KorAP: Find »[drukola/base=anuar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...28 29 30 ...149 >

3,713 matches

Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353

Adrian Fochi, N. Al. Mironescu, Contribuții la cunoașterea vieții și operei lui S. Fl. Marian, REF, 1960, 1-2; Chițimia, Folcloriști, 159-191; Vrabie, Folcloristica, 209-215; Ist. lit., III, 835-846; Bârlea, Ist. folc., 232-244; Mihai Cărăușu, Simeon Florea Marian. Schiță biografică, „Suceava. Anuarul Muzeului Județean”, 1977, 191-203; Dicț. lit. 1900, 553-555; Alexandru Dobre, Simeon și concursurile cu premii ale Academiei Române, REF, 1979, 2; Mircea Fotea, Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf, București, 1987; Simeon Florea Marian și corespondenții săi, îngr. Eugen Dimitriu și

MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888

cercetări de stilistică și critică literară (semnate, între alții, de Leo Spitzer, G. Ivănescu, Grigore Scorpan, Petru Caraman, Iorgu Iordan ș.a.). Din 1956 a început să apară revista „Studii și cercetări științifice”, cu o serie de Filologie care va deveni „Anuar de filologie” (1964) și apoi „Anuar de lingvistică și istorie literară” (1965). Institutul întreține relații de colaborare cu instituții similare din Germania, Franța, Italia, Marea Britanie, Republica Moldova, Ucraina și realizează un schimb eficient de publicații științifice cu institute și biblioteci din

INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMANA „ALEXANDRU PHILIPPIDE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
semnate, între alții, de Leo Spitzer, G. Ivănescu, Grigore Scorpan, Petru Caraman, Iorgu Iordan ș.a.). Din 1956 a început să apară revista „Studii și cercetări științifice”, cu o serie de Filologie care va deveni „Anuar de filologie” (1964) și apoi „Anuar de lingvistică și istorie literară” (1965). Institutul întreține relații de colaborare cu instituții similare din Germania, Franța, Italia, Marea Britanie, Republica Moldova, Ucraina și realizează un schimb eficient de publicații științifice cu institute și biblioteci din numeroase țări. Repere bibliografice: [Cronici de

INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMANA „ALEXANDRU PHILIPPIDE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
Corola-publishinghouse/Science/287626_a_288955

filologice la Universitatea din București, cu teza Raporturi între literatura apocrifă, cărțile populare și folclor. Ciclul solomonian în cultura română (1979). Este secretar de redacție al „Revistei de etnografie și folclor” (din 1986) și membru în colegiul de redacție al „Anuarului Institutului de Etnografie și Folclor”. Colaborează și la „Academica”, „Acta Ethnografica Hungarica”, „Albina”, „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Contemporanul”, „Dacoromania”, „Datini”, „Ethnologia Balcanica”, „Literatorul”, „Memoriile Comisiei de Folclor”, „Memoriile Secției de Științe Filologice, Literatură și Arte”, „Steaua”, „Studii și comunicări”, „Vestitorul

ISPAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/287626_a_288955]
folclor. Ciclul solomonian în cultura română (1979). Este secretar de redacție al „Revistei de etnografie și folclor” (din 1986) și membru în colegiul de redacție al „Anuarului Institutului de Etnografie și Folclor”. Colaborează și la „Academica”, „Acta Ethnografica Hungarica”, „Albina”, „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Contemporanul”, „Dacoromania”, „Datini”, „Ethnologia Balcanica”, „Literatorul”, „Memoriile Comisiei de Folclor”, „Memoriile Secției de Științe Filologice, Literatură și Arte”, „Steaua”, „Studii și comunicări”, „Vestitorul ortodoxiei românești” ș. a. I. s-a specializat în mai multe domenii ale cercetării folclorului

ISPAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/287626_a_288955]
Corola-publishinghouse/Science/287677_a_289006

De sub muntele Rarău, Suceava, 1971; Dornă, Dornă, vad cu dor, Suceava, 1983 (în colaborare); Teatrul popular: Capra din Câmpulungul Moldovenesc, Iași, 1993 (în colaborare). Repere bibliografice: Dragoș Vicol, „Câmpulungul Moldovenesc-vatră folclorică”, CRC, 1975, 22; Eugen Dimitriu, „Câmpulung Moldovenesc. Pagini culturale”, „Anuarul Muzeului Județean Suceava”, 1979-1980; Dumitru Radu Popa, Monografie culturală, TBR, 1979, 163; Ion Beldeanu, „Dornă, Dornă, vad cu dor”, CRC, 1983, 48; Nae Antonescu, „Eminescu și patrimoniul popular”, CRC, 1985, 48; N. Cârlan, „M. Eminescu. Prieteni și contemporani”, „Zori noi

JUCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/287677_a_289006]
Corola-publishinghouse/Science/287634_a_288963

numără I. Stratiga, Gr. Savel, Eusebiu Mărgărint, Mihai Vărăreanu, studii apărute în periodice precum „Ardealul”, „Cuget moldovenesc”, „Cum vorbim”, „Lupta Moldovei”, „Opinia”, „Buletinul Institutului de Filologie Română «Alexandru Philippide»”, „Analele Universității «Al. I. Cuza» din Iași”, „Studii și cercetări lingvistice”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Iașul nou”, „Flacăra Iașului”, „Iașul literar”, „Convorbiri literare”, „Steaua”, „Ateneu”, „Cronica”, „Ecoul” (Bistrița), „Mitropolia Moldovei și a Sucevei”, „Arhiva someșeană”, „Tribuna”, „Viața românească”, „Revista română”, „Mișcarea literară” (Bistrița), „Dacia literară”, „Literatură și artă” (Chișinău), „Studii

ISTRATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/287634_a_288963]
Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823

și opera idealurilor culturii umane și spiritului civic, a făcut acest lucru asemenea lui Bălcescu, și cu înălțimea morală a altui mare istoric, Vasile Pârvan, de care sensul vieții și al operei sale îl apropie atât de mult. * Publicat în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»“, XLI, 2004, p. 720-721. 12 GH. PLATON Activitatea sa îl definește, așadar, pe Alexandru Zub ca pe un om de cultură, în sensul cel mai autentic al cuvântului, cu o serioasă pregătire teoretică, cu un

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
istoriografică, ci, adeseori, și general culturală, ba chiar și politică. Alte monografii ale aceluiași autor, descriind cercuri mai largi, s-au dovedit decisive în înțelegerea unor curente istoriografice și de idei precum cele din cadrul Junimii (Junimea. Implicații istoriografice, * Publicat în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»“, Iași, XLI, 2004, p. 722. 20 OVIDIU PECICAN 1976), al așa-numitei „Școli critice“ (De la istoria critică la criticism, 1985) ori din istoriografia interbelică (Istorie și istorici în România interbelică, 1989). Reeditate într-o serie

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
A, I), nr. 1, p. 1-2. • Carol Auner, Cei din urmă episcopi de Siret, în „Revista Catolică“, București, 1914, nr. 3, p. 570-571. • Ibidem, p. 570-571, 574-575; Ștefan Pascu, Contribuțiuni documentare la istoria românilor în sec. XIII și XIV, în „Anuarul Institutului de Istorie Națională“, Cluj, Sibiu, 10, 1945 (în continuare: Pascu, Contribuțiuni documentare), p. 204. Statutul privilegiat de care s-au bucurat un timp călugării catolici moldoveni părea să confirme așteptări mai vechi ale papalității în legătură cu cele două principate, de la

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
și afirmare pe plan extern, în „Revista de Istorie“, București, 28, 1976, nr. 8 (în continuare: Sýkora, Poziția internațională), p. 1142 și urm.; Ștefan S. Gorovei, Poziția internațională a Moldovei în a doua jumătate a veacului al XIV-lea, în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»“, Iași, 14, 1979, p. 187-188, 190-191. din secolele XI-XII, provenite din direcții câteodată mai puțin așteptate și valorificate mai recent de către istorici români (și nu numai), rețin implicarea în afacerile politice ale timpului

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
64. • Alexandru Rosetti, Istoria limbii române, I, De la origini până la începutul secolului al XVII-lea, București, 1986, p. 288-289, 358-359; Nelu Zugravu, Geneza creștinismului popular al românilor, București, 1997, p. 482-483. • Leon Șimanschi, Georgeta Ignat, Constituirea cancelariei moldovenești (I), în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»“, 9, 1972; idem, Constituirea cancelariei moldovenești (II), în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»“, 10, 1973. rezistenței 21, au putut determina și în mediul sud-slav tendințe de emigrare către regiunile ortodoxe

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
1986, p. 288-289, 358-359; Nelu Zugravu, Geneza creștinismului popular al românilor, București, 1997, p. 482-483. • Leon Șimanschi, Georgeta Ignat, Constituirea cancelariei moldovenești (I), în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»“, 9, 1972; idem, Constituirea cancelariei moldovenești (II), în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»“, 10, 1973. rezistenței 21, au putut determina și în mediul sud-slav tendințe de emigrare către regiunile ortodoxe rămase în afara controlului turc, inclusiv spre Țara Românească și Moldova. În acest sens, revelatoare este și

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
în Țara Românească și 1401 în Moldova. • Lăzărescu, Nicodim; Voica Pușcașu, Actul de ctitorire ca fenomen istoric în Țara Românească și Moldova până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, București, 2001. • Ștefan S. Gorovei, 1473: Ștefan, Moldova și lumea catolică, în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»“, 29, 1992 (în continuare: Gorovei, 1473: Ștefan), p. 82. pe teritoriul Moldovei în secolele XIII - prima jumătate a secolului XV (a Cumanilor, de Milcov, Siret și Baia) au purtat și o pronunțată amprentă

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
4 (în continuare: Auner, Episcopia de Baia); idem, Episcopia de Siret 1371-1388, în „Revista Catolică“, București, 1913, nr. 2; idem, Episcopia Milcoviei, în „Revista Catolică“, București, 1912, nr. 4; D. Ciurea, Noi precizări în problema identificării și localizării Milcoviei, în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»“, 19, 1984; Ștefan S. Gorovei, La începuturile orașului Bacău, în „Carpica“, Bacău, 18-19, 1986-1987; B. Ivanyi, Geschichte des Dominicanerordens in Siebenbürgen und der Moldau, în „Archiv des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde“, Hermannstadt, 50

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
des Frères Pérégrinants pour le Christ. La Société des Frères Pérégrinants et les couvents dominicains de Ruthénie et de Moldo-Valachie, în „Archivum Fratrum Praedicatorum“, Paris, 4, 1934; Renate Möhlenkamp, „Ex Czeretensi civitate“: Randnotizen zu einem in Vergessenheit geratenen Dokument, în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»“, 19, 1982; Șerban Papacostea, Desăvârșirea emancipării politice a Țării Românești și a Moldovei (1330-1392), în „Revista istorică“, București, 2, 1991, nr. 9-10; Șerban Papacostea, Domni români și regi angevini. Înfruntarea finală 1370-1382, în

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Horedt, Unele aspecte ale colonizării germane din Transilvania în prima jumătate a secolului al XIII-lea, în Sub semnul lui Clio. Omagiu acad. prof. Ștefan Pascu, Cluj-Napoca, 1974; Șerban Papacostea, Înfruntări politice și spirituale în sud-estul Europei: 1204-1241, I, în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»“, 26/1, 1989, p. 227-228; Maria Holban, Din cronica relațiilor româno-ungare în secolele XIII-XIV, București, 1981, p. 9-48; C. Andreescu, Așezări franciscane la Dunăre și Marea Neagră în sec. XIII-XIV, în „Cercetări Istorice. Revista

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Celestyn Napiórkowski, Saint François dans les pays slaves, en Hongrie et en Lituanie, în Francesco d’Assisi nella storia. Secoli XIII-XV, Roma, 1983. • Ștefan S. Gorovei, Moldova în „Casa Păcii“. Pe marginea izvoarelor privind primul secol de relații moldo-otomane, în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»“, 17, 1980, p. 632 și urm.; Leon Șimanschi, „Închinarea“ de la Vaslui (5 <iunie> 1456), în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»“, 18, 1981. • A fost uns de către patriarhul sârb de Peć

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Ștefan S. Gorovei, Moldova în „Casa Păcii“. Pe marginea izvoarelor privind primul secol de relații moldo-otomane, în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»“, 17, 1980, p. 632 și urm.; Leon Șimanschi, „Închinarea“ de la Vaslui (5 <iunie> 1456), în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»“, 18, 1981. • A fost uns de către patriarhul sârb de Peć la 1453: Michael Lascaris, Joachim, métropolite de Moldavie et les relations de l’église moldave avec le Patriarchat de Peć et l’Archeveché

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
în acest ținut“2. Această referire este identică • Nicolae Gazdovits, Istoria armenilor din Transilvania. De la începuturi până la 1900, București, Editura Ararat, 1996, p. 79. • Judit Pál, Imaginea celuilalt și imaginea de sine la un grup etnic din Transilvania, armenii, în „Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane“, Sibiu, III, 1996, p. 92. cu cea a iezuitului. Coincidența se poate datora atât preluării datei din scrierile istorice care au avut ca sursă notițele călugărului, dar putem bănui și o cunoaștere a trecutului celor cărora

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Versiunea a fost semnalată de Grigore M. Buicliu, traducătorul din limba armeană a poemului lui Minas Tokatți, Cânt de jălire asupra armenilor din Țara Vlahilor, București, 1895, p. 6. • Nicolae Edroiu, O lucrare istorică inedită a lui Alexandru Șterca-Șuluțiu, în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie Cluj-Napoca“, XXV, 1982, p. 289. • Pentru referiri la studiile în care a fost prezentată viața și opera cărturarului, omului politic și prelatului greco-catolic Alexandru Șterca Șuluțiu, vezi Nicolae Edroiu, Câteva precizări intenția de a arăta

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
practicării cultului este dovedită de confirmarea pe marginea articolului „Un manuscris inedit și o controversă istorică“, p. 579-580; o descriere a activității prelatului a fost oferită de Dumitru Suciu în cuprinsul studiului Alexandru Ștercașuluțiu și mișcarea națională românească, publicat în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol» din Iași, (I) XXV/2, 1988, p. 75-90; (II) XXVII/1, 1989, p. 285-301; (III) XXVII, 1990, p. 51-72; (IV) XXVIII, 1991, p. 123-142; (V) XXIX, 1992, p. 135-157. • Textul a fost publicat după manuscrisul

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Valahiei, vol. III, ed. a II-a, București, 1874, p. 100. • N. Grigoraș, Marea răscoală populară din Moldova, p. 219. • Gh. Ghibănescu, Surete și izvoade, IV, nr. 264, p. 278. • Nistor Ciocan, Negoț și neguțători în Moldova veacului XVII, în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»“, XXV/1, 1988, p. 294. • Străbătând ținutul Sucevei sub paza celor care l-au luat prizonier, domnul cerând unei femei o cană cu lapte va primi un răspuns vehement: „N-avem lapte să

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
accederea la putere 3, autoritatea economică a aspiranților la acest statut 4, sau pe baza unuia mult mai riguros delimitat, circumscris calităților de geniu pe care le posedă individul, însoțite de o • Mihai Sorin Rădulescu, În jurul noțiunii de elită, în „Anuarul Institutului de Istorie «A.D. Xenopol»“, Iași, XXX, 1993, p. 613-614 (în continuare: AIIX). • Florea Ioncioaia, Revolta ierarhiei. O discuție asupra temei elitelor și a proiecției sale istoriografice, în „Xenopoliana“, IV, 1996, nr. 1-4, p. 74. • Ibidem, p. 87. • Mihai Sorin

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
proiect), în „Xenopoliana“, IV, 1996, nr. 1-4, p. 54. • Mihai Sorin Rădulescu, op. cit., p. 614. • Gheorghe Teodorescu, op. cit, p. 23. • A. Răduțiu, Concepte și terminologie. Unele considerații privind raportul majoritate, minoritate - elite și marginali de-a lungul istoriei, în „Anuarul Institutului de Istorie Națională - Cluj“, XXXII, 1993, p. 16. onoreze condiția, animate de obiective înalte, și atente la mutațiile specifice veacului produse în spațiul extern; căci „a scrie istoria elitelor e în fond a scrie istoria pur și simplu, fiindcă

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]