4,171 matches
-
în măsură să stabilească limitele rațiunii noastre în funcționarea sa teoretică, așadar și în cazul unei științe despre om. De asemenea, în opera kantiană se află o lucrare în care este abordată chiar pro-blema omului (Anthropologie in pragmatischer Hinsicht abgefasst/ Antropologia considerată din punct de vedere pragmatic, apărută în 1798), însă, deși lucrarea în cauză este din perioada "critică" (chiar post-critică) a creației lui Kant, ea nu își asumă toate condițiile unui discurs așa cum ele sunt stabilite prin proiectul critic; nici măcar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
1798), însă, deși lucrarea în cauză este din perioada "critică" (chiar post-critică) a creației lui Kant, ea nu își asumă toate condițiile unui discurs așa cum ele sunt stabilite prin proiectul critic; nici măcar nu este vorba despre o reconstrucție în modelul antropologiei filosofice, ci mai degrabă despre o "etică empirică" având drept obiect omul ca ființă sensibilă, definit prin facultatea de a dori. "Pragmatic"din titlul lucrării nu se confundă cu "practic": "pragmatică" este legea determinată de mobilul fericirii, care se opune
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de a dori. "Pragmatic"din titlul lucrării nu se confundă cu "practic": "pragmatică" este legea determinată de mobilul fericirii, care se opune legii morale ce are drept mobil demnitatea de a fi fericit 48. Kant construiește mai multe definiții ale antropologiei, în lucrarea omonimă și în alte scrieri, unele apărute anterior acesteia. În prefața la Anthropologie, Kant distinge între "antropologia din punct de vedere fiziologic" (ce are ca obiect omul ca natură) și "antropologia din punct de vedere practic", ce apare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care se opune legii morale ce are drept mobil demnitatea de a fi fericit 48. Kant construiește mai multe definiții ale antropologiei, în lucrarea omonimă și în alte scrieri, unele apărute anterior acesteia. În prefața la Anthropologie, Kant distinge între "antropologia din punct de vedere fiziologic" (ce are ca obiect omul ca natură) și "antropologia din punct de vedere practic", ce apare ca "o descriere 'pozitivă' a omului, pornind de la ceea ce el a făcut din sine, totuși, pe baza unei "finalități
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
48. Kant construiește mai multe definiții ale antropologiei, în lucrarea omonimă și în alte scrieri, unele apărute anterior acesteia. În prefața la Anthropologie, Kant distinge între "antropologia din punct de vedere fiziologic" (ce are ca obiect omul ca natură) și "antropologia din punct de vedere practic", ce apare ca "o descriere 'pozitivă' a omului, pornind de la ceea ce el a făcut din sine, totuși, pe baza unei "finalități" a naturii în legătură cu el, adică de la cultură (nu de la "omul natural"). În alt context
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
vedere practic", ce apare ca "o descriere 'pozitivă' a omului, pornind de la ceea ce el a făcut din sine, totuși, pe baza unei "finalități" a naturii în legătură cu el, adică de la cultură (nu de la "omul natural"). În alt context, Kant susține că antropologia ar trebui să răspundă la întrebarea: Ce este omul?49 Textul care formulează întrebarea este vorba de "Introducere" la Logica nu este suficient de clar în privința rosturilor acestei discipline. S-ar putea înțelege că întregul domeniu al filosofiei se concentrează
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
trebui să răspundă la întrebarea: Ce este omul?49 Textul care formulează întrebarea este vorba de "Introducere" la Logica nu este suficient de clar în privința rosturilor acestei discipline. S-ar putea înțelege că întregul domeniu al filosofiei se concentrează în antropologie; pe de altă parte, întrebarea este exclusă din câmpul problematic al acestei discipline. Înțelesul termenului de "antropologie" care se impune și strict teoretic, prin definirea lui, și ca principiu de construcție, este cel de "etică empirică" sau "știința empirică a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
la Logica nu este suficient de clar în privința rosturilor acestei discipline. S-ar putea înțelege că întregul domeniu al filosofiei se concentrează în antropologie; pe de altă parte, întrebarea este exclusă din câmpul problematic al acestei discipline. Înțelesul termenului de "antropologie" care se impune și strict teoretic, prin definirea lui, și ca principiu de construcție, este cel de "etică empirică" sau "știința empirică a moravurilor", precizat în prefața la Întemeierea metafizicii moravurilor, dar devenit principiu de construcție în Antropologie. În lucrarea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
termenului de "antropologie" care se impune și strict teoretic, prin definirea lui, și ca principiu de construcție, este cel de "etică empirică" sau "știința empirică a moravurilor", precizat în prefața la Întemeierea metafizicii moravurilor, dar devenit principiu de construcție în Antropologie. În lucrarea din urmă, antropologia este definită ca "știință care cuprinde fenomene ale experiențelor reunite după legile intelectului"50, iar obiectul ei este omul ca posesor al "mobilurilor fericirii": ceea ce înseamnă că omul apare totodată ca ființă sensibilă și ființă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
impune și strict teoretic, prin definirea lui, și ca principiu de construcție, este cel de "etică empirică" sau "știința empirică a moravurilor", precizat în prefața la Întemeierea metafizicii moravurilor, dar devenit principiu de construcție în Antropologie. În lucrarea din urmă, antropologia este definită ca "știință care cuprinde fenomene ale experiențelor reunite după legile intelectului"50, iar obiectul ei este omul ca posesor al "mobilurilor fericirii": ceea ce înseamnă că omul apare totodată ca ființă sensibilă și ființă inteligibilă. Demersul critic al lui
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Rădulescu-Motru. În cap. "Metodologia facultății de judecare teleologice" din Critica facultății de judecare, Kant formulează un enunț potrivit căruia omul este "scop final al creației" sau "scop final al existenței lumii". Acest enunț poate fi corelat cu altul formulat în Antropologie: "omul își este propriul și ultimul său scop"55. Pentru filosoful german, scopul final este acela care nu pretinde, ca posibilitate a sa, alt scop; este scopul necondiționat pentru a cărui producere nu este suficientă intervenția naturii. Pe de o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care nu are nici poziția cartesianului "eu gândesc" (eu exist), ca un fel de axiomă într-un demers de legitimare a cunoașterii clare și distincte, nici pe aceea a formulei "omul este o ființă cu anumite însușiri" proprie cercetărilor de antropologie empirică, așadar ca o consecință a unui ansamblu de presupoziții, mai degrabă teoretice, completate cu observații "de teren". Kantianul "eu sunt" este, cumva, similar Dasein-ului heideggerian: el consemnează doar faptul cel mai direct al luării la cunoștință despre ceea-ce-este omul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
două lumi, a persoanei și a personalității; nu este, așadar, "suma" lor sub un criteriu convențional; este, mai degrabă, "sinteza" lor, activă în ființa umană (în însăși unitatea de existență a omului). Iată ce susține filosoful, în această privință, în Antropologia: "grație unității care persistă prin mijlocul tuturor schimbărilor cărora le este subiect, el (omul n. C.) este o singură și aceeași persoană"66. Dubla condiționare a unității de existență a omului reprezintă o ipostză a temeiului unității înseși. În plus
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și pentru a considera conceptul finalității ca fiind purtătorul unor sarcini semnificative în reconstrucția kantiană. Iată câteva astfel de motive: a) conceptul în cauză structurează un discurs, care ia forma unei discipline: teleologia; b) apoi, el este methodos-ul unei noi "antropologii". Luând seama doar la aceste două motivații, dobândim un temei suficient pentru a miza pe ideea unui rost "teoretic" și "metodologic" însemnat al conceptului finalității în filosofia kantiană. Vom urma mai departe acest fir, adică vom pune în evidență sensurile
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dobândim un temei suficient pentru a miza pe ideea unui rost "teoretic" și "metodologic" însemnat al conceptului finalității în filosofia kantiană. Vom urma mai departe acest fir, adică vom pune în evidență sensurile posibile ale finalității în contextul teleologiei și antropologiei din sistemul kantian al disciplinelor "critice". Pentru aceasta trebuie indicată conjunctura terminologică și filosofică în care finalitatea apare în Critica facultății de judecare și trebuie indicat, de asemenea, locul finalității în celelalte lucrări ale lui Kant, din perioada "critică" și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
finalitatea apare în Critica facultății de judecare și trebuie indicat, de asemenea, locul finalității în celelalte lucrări ale lui Kant, din perioada "critică" și "post-critică". Primul "loc" are legătură cu instituirea teleologiei; cel de-al doilea, cu instituirea unei noi antropologii. Desigur, toate aceste operații au drept scop ultim construcția unui instrument de interpretare a personalismului energetic. Kant a moștenit conceptul finalității. Ca și în cazul altor termeni ("a priori", "a posteriori", "transcendental", "critic", "practic", "metafizică" etc.), filosoful prelucrează semantica noțiunii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cele două condiții ale posibilității sale "logice", formulate mai sus: a) afirmarea identității de sine a umanului (pe temeiul ideii potrivit căreia omul este scop final al existenței lumii; de aici legătura structurii formale a conceptului kantian al finalității cu antropologia; b) negarea specificului "esențial" al omului, respecificarea lui prin extinderea asupra naturii a unui principiu (finalitatea) care-i determină atributul său esențial: faptul de a fi scop final al existenței lumii; de aici legătura structurii formale a conceptului kantian al
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
orice critică a unei facultăți a ființei raționale în sistemul kantian, teleologia nu este posibilă decât în supoziția unei anume viziuni asupra omului ca scop final al creației, o viziune care ia forma proiectului antropologic (acesta constituind forma kantiană a antropologiei) și al cărei conținut poate fi concentrat în două enunțuri, "Omul este ființă cunoscătoare" și "Omul este ființă liberă", enunțuri ce par a fi, prin raportare la primele două Critici, "judecăți analitice", dar care, dată fiind întreaga reconstrucție kantiană din
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
înfățișează sectoare distincte de ontologie și de teorie a cunoașterii, deși problematica acestor secțiuni se găsește împletită într-un evantai tematic cu cele de teoria personalității și a culturii, încât întregul se constituie, în cvasitotalitatea sa, ca un sistem de antropologie filosofică"104. De asemenea, Gheorghe Al. Cazan formulează o apreciere în același sens: "Teoria sa despre personalitate (teoria lui C. Rădulescu-Motru n. C.) poate fi definită, ținând seama de noțiunile folosite și de raportările stabilite între ele, și ca o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
filosofică"104. De asemenea, Gheorghe Al. Cazan formulează o apreciere în același sens: "Teoria sa despre personalitate (teoria lui C. Rădulescu-Motru n. C.) poate fi definită, ținând seama de noțiunile folosite și de raportările stabilite între ele, și ca o antropologie filosofică"105. Personalismul energetic are, neîndoielnic, date fiind conceptele sale fundamentale, supozițiile esențiale, "regulile de metodă" ale discursului, sensul unei reconstrucții a omului; mai bine-zis, a personalității: de aici statutul său de teorie a "persoanei" omenești înțeleasă ca formă sau
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
model de reconstrucție a umanului) putem accepta, de asemenea, ideea unei unități teoretice a acestora structurată în două registre și construită pe temeiul celor patru postulate. În primul registru corespunzător primului orizont de tematizare a personalității găsim și reflecții de antropologie fizică și culturală, care pot fi grupate astfel: 1) reflecții asupra diferenței dintre om și animal; 2) idei despre antropogeneză; 3) "teoria" asupra culturii ca mediu al omului. Reflecțiile având ca obiect cultura (ca lume a omului) deschid un orizont
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
culturii ca mediu al omului. Reflecțiile având ca obiect cultura (ca lume a omului) deschid un orizont ontologic în care omul este termen fundamental; ele fac legătura cu momentul propriu-zis filosofic al personalismului energetic, pe care, împreună cu celelalte reflecții de antropologie fizică și culturală, îl justifică "material". I.3.b. Reflecții asupra diferenței dintre om și animal și despre antropogeneză Diferența dintre om și animal îi apare lui C. Rădulescu-Motru ca esențială în problema evoluției. "Corelațiile persistente", ca forme ale energiei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
treapta finală, personalitatea, le adună în sine pe toate acestea și îi conferă fiecăreia locul cel mai potrivit în "sistemul" său. Personalitatea are în sine structura și "istoria" întreagă a realității energetice. Riguros vorbind, C. Rădulescu-Motru nu face operă de antropologie fizică și nici de antropogeneză, cu toate că în unele lucrări se referă explicit la asemenea chestiuni, încercând chiar refacerea condițiilor (momentelor) antropogenetice care au marcat începuturile istoriei. De exemplu, în contextul prezentării momentului prim al personalizării, constituirea eului, apar și judecăți
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
specific existențial reclamă, de la început, anumite condiții biologice, însoțite de altele de natură culturală. Prin această judecată, personalismul energetic, în aspectul său antropologic, se apropie de alte modele și forme de explicație a problemelor omului, integrate, pe de o parte, antropologiei fizice, iar pe de alta, antropologiei culturale. În felul acesta gândește, de exemplu, R. Leakey. Într-o recentă lucrare a sa asupra originii omului, el exprimă ideea conlucrării unor condiții biologice și sociale în evoluția lui Homo până la profilul său
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
condiții biologice, însoțite de altele de natură culturală. Prin această judecată, personalismul energetic, în aspectul său antropologic, se apropie de alte modele și forme de explicație a problemelor omului, integrate, pe de o parte, antropologiei fizice, iar pe de alta, antropologiei culturale. În felul acesta gândește, de exemplu, R. Leakey. Într-o recentă lucrare a sa asupra originii omului, el exprimă ideea conlucrării unor condiții biologice și sociale în evoluția lui Homo până la profilul său biologic și spiritual cu adevărat uman
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]