1,654 matches
-
faptul că există o cotare diferită a rangului SSD din debutul schizofreniei funcție de formă: în vreme ce ideile depresive, dispoziția depresivă și ideile suicidare ocupă, pentru restul schizofreniilor rangul 1,2 și 3, pentru tulburările schizoafective ordinea este inversată, anxietatea și suprareacțiile anxioase tind să fie împinse în poziții centrale ș.a.m.d. 66.30% până la 80.55% din pacienți au prezentat ideație suicidară, și aceasta încă de la primele evaluări. Cu toate acestea, în pofida prevalenței crescute a ideației suicidare, doar 16 (13.55
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
maxim și are tendință de a se estompa în continuare. Persistența sa o durată mai mare, fără reapariția unei activități delirante, impune o reducere a dozelor, apoi oprirea neurolepticului sedativ din contra, neurolepticul incisiv trebuie să fie menținut. 2. Reactivările anxioase: - pot fi revelatorii pentru un nou puseu evolutiv și necesită deci o creștere a dozelor neurolepticului; - pot fi expresia psihică a unui sindrom extrapiramidal de tip hiperkinetic și necesită reluarea neurolepticului sedativ; - pot fi efectul unui tratament neuroleptic dezinhibitor și
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
versant: medicamentos și psihoterapeutic - în funcție de evoluția sa pe care o apreciază dintr-un dublu punct de vedere: general și circumstanțial. Astfel ei vor diminua progresiv neurolepticele care au fost prescrise în momentele de decompensare și vor interveni gradual asupra tulburărilor anxioase sau depresive, de exemplu, dacă ating un nivel critic. Pe de altă parte, asemenea specialiști vor fructifica mai bine interviurile cu pacienții, pentru a deschide un spațiu de dialog. Pentru ceilalți, o dublă abordare ni se pare preferabilă acestei apropieri
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
din viața cotidiană și să restabilească o comunicare logică. înregistrările video pemit la pacienții care au tulburări de atenție, să repete modelele de funcționare eficace, ori de câte ori este necesar. 2.1. Terapii familiale structurate și de tip comportamental, vizează modificarea relațiilor anxioase și agresive care se stabilesc între pacient și familia sa, și au demonstrat o eficacitate în prevenirea recăderilor în schizofrenie. Ele au, de asemenea, ca scop explicitarea și dedramatizarea schizofreniei și modificarea interacțiuniulor familiale perturbate. 2.2. Intervențiile socio-terapeutice vor
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
și care se derulează pe o durată de la 10 la 25 ședințe. 1. Terapii cognitive centrate pe modificarea convingerilor. Este vorba de terapii care transpozează în tratamentul schizofrenilor, modelul cognitiv utilizat de Beck în tratamentul stărilor depresive și al tulburărilor anxioase (Perris, 1989). Scopul este modificarea graduală a sistemelor de convingeri care sunt la baza expșeriențelor delirante. Principiile lor sunt următoarele (Chambon, 1993): 281 1.1. Metoda "socratică" de discutare și chestionare nu trebuiește confundată cu o confruntare cu caracterul nereal
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Într un anumit fel și cum să folosească strategiile de autoreglare pentru a putea controla amplificarea unor anumite stări emoționale. Este important pentru copil să Învețe strategii verbale care pot preveni intensificarea emoțiilor negative. De exemplu, dacă copilul se simte anxios pentru că nu Înțelege ceva, el trebuie Învățat să verbalizeze: “Nu Înțeleg”. Este important de subliniat că, deși copilul este verbal, el poate să nu dețină deprinderile de limbaj necesare comunicării spontane a stărilor emoționale. Strategii ca povestirile cu caracter social
DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
X. Agresivitatea Agresivitatea este considerată În psihopedagogie un comportament distructiv și violent orientat spre persoane, obiecte sau spre sine (Popescu Neveanu). Datorită stresului și schimbărilor rapide care au loc În societatea românească, dar și În lume, copii au devenit instabili, anxioși, incapabili de a suporta o stare de Încordare interioară, gata să găsească satisfacții imediate (fără a implica cel mai mic efort), și, din păcate, din ce În ce mai agresivi. Comportamentul agresiv a fost studiat Îndelung de mulți cercetători, care au Încercat să găsească
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
nivel încolo antenele investigatorului sunt neputincioase. Dincolo de tehnicile limbajului rămâne un fior inanalizabil. III Poate că rolul ultim al poeziei, indiferent de epocă, e unul de ordin metafizic, transcognitiv; excedat de conștiința solitudinii, bântuit de sentimentul finitudinii inevitabile, scindat și anxios, întrebându-se pentru ce? ori până când?, individul se încălzește cu himere, dându-și iluzia atingerii nevăzutului și întrezărind, dincolo de iubire, de tragic și moarte, limanuri consolatoare. Toate acestea, întrețesute, participă la conexiuni febrile de caracter inductiv, unificând fervorile cu nălucirile
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
În grădina Ghetsimani), dar dorindu-și o mască senină. Din sute și sute de mențiuni despre Sinele în constantă legănare, din secvențele despre un Nichita încordat care, în subtext, vrea să conducă dar se vede condus rezultă un personaj liric anxios, sfâșiat, ulcerat de conștiința fragmentarului: "E făcut să mă domine neîntregul, / zeița fără brațe, zeul fără glezne. / Copacii fără trunchiuri, iarba fără verde / slalom de alb prin verticale bezne..." Un "Eu" unduitor Departe de a fi un homo ludens, Nichita
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
hispanic, spre vreun principe toscan ori spre vreun înțelept oriental; el însuși devine Don Cezar ca într-un lamento cu acest titlu (la moartea unei fetițe de unsprezece ani). Smerenie și iactanță diferențiază un personaj complicat, cu zeci de măști, anxios, afectuos și lucid, asediat de dubii. Poetul, în totul, este imaginea fidelă a Omului. De la întâia poezie (Luceafărul, 1959) până la debutul editorial, cu al său Rod, vor trece nouă ani. După încă șapte ani, Marin Preda îi edita la "Cartea
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
a zbătut niciodată-n noroi! Un notabil Cântec de ploaie publicase la începutul secolului trecut, la nouăsprezece ani, Alice Călugăru, foarte apreciată la Viața românească în frunte cu G. Ibrăileanu. Născută la Paris (1886), formată la București, Alice Călugăru, senzuală, anxioasă și numai flăcări, savura "ființa ploii mlădioase" cu "haină cenușie și foșnitoare de mătase". Ploaie tonică, în perspectivă picturală: "Purta pe umeri mii de lanțuri subțiri, de argint (...) / Și de inele fără număr îi erau mâinile-ncărcate..." O altă structură
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
el însuși" caută "un tărâm promis (...) un ostrov, numit Statornicie". Demers reclamând secole și milenii, un "timp epopeic" pe măsura unui Ulysse modern. Deși mereu invocat, frământatul ego al poetului nu se confundă cu pronumele Eu, acesta fugind din Sinele anxios pentru a se identifica iluzoriu cu alții Simplu joc ingenuu? Amăgitoare nostalgie de întregire? Pe marginea acestui Eu plural, subiect de tropisme și ipostazieri factice, ironistul fantazează liber, aparent nonșalant: "Mă distrez de minune cu mine. / În diminețile foarte senine
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
identic: Din reveriile domnului R. În realitate, "singuraticul" domn R. (supranumit Neboulon) din al doilea text e un purtător de cuvânt al poetului, un alter ego în dialog cu Marea. O mare agitată sub un "soare vânăt" simbolizează zbaterile privitorului anxios, perpetua dilemă a celui întrebându-se "cine ești tu?". Propoziție multiplicată fantastic de "miliarde de voci". Neantului i se suprapune colosalul, incomensurabilul. Paralelismele Om-Natură, predicțiile (ca în Dilema), conexiunile răsturnătoare, șăgălnicia mimată iată motive de coloratură ironică. Apa ascunde dihănii
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
semnalau la noi, anterior, la Eminescu, mai târziu la Emil Botta, la Virgil Gheorghiu ori la uitatul Simion Stolnicu. Spaimă și vacuitate, premoniții și peregrinări în absurd, un subliniat demonism și coșmare, acestea și felurite neo-simbolisme configurează un cadru constrictiv, anxios. Prin cetate mișună șobolani; realul inculcă aprehensiuni, nimeni necunoscând Calea. Totuși, Țara lui Ieronim e "țară sfântă". Deasupră-i: "un cer cu îngeri și cu păsări și cu sfinți". La picioarele unei nimfe (în Inima reginei), întristatul Ieronim cu un umăr
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
esențială La poeta Arderii de tot, gravitatea e un dat funciar, structural, dimensiune personală imuabilă, de unde o izbitoare succesiune de re-începuturi, vizibile de la un volum la altul. Solitudine, Plâns, Moarte, în agregări psihice neistovite, traduc, îmbinate, sentimentul tragic al Eului anxios, Eu programat nu numai pe explorarea Sinelui veghetor dar și pe cea a condiției umane în totul. Cu altă filozofie a existenței, divinul Dante slăvise Paradisul ca revers radical al Infernului; Ileana Mălăncioiu, statornic instalată în funerar, acționează unidirecțional, exorcizând
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
totul personal. Doi ani ulterior, în Aberații cromatice insurgentul impenitent imprimă propriului portret tușe apăsate, programate pe grandilocvență și meditație. O dată cu momentul 1971, al unor remarcabile Poeme, antinomiile capătă o fundamentare ideatică; teribilismele, exaltările, umorile schimbătoare, reacții ale unui modern anxios, sfârșesc în absurd și tensiune, în grotesc și umilități. Autorul e un centru de flux și reflux... Distanțarea de lucruri, chiar și de natură, instalarea în enigmă și iluzoriu, imersiunea în infernal și apropierea de mitic, ascensiunea spre astral și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Stoiciu, cel din Glasuri în labirint, sentimentul tragic al vieții devine temă de partitură panoramică între repere antice și prezent: douăsprezece scenarii în totul, fiecare subliniind câte o altă dimensiune a fluxului ființial. Retrospecția, aliaj de oniric (Adormirea. Visurile ei anxioase) și trezie, are analogii în Dante din Infernul, de unde: Drumuri pline de obstacole; Peregrinarea sufletului; Misterul firii. Un itinerariu; Casa viscerelor pământului; Magna Mater; Minotaurul. Lupta cu destinul și celelalte. Arhitectura riguros geometrică garantează o viziune rotundă; asaltul labirintului (al
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
e totuna. Din pământul rece sloi ca un fum mă-ntorc la voi. În câteva cuvinte, poetul, cărturar subțire cu studii de filozofie, cu lecturi atente în orizontul artelor, face parte din familia spirituală a lui Blaga (însă mai puțin anxios), apropiat uneori de Al. Philippide (acesta parabolic și cosmicizant), dar mai puțin retoric. În fond, Cântecul câtorva de Al. Philippide și un Imn soarelui de Vasile Nicolescu (din Parabola focului) se situează sub bolta aceluiași cer. Lumina unifică. Modern ca
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
spune deci, fără exagerare, că atmosfera din școală își pune amprenta nu numai asupra randamentului muncii, dar și asupra sănătății cadrelor didactice. O atmosferă stresantă, grea, iritantă, obositoare duce nemijlocit la scăderea randamentului cadrelor didactice, la crearea unor stări astenice, anxioase. Iată de ce considerăm că ambianța favorabilă, atmosfera de colaborare în cadrul colectivului didactic este condiția determinantă pentru obținerea unor rezultate bune și foarte bune în școală, și nu este greu de argumentat. În școala în care căutările laborioase, creatoare sunt înlocuite
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
confortul domestic se dezvoltă acum pe fondul sensibilizării la riscuri și la amenințări la adresa sănătății. Confortul era sinonim cu viața într-un loc călduț și liniștit; acum el invocă din ce în ce mai multe măsuri de prevenire și o vigilență activă din partea hiperconsumatorilor anxioși. Sistemele de securitate nu sunt singurele elemente care reconfigurează confortul ca lume după un registru senzorial. Noile centre multimedia, ciberspațiile, toate tehnologiile de informare și comunicare creează într-adevăr un model de confort radical străin valorilor senzualiste, într-atât este
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
littérature et la pensée française au XVIIIe siècle, Albin Michel, Paris, 1994, cap. 10. 13. Alvin Toffler, op. cit., cap. X. 14. De unde rezultă că faza III funcționează conform a două logici contrare, consumul ludic dezvoltându-se în paralel cu consumul anxios sau neîncrezător (calitatea produsului, pericolul mărfurilor, al organismelor modificate genetic etc.). 15. Anne Godignon, Jean-Louis Thiriet, „Pour en finir avec le concept d’aliénation”, Le Débat, nr. 56, septembrie-octombrie 1989. 16. Guy Debord, La société du spectacle, Champ Libre, Paris
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Proasta dispoziție constituie un aspect particular al „deprimării” oricărui adolescent, descrisă inițial de psihanalistul Pierre Mâle. Acesta afirma: „n-am găsit alte cuvinte pentru a defini această stare particulară întâlnită la unii adolescenți, care nu este depresia, cu caracterul său anxios, de inhibiție formală, de culpabilitate exprimată etc. și care nu este psihoza... Este o stare care exprimă mai degrabă un refuz de investire a lumii obiectelor, a ființelor .... Nimic nu servește la ceva, lumea este goală. Aceste formule pot părea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Uneori, chiar această anxietate este alimentată de teama de tristețe. Adolescentului îi este frică de efectele proastei dispoziții, de tristețe și de gândurile ce însoțesc aceste afecte. Puțin câte puțin apar alte simptoame: - o tristețe care întrerupe destul de des starea anxioasă. Crizele de plâns sunt în mod special frecvente, cotidiene, sau apar de mai multe ori pe zi. În timpul acestor crize de plâns, adolescentul poate fi invadat de teama de a „eșua”, de idei în legătură cu moartea, de gânduri de sinucidere; - probleme
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
generală școlarizată. Vom relua aceste date în capitolul privind contextul familial (vezi capitolul 4). Pine și colab. (1998) au realizat o anchetă epidemiologică într-o populație de adolescenți obișnuită, pentru a studia frecvența și mai ales evoluția tulburărilor depresive și anxioase la adolescență. Ei au regăsit procente asemănătoare celor din studiilor anterioare și predominanța feminină deja constatată: prevalența episodului depresiv major de 4,7% la fete și de 2,3% la băieți. Vom reveni, în unul din capitolele următoare, asupra concluziilor
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
o vârstă puțin mai mică la băieți (băieți: 15,13; fete: 15,71). Analizând diverșii itemi care caracterizează depresia (episod major sau tulburări distimice) după DSM-III, Bouvard observă frecvența cu care apar noțiunile de tristețe sau de disforie, de manifestări anxioase, de tulburări de somn sau de alimentație, importanța repercusiunilor școlare. În schimb, sentimentul de culpabilitate pare mai puțin frecvent ca la adult. Ceea ce diferențiază cel mai mult adolescenții clasați la rubrica „episod depresiv major” de cei clasați cu „tulburări distimice
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]