagistă, feudală, capitalistă și socialistă; Max Weber autorul unei teorii de asemenea clasice, dar care respinge evoluționismul pune la baza schimbării sociale fenomenul raționalizării (Ungureanu, 1990, Ungureanu, Constantinescu, 1985, Nisbet, 1967). Tot de sorginte evoluționistă sunt și teoriile antropologice ale schimbării sociale, două din ele fiind mai cunoscute: cea a lui Henry Morgan, ce consideră că evoluția înseamnă trecerea de la sălbatic, la barbar și la civilizat, și cea a lui E.B. Taylor, ce vorbește despre trecerea de la animism spre
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
aceasta * Funcțiile de mediere cu exteriorul sunt foarte importante (Mendras, 1989) Contribuțiile mai actuale la studiul tradiției se caracterizează printr-o abordare diferită și originală față de cele anterioare, una din acestea fiind de exemplu ideea că tradiția este o noțiune antropologică (Jacques de Visscher, 1995), pentru că tradiția implică o sumă de date pe care individul trebuie să și le asume, începând cu limba maternă, istoria lumii în care trăiește, obiceiurile și moravurile, ideologiile și manifestările religioase. Astfel, ceea ce oamenii sunt, sunt
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
spațiului cosmic, a macrouniversului sau În intimitatea microuniversului, a atomului; să intuiască structuri microscopice sau ultramicroscopice; structuri și funcții ale corpului omenesc, construcția și funcționarea dispozitivelor tehniceetc. Filme științifice sau documentare, emisiuni de televiziune etc. de interes geografic, geologic, biologic, antropologic, astronomic ori din domeniul industriei, al economiei agrare sau al medicinii chirurgicale etc., toate acestea aduc la scară perceptibilă realități care anterior nu puteau să facă decât obiectul unor ipoteze sau al unor descripții fanteziste ori supoziții pur teoretice, speculative
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
în identificarea obiectului real al dialogului și în stabilirea registrului „corect” în care ar trebui citit textul, grila de lectură pe care o propunem mai jos nu este neapărat o luare de poziție autonomă, cât o lectură complementară registrelor politice, antropologice, metafizice sau simbolic-literare în care a fost citit dialogul. Datorită acestei situații, ne vom expune conținutul mirării inițiale lămurind simultan domeniile și nivelurile de interpretare pe care ea le poate angaja, precum și rezultatele sperate în urma interpretării acestei mirări. Ne-a
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
uitarea de sine este condiția oricărei inspirații divine. În tradiția augustiniană, Anselm invocă ființa divină cerându-i darul reflexivității complete: „revela me de me ad te”. Toate aceste exemple nu explică cu nimic problemele Republicii, dar atrag atenția asupra importanței antropologice a principiului reflexivității incomplete în tradiția platoniciană. În această lumină, situarea în peșteră ar putea însemna: componenta odiseică este prezentă în politropia și accesul ei la fals (devenită aici reducere la lumea aparenței), dar reflexivitatea ei este fatalmente incompletă, astfel încât
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
filosofic din textele de bătrânețe ale lui Platon, mult mai flexibil și mai atent la elementele logice, iar, pe de altă parte, experiența politică a perioadei sale, împlinirile și neajunsurile guvernărilor cu care el a ajuns în contact. Combinând preocupările antropologice și normative ale maestrului Academiei, Omul politic apare mai degrabă ca un tratat intermediar, atât față de celelalte două texte politice importante, Republica și Legile, între care se află, din punct de vedere cronologic, cât și exercițiilor logice pe tema omului
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
desprins de cunoaștere și adevăr. Tocmai de aceea „... sofiștii și retorii se întâlnesc în același domeniu de preocupări comune și nu pot preciza cu ce anume se ocupă, nici ei înșiși, și nici ceilalți oameni cu privire la ei”. Există un dualism antropologic care se naște la Platon prin situarea opozitivă a artei inovatoare față de lumea socio-politică. Cunoașterea pe care o poate deține artistul este autolimitată. Ocultarea permanentă a sensului imaginii artistice este rezultatul lipsei de reguli sintactice precise. Atunci când se întâmplă să
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și mai puțin explicative. De cele mai multe ori explicațiile sunt construite în termeni biologici sau psihosociali. Din această perspectivă Ă a principiilor metodologico-explicative Ă majoritatea teoriilor personalității pot fi circumscrise următoarelor orientări (Golu, M., 1993): biologistă, experimentalistă, psihometrică și socio-culturală și antropologică. Fără a intra în analiza detaliată a teoriilor personalității, evidențiem doar câteva din principiile de bază ce fac ca una sau alta din aceste teorii să fie circumscrise orientărilor menționate. Astfel, orientarea biologistă circumscrie și subordonează întreaga organizare psihocomportamentală a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
unui număr mare de tehnici și instrumente de măsură Ă scale, chestionare, inventare și probe proiective Ă care facilitează rezolvarea mai rapidă a sarcinilor de psihodiagnostic în clinică și în activitatea de orientare școlară și selecție profesională. Orientarea socio-culturală și antropologică se întemeiază pe ideea că personalitatea poate fi deplin înțeleasă numai considerând contextul social în care individul trăiește și se dezvoltă, și numai comparând indivizii aparținând unor populații și culturi diferite (Mead, M., Linton, R.). Astfel, concepte precum modelul, rolul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
timp, în cadrul unor culturi diferite, și anumite variabile de mediu, precum diversitatea culturală, starea de război, existența unor modele, a resurselor (financiare etc.) și numărul competitorilor într-un anumit domeniu. Unele studii de caz interculturale (de exemplu, Lubart, 1990) și antropologice (de exemplu, Maduro, 1976; Silver, 1981) au evidențiat faptul că în privința creativității diferențele culturale sunt evidente doar în funcție de măsura în care sunt valoralizate inițiativele creative. Toate abordările - cognitive, sociale și de personalitate - au contribuit, la rândul lor, la înțelegerea fenomenului
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
interesantă. Politica războaielor pare mult mai demnă ca interes. Probabil de aceea nașterile au intrat doar În sfera de interes a unor femei: Gail Kligman, cercetătoare care s-a ocupat de politica pronatalistă În România lui Ceaușescu, din perspectivă combinată (antropologică, etnologică, sociologică, politologică), și Maria Bucur, care, departe de a avea doar o perspectivă de istoric - specialiștii În științe sociale, mai ales politologii, vor Înțelege bine cât folos pot dobândi În urma abordărilor ei -, caută rădăcinile tendințelor colectiviste și totalitare În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În analizele eugeniste, a devenit obiectul excluderii din corpul sănătos al națiunii era cel al locuitorilor de altă etnie ai României. Câțiva autori eugeniști s-au dedicat aproape În totalitate Încercării de a defini „românitatea” autentică, În termeni biologici și antropologici. Petre Râmneanțu și Iordache Făcăoaru sunt exemplele cele mai proeminente. Primul dintre ei a fost Întreaga viață preocupat să demonstreze că secuii (szekleri) din sud-estul Transilvaniei erau, de fapt, români. Argumentele sale se bazau pe statistici referitoare la diferite caracteristici
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
români și pentru cea maghiară din Ungaria, iar rezultatul comparației a arătat că valoarea medie pentru secui era mult mai aproape de media românească decât de cea maghiară. Râmneanțu a folosit aceste rezultate ca să demonstreze că secuii aveau legături biologice și antropologice ereditare mult mai strânse cu populația de etnie română decât cu cea de etnie maghiară și, de aceea, aparțineau de drept Regatului României, fiind români autentici 60. Datele furnizate de Râmneanțu sunt rezultatul unei analize statistice solide, Însă această analiză
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mondial relevă un aspect al ideilor lui Manuilă care nu a fost explorat deloc până acum65. În aceste articole, Manuilă se exprima În termeni puternic rasiști: Problema țigănească este cea mai importantă, acută și gravă problemă rasială a României... Tipul antropologic al Țiganului trebue definit ca un tip indesirabil, care nu trebue să influențeze constituția noastră rasială... Tipurile cari au ajuns În locuri de conducere și au săvârșit crime politice, cu totul străine de structura mentală și morală a sufletului românesc
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
exorcizări repetate ale „moștenirii burgheze” pe care o reprezentau. Un exemplu este Victor Preda, care și-a repudiat În repetate rânduri legăturile cu determinismul ereditar. În perioada interbelică, autorul Își exprimase interesul pentru posibilele aplicații ale teoriilor eugeniste la practica antropologică, dar În anii ’50 și ’60 a publicat câteva lucrări În care condamna eugenia ca teorie „burgheză”. Într-un anumit sens, critica sa neiertătoare a oferit teoriilor determinismului ereditar o nouă nișă de afirmare, pentru că lucrările lui Preda Începeau prin
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
and German Politics, pp. 471-478. 55. Iordache Făcăoaru, „Înmulțirea disgenicilor și costul lor pentru societate și stat”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 6, nr. 4-5, aprilie-iunie 1935, pp. 169-83. 56. Ancel, Transnistria, vol. 3, pp. 196-199. 57. Iordache Făcăoaru, „Cercetări antropologice În patru sate din Transnistria”, manuscris nepublicat, 1943, United States Holocaust Memorial Museum Institute, RG-31 (Ukraine)/004 m, Reel 2. Îi mulțumesc lui Radu Ioanid pentru amabilitatea de a-mi semnala acest document. 58. Cea mai târzie sursă semnată de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
vol, 42, nr. 13954, 21 iunie 1929, pp. 1-2. 83. Pentru o prezentare laudativă a activității lui Rainer, care nu face nici o referire la eugenie, vezi Th. Enăchescu, „Contribuțiile profesorului Francisc J. Rainer la dezvoltarea antropologiei românești”, Studii și Cercetări Antropologice, vol. 7, nr. 2, 1970, pp. 165-179. 84. Ioan Vasilescu-Buciumi, „Criminologia și eugenia”, Revista de Medicină Legală, vol. 1, nr. 1, 1936, pp. 84-90. Capitolul 2 Soluție eugenicătc "Capitolul 2 Soluție eugenică" 1. Aceste două lucrări vor constitui subiectul principal
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Naționale, Filiala Cluj. Fond Personal Sabin Manuilă, Arhivele Naționale, Filiala București. Lăzărescu, Romeo, arhiva personală, București. Rockefeller Foundation Archives, Rockefeller Archive Center, North Tarrytown, N.Y. United States Holocaust Memorial Museum, Înstitute, RG-31 (Ucraina). Washington, D.C. Manuscrise Făcăoaru, Iordache, „Cercetări antropologice În patru sate din Transnistria”, manuscris nepublicat, 1943, Odessa State Archives, fond 2242, dos. 1, 1942; microfilm, United States Holocaust Memorial Museum, Înstitute, RG-31 (Ucraina)/004 m, Reel 2. Râmneanțu, Petre, „Iuliu Moldovan. Viața, realizările și epoca sa”, manuscris nepublicat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
A Concise History of Education in Romania, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. Eidelberg, Philip G., The Great Rumanian Peasant Revolt of 1907, Brill, Leiden, 1974. Enăchescu, Th., „Contribuțiile profesorului Francisc J. Rainer la dezvoltarea antropologiei românești”, Studii și Cercetări Antropologice, vol. 7, nr. 2, 1970, pp. 165-179. Farrall, Lyndsay A., „A History of Eugenics: A Bibliographic Review”, Annals of Science, 36, 1979, pp. 111-123. Foucault, Michel, The Archaeology of Knowledge, Tavistock, Londra, 1972. Foucault, Michel, Discipline and Punish: The Birth
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
emergența unei culturi plurale de tip hibrid în care se recunosc distinct elementele specifice ale fiecărei națiuni, religii sau civilizații, într-un spirit de „ecumenism cultural”. O versiune a „conversaționalismului” o constituie așa-zisa paradigmă a „consumului creativ”, de inspirație antropologică și care statuează „creolizarea” culturilor locale într-un întreg hibrid în condițiile în care comunitățile locale specifice valorifică oportunitățile oferite de piața globală într-o manieră proprie, astfel încât fiecare dintre aceste grupuri continuă să producă o expresie și o identitate
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]